28,530 matches
-
cu excepția de neconstituționalitate a art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 din perspectiva aplicării în timp a acestuia, instanța autoare a excepției de neconstituționalitate reține că, în lumina Deciziei nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunțată de instanța supremă, Decizia Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017 nu ar produce efecte în litigiul dedus judecății în cauză, având în vedere data la care acesta a fost pornit, anterioară publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a deciziei
DECIZIA nr. 4 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255474]
-
prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sunt neconstituționale. ... 18. Prin această decizie, Curtea a reținut, în esență, că, potrivit interpretării date de instanța supremă prin intermediul hotărârii prealabile, deși dispoziția legală care suprima în mod expres calea de atac a recursului în privința hotărârilor judecătorești pronunțate în cererile evaluabile în bani de până la 1.000.000 lei inclusiv a fost constatată neconstituțională (prin Decizia nr.
DECIZIA nr. 4 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255474]
-
de muncă, după 1 aprilie 2001, au fost avute în vedere statuările din Decizia nr. 12/2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, fiind semnalat faptul că, deși prin această hotărâre instanța supremă a statuat cu privire la inadmisibilitatea unei acțiuni în constatarea desfășurării activității în condiții speciale de muncă, la pronunțarea acestei decizii au fost avute în vedere prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.025/2003, iar reclamanților nu li se aplică procedura prevăzută de
DECIZIA nr. 8 din 7 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254928]
-
268 alin. (2) din Codul muncii, atunci când legea nu prevede o procedură prealabilă de urmat, acțiunile în constatarea dreptului la încadrarea în condiții speciale intră în categoria acțiunilor în constatare de drept comun și sunt imprescriptibile“. Chiar dacă instanța supremă a analizat acest aspect în raport cu dispozițiile Ordinului Ministerului Muncii și Ocrotirilor Sociale, al Ministerului Sănătății și al Comisiei Naționale pentru Protecția Muncii nr. 50/1990 pentru precizarea locurilor de muncă, activităților și categoriilor profesionale cu condiții deosebite care se
DECIZIA nr. 8 din 7 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254928]
-
de muncă speciale se face în conformitate cu procedura prevăzută de Hotărârea Guvernului nr. 1.025/2003. ... ... IX. Punctul de vedere al Direcției legislație, studii, documentare și informatică juridică (D.L.S.D.I.J.) 43. Compartimentul pentru studiul și unificarea jurisprudenței din cadrul D.L.S.D.I.J. a instanței supreme a comunicat un punct de vedere scris în sensul că, „urmare a similitudinii care este creată prin raportare la cadrele militare, conform art. 39 alin. (1) din Legea nr. 307/2006, nu se mai impun parcurgerea acelorași etape și verificarea îndeplinirii
DECIZIA nr. 8 din 7 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254928]
-
privind încadrarea personalului Ministerului de Interne în condiții de muncă deosebite, speciale și alte condiții? “. ... 51. Statuând de principiu asupra raportului dintre cele două mecanisme de unificare a practicii judiciare, reglementate de art. 514-521 din Codul de procedură civilă, instanța supremă a reținut constant, în jurisprudența dezvoltată în materie, argumentul că cerința noutății consacrată de art. 519 din același cod trebuie privită ca unul dintre elementele de diferențiere între cele două mecanisme de unificare a practicii: dacă recursul în interesul legii
DECIZIA nr. 8 din 7 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254928]
-
judecătoresc a fost invocat în cadrul contestației la executare formulate în termen, după publicarea deciziei instanței constituționale. Astfel, se susține că, pronunțându-se asupra efectelor Deciziei Curții Constituționale nr. 895 din 17 decembrie 2015, prin hotărârea prealabilă anterior menționată, instanța supremă a încălcat dispozițiile constituționale cuprinse în art. 126 alin. (3) privind competența Înaltei Curți de Casație și Justiție de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești, art. 142 alin. (1) privind rolul Curții Constituționale
DECIZIA nr. 304 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259146]
-
a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești, art. 142 alin. (1) privind rolul Curții Constituționale și art. 147 alin. (1) și (4) referitoare la efectele deciziilor Curții Constituționale, dat fiind faptul că interpretarea instanței supreme este contradictorie cu cele statuate în decizia Curții Constituționale referitoare la efectele deciziei sale. ... 6. În acest sens se mai arată că instanța de contencios constituțional a statuat că efectele deciziei sale privind neconstituționalitatea dispozițiilor art. 666 din Codul de
DECIZIA nr. 304 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259146]
-
