KorAP: Find »[drukola/base=susan & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...78 79 80 ...160 >

3,992 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620

hibrid grotesc de varză, porc și oaie, din care fîlfîie un steag pe care scrie Am Avut o Avangardă! SÎntem Moderni Durabili! Între realitatea verzei și visul cărnii, suprarealismul a Înălțat un drapel. Wakefield se Întreabă cum s-a descurcat Susan cu toate aceste interese conflictuale; crede că i-a fost greu să organizeze aceasta expoziție și Îi spune asta. — Trebuia s-o fac, dar doar În parte pentru mine Însămi. PÎnă la războiul acesta, sîrbii, bosniacii și croații mergeau fiecare

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
niște busturi mutilate ale „părinților“ revoluționari, o statuie a lui Stalin care a fost redusă la un cub de metal de un compactor dintr-un cimitir de mașini. Aerul este dinadins prăfuit, pentru a evoca poluarea industrială a orașelor comuniste. Susan citește cu voce tare o altă declarație: Cortina de Fier era făcută din ciment. RÎurile erau Îndiguite cu ciment, munții erau acoperiți cu ciment, eroii istoriei revoluționare erau eternizați În ciment. Cimentul Întrupa calitățile pe care regimul le dorea propășite

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
nimic din aspectul său pămîntean, ușor obosit pe care l-a afișat la prima lor Întîlnire. Pare odihnit și proaspăt. În spatele său se află ruinele fumegînde ale unui oraș medieval recent bombardat. Foarte ilustrativ, gîndește Wakefield, apoi se Întoarce la Susan. Îi atinge brațul În semn de simpatie și ochii ei negri se umplu de recunoștință. Diavolul se evaporă. Și prezența femeii mai În vîrstă este, de asemenea, mîngîietoare. Pare că, În felul ei Înțelept, acceptă violența, umorul și contradicțiile. Wakefield

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
strige În gura mare o realitate care nu are nici un Înțeles Într-o țară În care totul este acum virtual, provizoriu, plutind liber, fericit și bine hrănit. Cum poate el lega această artă de dispariția lumii materiale? Se uită la Susan În căutare de ajutor, Înțelegînd că ea este puntea. Dilema lui este Înscrisă În psihicul ei. Trupul ei este cel al unui american nouveau, dar creierul ei s-a făurit Între lumi. — Poate că În seara asta o să vorbesc doar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
Înțeleg pe mine Însămi. — Mă rog, nu sînt psiholog. Cum rămîne cu părinții tăi? Chiar vrei să vorbesc cu ei? Wakefield Își imaginează că discuția cu părinții l-ar putea ajuta să găsească idei pentru un discurs cu totul nou. Susan Îl apucă de mînă, de abia stăpînindu-și entuziasmul. — Hai s-o facem chiar acum. Wakefield dă din cap, alungînd interpretarea măgărească a frazei care Îi trecuse prin minte. În mașină, Susan o sună pe maică-sa și Îi spune că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
să găsească idei pentru un discurs cu totul nou. Susan Îl apucă de mînă, de abia stăpînindu-și entuziasmul. — Hai s-o facem chiar acum. Wakefield dă din cap, alungînd interpretarea măgărească a frazei care Îi trecuse prin minte. În mașină, Susan o sună pe maică-sa și Îi spune că sînt pe drum. Pentru a ajunge acolo, Susan traversează un Întins cartier hispanic; Îi arată marea coroană de neon de deasupra localului El Rey Burito, locul unde mergea pe vremea cînd

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
entuziasmul. — Hai s-o facem chiar acum. Wakefield dă din cap, alungînd interpretarea măgărească a frazei care Îi trecuse prin minte. În mașină, Susan o sună pe maică-sa și Îi spune că sînt pe drum. Pentru a ajunge acolo, Susan traversează un Întins cartier hispanic; Îi arată marea coroană de neon de deasupra localului El Rey Burito, locul unde mergea pe vremea cînd se Întîlnea cu Tulio, un jucător de baseball din liga inferioară. — Eram Încă la liceu, rîde ea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
aflat despre el. Cartierul negrilor se termină brusc Într-un șir de brutării, restaurante și frizerii poloneze și ucrainene, unele dintre ele cu firme cu litere chirilice. Cupola aurie a unei biserici bizantine strălucește la capătul unui bulevard. Părinții lui Susan, Slobodan și Aleișa Petrovici, locuiesc Într-un bloc de cărămidă roșie, cu cinci etaje. Susan parchează În zăpada mocirloasă, chiar În fața blocului, unde tatăl ei stă aplecat asupra motorului mașinii sale, Înjurînd. Se Îndreaptă de spate cînd ea Îl strigă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
frizerii poloneze și ucrainene, unele dintre ele cu firme cu litere chirilice. Cupola aurie a unei biserici bizantine strălucește la capătul unui bulevard. Părinții lui Susan, Slobodan și Aleișa Petrovici, locuiesc Într-un bloc de cărămidă roșie, cu cinci etaje. Susan parchează În zăpada mocirloasă, chiar În fața blocului, unde tatăl ei stă aplecat asupra motorului mașinii sale, Înjurînd. Se Îndreaptă de spate cînd ea Îl strigă pe nume. Drept prezentare, Susan spune: — L-am adus pe domnul Wakefield, ca să te cunoască

