2,079 matches
-
supus la chinuri pe creștini(de nu va fi o făcătură a catolicilor care și-au băgat coada în text pentru că manuscrisul este din secolul Xl, mai sus am arătat că același autor îi considera schismatici mozaici) neam dedat unei superstiții noi și vinovate”. Iar Tacit(55-120) care a trăit evenimentele pe viu, spune în Anale: Pentru a ascunde murmurele de nemulțumire legate de incendierea Romei, Nero a desemnat ca acuzați indivizi urîți pentru ticăloșiile lor, pe care mulțimea îi numea
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
Romei, Nero a desemnat ca acuzați indivizi urîți pentru ticăloșiile lor, pe care mulțimea îi numea creștini. Acest nume venea de la Chrestos care, sub Tiberiu, fusese supus supliciilor de că-tre procuratorul Ponțiu Pilat. Reprimată la un moment dat, această execrabilă superstiție deborda din nou, nu numai în Iudeea, leagăn al nenorocirilor, ci și la Ro-ma, unde tot ce se cunoaște ca atroce și infam, se revarsă din toate părțile. Sosiră mai întîi, cei care își mărturiseau credința lor, apoi, sub îndrumarea
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
Canonul iudeo-creștinilor. Existau de asemenea mari deosebiri de cunoaștere și de moralitate. Unii socoteau că nu este contradictoriu cu credința iudeo-creștină să meargă la circ sau la amfiteatru; alți ezitau între gnosticism și iudeo-creștinism; unii continuau să fie în-tinați de superstiții păgîne; alții, sinceri dar ignoranți, au interpretat făgăduințele Evangheliilor în sensul cel mai material și mai carnal sau ,,credeau despre Dum-nezeu ceea ce nu s-ar crede despre omul cel mai nemilos din neamul omenesc”. Origene nu cunoștea perfect limba ebraică
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
weltanschauung". Învățătura pe care ne-a transmis-o decalogul său, prin excelență latin și elen, adică meridional, e atitudinea zeflemistă în viață. Zeflemea contra cui? Contra seriozității, gravității, contra tristeții, melancoliei, contra informației și conștiinciozității. El a creat, în plus, superstiția talentului, adică disprețul pentru firile profunde, bogate, dar greoaie ori stîngace [...] ...românul și așa e foarte înclinat spre facilitate, persiflare, dispreț de sforțare și de adîncire. I s-a oferit o teribilă scuză defectelor sale naturale." Sper ca impresia mea
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
pentru importanța învățăturii. În același spirit apare la Iași, în 1757, un Sinopsis adecă Adunare de multe învățături, lucrare alcătuită de mitropolit „din multe scripturi”. Pe lângă sfaturile destinate preoților despre felul cum trebuie oficiată liturghia, I. combate, în unele paragrafe, superstițiile populare, cărora încearcă să le dea o explicație exactă, în spirit iluminist. Argumentând necesitatea de a dobândi noi cunoștințe, el adresează, în încheiere, un nou apel părinților ca să-și dea copiii la învățătură: „Nu se poate să fie mai fericit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287479_a_288808]
-
concert (suprimarea vocii cîntăreței). Aceste „miracole” împletite cu realitatea, sunt menite să zăpăcească pe spectatorul care nu poate distinge realul de ireal. 4. Încă din primele scene ale filmului, eroina consultă o carte de vise, care orientează pe spectator spre superstiții, în contra cărora noi ducem o luptă de zi de zi. 5. Nu e determinată epoca cînd se petrece acțiunea, astfel că unele expresii în gura eroilor filmului, care exprimă dorința de a merge „nach Paris”, e susceptibilă de diferite subînțelesuri
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
aspecte ale realității despre care oamenii nu erau înainte conștienți. Rolul pe care microbii îl joacă în cauzele bolilor, spre exemplu, a fost o descoperire majoră a secolului al 19-lea. Aceasta a mutat tratamentul bolilor din zona religiei și superstiției în domeniul științei, lucru care a condus la apariția și dezvoltarea unei instituții medicale enorme. Mai mult, această descoperire a schimbat ideile noastre despre sănătate, boală și chiar despre cursul așteptat al vieții normale. Ne vom mai opri puțin asupra
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
și nu-i păcat de-mi fac pereche iarăș:/ Decât să arzi, mai bine-ți iei tovarăș...”293 Imaginea unui iad pedepsitor nu credem că o înspăimântă cu adevarat pe târgoveață, este în simbolistica aceasta a arderii mai curând o superstiție sau o tradiție pe care o împrumută, fără a-i trăi substanțial conținutul. Alte exemple de soți poligami vin să-i întărească opiniile: Lameth, Iacov, Abraham. Avem o întragă enciclopedie a cuplului în discursul femeii. Suntem de acord cu observația
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
zgudui monotonia, devine „impregnată și în același timp complet saturată, în toate aspectele ei, de reprezentări religioase”506, încât despărțirea dintre secular și spiritual amenința în fiecare clipă să se piardă 507. Este o lume cuprinsă de misticism și de superstiții, antinomică în tendința ei permanentă de a oscila între bine și rău. Pe de o parte, se manifestă credința în divinitate, percepută ca supremă călăuzitoare și protectoare. De multe ori povestitorii invocă atât la începutul, cât și la sfârșitul istorisirilor