666 din Codul de procedură civilă se răsfrâng inclusiv asupra contestațiilor la executare formulate împotriva încheierii de încuviințare a executării silite date de executorul judecătoresc aflate pe rolul instanțelor judecătorești la data publicării deciziei. În schimb, prin hotărârea prealabilă, instanța supremă statuează că efectele deciziei Curții Constituționale se limitează la acțiunile introduse ulterior publicării deciziei Curții Constituționale în Monitorul Oficial al României, Partea I, dacă motivul de nulitate decurgând din necompetența executorului judecătoresc a fost invocat în cadrul contestației la executare
DECIZIA nr. 304 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259146]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, dacă motivul de nulitate decurgând din necompetența executorului judecătoresc a fost invocat în cadrul contestației la executare formulate în termen. ... 7. Se mai susține că motivele de neconstituționalitate a interpretării date de instanța supremă dispozițiilor art. 666 alin. (2) din Codul de procedură civilă, forma anterioară modificării prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2016, prin raportare la efectele Deciziei Curții Constituționale nr. 895 din 17 decembrie 2015, sunt similare celor reținute de Curtea
DECIZIA nr. 304 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259146]
-
Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Prin această decizie, Curtea Constituțională a statuat că interpretarea dispozițiilor art. 27 din Codul de procedură civilă, cu referire la art. 147 alin. (4) din Constituție, realizată de către instanța supremă prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, în sensul că efectele Deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017 se vor produce numai în cazul situațiilor juridice viitoare - procese începute după data publicării deciziei Curții Constituționale în Monitorul
DECIZIA nr. 304 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259146]
-
6 noiembrie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Astfel, arată că, în acest mod, pe fondul cauzei, instanța de judecată, în temeiul declarării ca neconstituțională a interpretării date de instanța supremă prin Decizia nr. 77 din 6 noiembrie 2017, urmează să constate nelegalitatea executării silite începute față de autoarea excepției de neconstituționalitate. ... 8. Curtea de Apel București - Secția a IV-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest
DECIZIA nr. 304 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259146]
-
drept, nu contrazice efectele Deciziei Curții Constituționale nr. 895 din 17 decembrie 2015, iar prevederile art. 24, art. 25 alin. (1) și art. 27 din Codul de procedură civilă, raportate la Decizia nr. 77 din 6 noiembrie 2017 a instanței supreme, sunt în acord cu dispozițiile art. 126 alin. (3), art. 142 alin. (1) și art. 147 alin. (1) și (4) din Constituție. ... 12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților
DECIZIA nr. 304 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259146]
-
către celelalte instanțe judecătorești, art. 142 alin. (1) privind rolul Curții Constituționale și art. 147 alin. (1) și (4) referitoare la efectele deciziilor Curții Constituționale. ... 19. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autoarea excepției critică interpretarea dată de instanța supremă dispozițiilor art. 666 alin. (2) din Codul de procedură civilă, prin raportare la efectele Deciziei Curții Constituționale nr. 895 din 17 decembrie 2015, susținând, în esență, că, în acest mod, instanța supremă a statuat într-un mod care intră în
DECIZIA nr. 304 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259146]
-
că autoarea excepției critică interpretarea dată de instanța supremă dispozițiilor art. 666 alin. (2) din Codul de procedură civilă, prin raportare la efectele Deciziei Curții Constituționale nr. 895 din 17 decembrie 2015, susținând, în esență, că, în acest mod, instanța supremă a statuat într-un mod care intră în contradicție cu efectele deciziei Curții Constituționale amintite, aspect ce contravine dispozițiilor art. 126 alin. (3), art. 142 alin. (1) și art. 147 alin. (1) și (4) din Legea fundamentală. ... 20. Cu titlu
DECIZIA nr. 304 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259146]
-
drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Arată că, în practică, este aproape imposibil ca o persoană achitată să obțină o hotărâre penală care să stabilească faptul că arestarea sa a fost nelegală. Susține că, dacă s-ar accepta interpretarea instanței supreme, nicio persoană arestată, ulterior achitată, nu ar putea să primească despăgubiri pentru perioada cât a fost privată de libertate, ceea ce este o încălcare a spiritului Legii fundamentale și al Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
în interesul legii, în care s-a statuat cu privire la „caracterul nelegal al măsurilor preventive privative de libertate (s.n. care) trebuie să fie constatat explicit prin actele jurisdicționale prevăzute în cuprinsul acestuia“. Susțin că atât legiuitorul, cât și instanța supremă, în decizia mai sus amintită, au avut în vedere exclusiv situațiile în care nelegalitatea se constată ca urmare a verificării măsurilor preventive deja dispuse, fie cu ocazia soluționării contestației împotriva actelor jurisdicționale prin care s-au dispus aceste măsuri, fie