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
locuiesc Într-un bloc de cărămidă roșie, cu cinci etaje. Susan parchează În zăpada mocirloasă, chiar În fața blocului, unde tatăl ei stă aplecat asupra motorului mașinii sale, Înjurînd. Se Îndreaptă de spate cînd ea Îl strigă pe nume. Drept prezentare, Susan spune: — L-am adus pe domnul Wakefield, ca să te cunoască. Domnul Petrovici Își șterge mîinile pe o cîrpă uleioasă și mormăie un salut, care nu-l face deloc să sune ca marele fan al muncii sale pe care Îl descrisese

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
spune: — L-am adus pe domnul Wakefield, ca să te cunoască. Domnul Petrovici Își șterge mîinile pe o cîrpă uleioasă și mormăie un salut, care nu-l face deloc să sune ca marele fan al muncii sale pe care Îl descrisese Susan. Fiicei sale Îi spune doar: Îmi dai și mie curent? Ai cabluri În mașina aia a ta de hipioată? — Îmi pare bine să vă cunosc, domnule Petrovici. Care-i problema? — Mi-a murit bateria. Se dovedește că, de fapt, Susan

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
Susan. Fiicei sale Îi spune doar: Îmi dai și mie curent? Ai cabluri În mașina aia a ta de hipioată? — Îmi pare bine să vă cunosc, domnule Petrovici. Care-i problema? — Mi-a murit bateria. Se dovedește că, de fapt, Susan nu are nici un fel de cablu pentru baterii În mașina ei hipiotă. — Mama e-acasă? Domnul Petrovici se uită la ea de parcă ar fi de pe altă planetă. Dar unde ai vrea să fie? E Întotdeauna sus, cu prietenii ei, dușmanii

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
Deci, tu ești tipul care a venit să ne vorbească despre pace și armonie. Nu poți șterge o mie de ani de istorie cu niscai artă. E-un căcat. Așteaptă cu mîna În șold răspunsul lui Wakefield. — Iar Începe, spune Susan printre dinți, hotărîtă să nu se lase provocată. — Nu-mi stă În intenție să schimb istoria, răspunde Wakefield, dar dacă arta Îi ajută pe oameni să se Înțeleagă, eu sînt pentru. — Ascultă la mine. Am Încercat „să ne Înțelegem“, am

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
fim buni americani... dar ia ghici cine nu mai vrea acum să ne Înțelegem? Presupun că ești mulțumit că bombele americane omoară femei și copii În Belgrad? SÎnt trupele NATO care Încearcă să Îi salveze pe oamenii lui mami, strigă Susan. — Oamenii lu’ mă-ta! scuipă din nou domnul Petrovici. Ei au Început. Erau destul de fericiți sub Tito. Acum vor pămîntul nostru, sfîntul pămînt sîrbesc! Se Întoarce către Wakefield. Sus am hîrtii, pot să ți-o dovedesc! Domnul Petrovici Începe să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
vor pămîntul nostru, sfîntul pămînt sîrbesc! Se Întoarce către Wakefield. Sus am hîrtii, pot să ți-o dovedesc! Domnul Petrovici Începe să recite o litanie de date, martiri și bătălii, numai jumate din ele În engleză. — Mie-mi ajunge, spune Susan. Toata viața mi-a fost un comunist ateu, acum moare de grija unor moaște puturoase. Hai să mergem sus. Un bărbat masiv, cu o mustață Încă și mai groasă decît cea Încărunțită a domnului Petrovici, se apropie de mașină și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
Petrovici, se apropie de mașină și zice ceva În sîrbă. Are cabluri de baterie. Ridică amîndoi capota motorului și Încep să le monteze. Apoi bărbatul ridică și capota unui camion parcat În fața lui Petrovici și Îi face cu ochiul lui Susan. — Perversule! Susan roșește. E chestie de mustăți, Îi explică ea lui Wakefield, e un război al mustăților. CÎnd tipii ăștia vor accepta să și le radă, atunci se va face pace. E o adevărată revelație și Wakefield vede deodată În fața

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
apropie de mașină și zice ceva În sîrbă. Are cabluri de baterie. Ridică amîndoi capota motorului și Încep să le monteze. Apoi bărbatul ridică și capota unui camion parcat În fața lui Petrovici și Îi face cu ochiul lui Susan. — Perversule! Susan roșește. E chestie de mustăți, Îi explică ea lui Wakefield, e un război al mustăților. CÎnd tipii ăștia vor accepta să și le radă, atunci se va face pace. E o adevărată revelație și Wakefield vede deodată În fața ochilor două