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
roșu, iar, la ultima casă colindată, își dezleagă limba, aidoma păsării, scoțându-și măștile, vorbesc, se ospătează și depun jurământul de a continua ceremonialul la aceeași dată, 3 ani consecutiv.245 Cine se face "cuc" trebuie să țină seama de superstițiile care stau la baza ritualului: Cel ce se face cuc trebuie să se facă de trei ori sau de nouă ori, în nouă ani, căci altfel se crede că, murind, se va face diavol; fulgii luați de la gluga cucului sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
nivelul la care nu mai funcționează multe dihotomii familiare cum sunt rațional-irațional, întemeiat-neîntemeiat, adevărat-fals, corect greșit. Supoziția că ori de câte ori o persoană instruită crede ceva ea poate să răspundă și la întrebarea de ce crede asta îi apărea lui Wittgenstein drept o superstiție raționalistă. El repeta că ceea ce trebuie mai întâi să admitem pentru a putea trăi și acționa nu este obiect al cercetării și al discuției raționale. La capătul lanțului temeiurilor și justificărilor pe care le putem da pentru ceea ce credem stă
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
relatat cum, imediat după ce toporul gâdelui a separat capul regelui de trup, s-a auzit un murmur unanim al mulțimii adunate să urmărească execuția. Mai mulți privitori s-au apropiat de eșafod și au muiat batistele în sângele său, din cauza superstiției conform căreia sângele unui rege picurat pe răni deschise poate vindeca boli, pentru că este de esență divină. Desigur, cu ocazia acestui eveniment au apărut o serie de povești învăluite în aura misterioasă a superstițiilor. Aceste superstiții le putem încadra în
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
muiat batistele în sângele său, din cauza superstiției conform căreia sângele unui rege picurat pe răni deschise poate vindeca boli, pentru că este de esență divină. Desigur, cu ocazia acestui eveniment au apărut o serie de povești învăluite în aura misterioasă a superstițiilor. Aceste superstiții le putem încadra în zona apocrifelor orale. Deoarece nu sunt mituri, ci zvonuri formulate de către persoane mai puțin educate, adesea analfabete, nu pot fu considerate povești. Conform Dicționarului Limbii Române, substantivul „poveste“ are următoarea definiție:„Poveste, povești, s.f.
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
în sângele său, din cauza superstiției conform căreia sângele unui rege picurat pe răni deschise poate vindeca boli, pentru că este de esență divină. Desigur, cu ocazia acestui eveniment au apărut o serie de povești învăluite în aura misterioasă a superstițiilor. Aceste superstiții le putem încadra în zona apocrifelor orale. Deoarece nu sunt mituri, ci zvonuri formulate de către persoane mai puțin educate, adesea analfabete, nu pot fu considerate povești. Conform Dicționarului Limbii Române, substantivul „poveste“ are următoarea definiție:„Poveste, povești, s.f. 1. Specie
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
insalubră. Iar murdăria a atras tot mai mulți dăunători, printre care și șobolanii, care se înmulțeau din ce în ce mai mult. Puricii aflați în blana șobolanilor au transmis boala de la aceste rozătoare la oameni, iar lucrurile au scăpat de sub control când a apărut superstiția că boala ar fi transmisă de către pisici și câini. Marea majoritate a locuitorilor Londrei trăiau în cartierele sărăcăcioase, iar puricii au putut transmite boala de la un om la altul. Persoanele sănătoase nu puteau evita contactul cu cele bolnave, deoarece în
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
a închinat regatul Fecioarei Maria, dând naștere, așa cum numește Alexandre Yali Haran„cristomimetismului“ imaginii viitorului suveran. Într-o epocă în care mai erau încă arse pe rug vrăjitoarele și în care fantezia, isteria fanatismului religios și fervoarea religioasă dădeau naștere superstițiilor sau poveștilor, paralelismul dintre nașterea lui Isus și cea a lui Ludovic era binevenit. într-o lucrare apocrifă, preluata mai apoi de C. Kubler și prezentată în lucrarea sa Visions et révélations du frère Fiacre de Sainte Merguerite, este descris
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
mare de independență. Deși regele jurase credință Papei, avea libertatea de a reforma biserica și de a impune taxe suplimentare. Poporul francez era credincios suveranului, pe care îl privea învăluit într-o aură de mister și misticism. De exemplu, exista superstiția că, dacă un bolnav de scrofuloză era atins de rege, acesta se vindeca - aici contribuind și miturile și legendele privind originea regilor merovingieni, din care era descendent și Ludovic al XIV-lea. Prin urmare nu trebuie să ne mire dacă