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
a libertății individuale (circumscris cazurilor și condițiilor prevăzute de lege), ci de reparare a încălcării acesteia. ... 27. Curtea a reamintit, de asemenea, în Decizia nr. 136 din 3 martie 2021, că rațiunea și finalitatea existenței statului se fundamentează pe valorile supreme consacrate prin art. 1 alin. (3) din Constituție, iar printre acestea se numără și dreptatea, care asigură nu doar buna funcționare a statului, dar și încrederea societății în acțiunea acestuia, în speță, în actul de justiție. Raportul juridic dintre stat
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
a folosi în mod legitim forța de constrângere a statului. Aceasta trebuie realizată în limitele prevederilor constituționale și legale, astfel încât să fie respectate atât procedurile normate prin lege, cât și drepturile și libertățile fundamentale, principiile de drept și valorile supreme prevăzute în Constituție. Orice acțiune a statului, chiar legală fiind, dacă prin finalitatea ei devine injustă/nedreaptă pentru cetățean, trebuie însoțită de un remediu normativ corespunzător în vederea restabilirii stării de dreptate atât în privința persoanei în cauză, cât și pentru
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
Orice acțiune a statului, chiar legală fiind, dacă prin finalitatea ei devine injustă/nedreaptă pentru cetățean, trebuie însoțită de un remediu normativ corespunzător în vederea restabilirii stării de dreptate atât în privința persoanei în cauză, cât și pentru societate. Întrucât valorile supreme consacrate prin art. 1 alin. (3) din Constituție reprezintă garanții juridice fundamentale pentru asigurarea supremației Constituției, rezultă că acestea sunt standarde de referință primordiale în cadrul controlului de constituționalitate a normei juridice și, în consecință, trebuie valorizate în mod corespunzător
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
legală expresă, ci și dacă aceasta încalcă o reglementare constituțională care vizează un drept fundamental/o libertate fundamentală. ... 30. De aceea, având în vedere soluția de achitare pronunțată, Curtea a statuat că art. 1 alin. (3) - care reglementează dreptatea ca valoare supremă a statului - și art. 23 alin. (1) din Constituție trebuie privite în mod coroborat, fiind intrinsec legate între ele. Aceste dispoziții constituționale reprezintă temeiul pentru justificarea răspunderii delictuale a statului pentru prejudiciul cauzat persoanei supuse unei măsuri preventive privative de
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
în anulare formulate împotriva Deciziei penale nr. 10/A din data de 13 ianuarie 2021, pronunțată de Curtea de Apel București, Secția I penală în Dosarul nr. 1/236/2017. De asemenea, este îndeplinită și condiția referitoare la nestatuarea anterioară de către instanța supremă în cadrul unui mecanism de unificare a practicii judiciare asupra chestiunii de drept ce face obiectul sesizării. Potrivit jurisprudenței Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, admisibilitatea sesizării în vederea pronunțării
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
supraveghere a executării acestei pedepse. ... IV. Punctele de vedere exprimate de către curțile de apel și instanțele arondate Examinând punctele de vedere exprimate de curțile de apel și instanțele arondate, precum și jurisprudența atașată acestora ce au fost transmise instanței supreme referitoare la chestiunea de drept supusă dezlegării, a rezultat o practică neunitară. Au comunicat puncte de vedere asupra problemei de drept în discuție: Curtea de Apel Timișoara, Curtea de Apel București, Curtea de Apel Alba Iulia, Curtea de Apel Pitești
DECIZIA nr. 67 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251195]
-
Judecătoria T. N. și inculpatul S.I. împotriva Sentinței penale nr. 242 din 23 noiembrie 2020, pronunțată de Judecătoria T. N. în Dosarul nr. 473/321/2020. De asemenea, se constată că este îndeplinită și condiția referitoare la nestatuarea anterioară de către instanța supremă în cadrul unui mecanism de unificare a practicii judiciare asupra chestiunii de drept ce face obiectul sesizării. Referitor însă la condiția de admisibilitate privind natura chestiunii ce poate face obiectul sesizării pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile și cerința ca de
DECIZIA nr. 67 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251195]
-
a sporului prevăzut la Nota 2 lit. c) a secțiunii II din subcapitolul 1 litera A al capitolului I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017. De altfel, nici Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018 pronunțată de instanța supremă nu conduce către concluzia unei aplicări diferențiate a acestui spor între persoane aflate în aceeași situație juridică. Aceste constatări relevă faptul că autorii excepției invocă, în realitate, o inegalitate de tratament juridic ce nu este intrinsecă textelor de lege supuse
DECIZIA nr. 618 din 5 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251358]