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
și Cortina de Fier căzută Între Est și Vest. La vremea aceea, erau pletoșii Împotriva Gărzii Naționale. Acum sînt mustăcioșii Împotriva celor rași la sînge. Sus, doamna Petrovici, care privise totul de la fereastra apartamentului, pregătise deja gustările pentru oaspetele lui Susan: prăjitură, roșii, lichior, brînză și o cană de apă rece ca gheața. Brînza de capră, cu un miros pătrunzător, tronează În mijlocul unui fund de lemn cu un cuțit Înfipt În ea. — Asta e mămica mea, Aleișa Petrovici. Mami, el e

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
de invitație, către canapea. — Ia loc, ia loc. O adevărată rușine, omul ăla al meu. Zi-mi tu ce să fac. Își frînge mîinile, gata să plîngă. — Lasă, lasă, mami, știi că așa e el, un ticălos și un mîrlan. — Susan, nu vorbi așa! Chiar dacă poate e ticălos, să ne ierți, domnu’ Wakefield. Ar fi trebuit să vii aici Înainte de război. Bărbații erau politicoși și drăguți, harnici, nu auzeai un cuvînt urît, nu Înjura... — Corect, ricanează Susan, băuturica și jocurile de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
ticălos și un mîrlan. — Susan, nu vorbi așa! Chiar dacă poate e ticălos, să ne ierți, domnu’ Wakefield. Ar fi trebuit să vii aici Înainte de război. Bărbații erau politicoși și drăguți, harnici, nu auzeai un cuvînt urît, nu Înjura... — Corect, ricanează Susan, băuturica și jocurile de noroc În fiecare noapte la club, dormit duminica toată ziua, țipatul la mine și la Tiffany... Era drăguț numai cînd era acasă profesorul Telescu. — Ia ceva dulce, domnu’ Wakefield. Io face. Wakefield ia o bucată de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
acasă profesorul Telescu. — Ia ceva dulce, domnu’ Wakefield. Io face. Wakefield ia o bucată de prăjitură sfărîmicioasă cu mac și și-o Îndeasă În gură. Doamna Petrovici Îi toarnă un pahar cu apă. Soarbe o Înghițitură. — Va mulțumesc, doamnă Petrovici. Susan mi-a spus că ați putea fi interesată să vedeți expoziția și să mă auziți vorbind astă seară. Aș fi Încîntat dacă ați face-o. — Cum aș putea? Ați văzut animalul. Dacă ies afară din casă, crede că mă duc

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
fac. — Vă rog să mă iertați, spune Wakefield, sînt doar un american ignorant. Despre ce e vorba? — Pămînt. E vorba de pămînt. Opt sute de ani ia pămînt la noi. Ei omoară la noi. — Și voi Îi omorîți pe ei, spune Susan. E același pămînt. Timp de sute de ani trăiți Împreună, apoi Începeți să vă omorîți unii pe alții. În plus, nici nu mai trăiți pe pămîntul ăla acum. În America trebuia să fie altfel, oftează doamna Petrovici. Și a fost

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
Începe războiul ăsta mare acolo și aici Începe cu toții. Acum, ieși din casă și te tîlhărește negrii. — Așa, așa. Iugoslavii se omoară Între ei, hai să dăm vina pe negri. Mamă, te rog. Wakefield Își aduce aminte de cum Îi descrisese Susan prejudecățile tatălui ei. Și asta Îi aduce aminte de Maggie. Și-o imaginează zăcînd, goală, pe spate, În camera lui de hotel din Typical. Vorbind despre Ghidurile pentru Idioți. Simte un tremur plăcut În pantaloni, chiar cînd Susan o pune

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
Îi descrisese Susan prejudecățile tatălui ei. Și asta Îi aduce aminte de Maggie. Și-o imaginează zăcînd, goală, pe spate, În camera lui de hotel din Typical. Vorbind despre Ghidurile pentru Idioți. Simte un tremur plăcut În pantaloni, chiar cînd Susan o pune pe maică-sa la punct. De fapt, se prea poate ca și Maggie să o fi spus la fel. Este vocea copiilor exasperați de prejudecățile părinților, dar destul de deștepți pentru a ști că nu ai sorți de izbîndă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
o fi spus la fel. Este vocea copiilor exasperați de prejudecățile părinților, dar destul de deștepți pentru a ști că nu ai sorți de izbîndă dacă te cerți. Întotdeauna caută pe altcineva pe care să dea vina pentru problemele lor! oftează Susan. Așa se gîndește În Europa, și de aia nu mănînc eu carne. Un alt exemplu de logică Îmbîrligată. Wakefield este complet rupt de treaba pe care o are de făcut. Despre ce o să vorbească diseară? Despre Artă? Arta care era

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]