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Înțelegerii textelor sacre. Aici, tradiția / prejudecata exprimată sub forma dogmei, a adevărului sfânt, absolut, este fundamentul pe care se Înfăptuiește interpretarea / Înțelegerea / cunoașterea. Puterea absolută a bisericii face ca Întregul proces de comunicare, orală sau scrisă, să fie afectat de superstiții și prejudecăți puternic Înrădăcinate În mentalul individului. Tradiția, În această perioadă, poate fi privită ca o obscuritate misterioasă “În care se plasează o conștiință colectivă mitică ce precede orice gândire” <ref id=”155”>Ibid., p. 210 referință </ref>. Iluminiștii vin
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
întotdeauna de un rezultat, dacă ea este făcută în mod corect. „Nici un om nu s-a rugat vreodată fără a învăța ceva”, scrie Emerson. Cu toate acestea, rugăciunea este considerată de oamenii moderni ca fiind un obicei depășit, primitiv, o superstiție zadarnică. în realitate, nu cunoaștem aproape deloc efectele ei. Care sunt cauzele ignoranței noastre? în primul rând, ne rugăm prea rar. Simțul sacrului este pe cale de dispariție la oamenii contemporani. După anumite estimări, numărul francezilor care se roagă cu regularitate
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
revista Ion Creangă din Bârlad: Tudor Pamfile și Mihai Lupescu. Mai ales că directorul Orfelinatului agricol de la Zorleni - Bârlad - Mihai Lupescu - a publicat folclor în colaborare cu S.Fl. M. (Legendele Maicii Domnului), bogatele sale colecții de obiceiuri, tradiții, basme, superstiții, strigături, proverbe, descântece, medicină populară, stându‐i la dispoziție folcloristului bucovinean. Mărturie stau , fără a fi relevate, scrisori in edite dintre cei doi, aflate în arhiva „Fondului memorial - documentar” S. Fl. M. de la Suceava, referitoare la „Povestea Maicii Domnului”, manuscrisul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
logică și că etica pro-fesată și interdicțiile au o funcție pozitivă. Am învățat să respectăm culturile cele mai diferite de a noastră. Ar fi deplasat să afirmăm că preceptele morale care predomină într-o anumită țară africană sau asiatică sunt superstiții ridicole sau tabuuri care trebuie demascate. În același timp, nu remarcăm că principiile etice care guvernează forța și instinctele în societatea noastră sunt raționale și funcționale în măsura în care vizează protecția comunității și menținerea coeziunii. Ele controlează întregul destin social: a le
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
atribuită acestei fa-cultăți încă din Evul Mediu. Dar în acea epocă, rațiunea slujea credința și urmărea să introducă rigoarea în gândirea teologică. Acum, ea devine un instrument universal. Toate problemele au o soluție rațională. Rațiunea vrea să alunge molimele spiritului, superstițiile, prejudecățile, ignoranța, arbitrariul, fanatismul. Ea analizează critic valorile politice și religioase ale secolului. Mergând mai departe, rațiunea construiește un sistem filosofic, raționalismul. Rațiunea este transformată în zeiță, în Ființă supremă, o religie naturală care îi este conformă. Aceste concepții nu
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
al treilea, specific acestei dimensiuni, și anume supranaturalul, care cuprinde ideea de mister, de magic, de posesiune a bolnavului de către spirite benefice sau malefice. E. Tanzi (1890) va face o interesantă remarcă privind similitudinea care există între credințele magice și superstiții, pe de o parte, și ideile delirante ale bolnavilor psihici pe de altă parte, în special cu referire la bolnavii cu schizofrenie paranoidă. C.G. Jung va introduce teoria arhetipurilor, veritabile imagini-forță construite în decursul istoriei culturale a umanității și care
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
societate dată”. O altă problemă care se pune este legată de faptul că bolile psihice, dincolo de aspectul lor clinico-psihiatric, pur medical, sunt și produsul specific al unei culturi particulare. Aceasta se manifestă prin următoarele aspecte: influența moravurilor, a credințelor și superstițiilor asupra grupului etno-cultural căruia îi aparține bolnavul respectiv, cu efecte asupra acestuia; influența atitudinii societății față de nebunie și de bolnavul psihic. Față de acestea se poate vorbi de o multitudine de factori cu efect patogen în geneza tulburărilor psihice după cum urmează
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Satana. Pentru catari, Biserica este opera Diavolului. Încercînd să reconstituie viața satului occitan Montaillou între 1294 și 1324, Emmanuel Le Roy Ladurie scrie următoarele: "Mîntuirea sufletului, iată marea afacere. Adevărata (dar nu singura). Mult deasupra nivelului utilitar al magiilor și superstițiilor, obsesia mîntuirii, răspîndită prin intoleranța religiilor universale ale Cărții reprezintă preocuparea centrală care-i face pe locuitorii din Montaillou receptivi la dogme. Pentru a-și asigura mîntuirea sufletului în lumea de apoi unii dintre ei rămîn fideli credințelor romane (...). Alții
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]