5,048 matches
-
și nenecesare 195-197, 285-286; și plăcere 197 etica hedonistă 41, 63, 94, 156, 194 eudemonism - definiție 41-42, 67, 80, 122, 304; și hedonism 41-44, 122, 158; eudemonismul lui Aristotel 158, 308 eumetrie 114-115 fericire - ce presupune ea 132, 197; binele suveran al eudemonismului 41, 197, 296; cirenaică 121-122; și conștiință 42; distinctă de plăcere 121-122; eudemonism și hedonism 41-44, 122, 158, 305; Lucrețiu 280; care poate fi atinsă aici 184, 213; și trup 42 jubilare - după Aristip 101, 114, 116-117, 119-120
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
plăcere 66, 119-120, 137, 145, 158, 202-203; după Prodicos 161; și suflet 208-209; a trupului 208-209, 269; și virtuți 165 kairos 74, 116, 121 plăcere - eliminată 144-145; aritmetica plăcerilor 60, 202-203, 216-217, 235-236, 296; atomică 285-286; și bani 94; binele suveran al hedonismului 41, 114, 145, 156, 158; bune și rele 136-137, 150, 234-235, 286; catastematică 150, 204-207; cinetică 118, 204-207; cirenaică 118-122, 304-305; corporală ca țel al idealului hedonist 119; definiții 43, 120-121, 244; = desfătare 42; dietetica plăcerilor 66, 114-115
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
Jean Monnet. Un cercetător istoric cu autoritatea lui Truyol y Serra situează geneza europenismului în Evul Mediu, iar abatele Saint-Pierre susține că în această epocă a fost redactat „Proiectul de Tratat pentru a face ca pacea să fie permanentă între suveranii creștini”, în care se propunea crearea unei federații având drept instituții un Senat, un Secretariat Permanent și o Armată Confederală. Ulterior, Saint-Simon pleda pentru „unirea popoarelor Europei într-un singur corp politic, conservându-și fiecare independența sa națională”, iar Victor
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
cu Pentateucul și dialogul Timaios cu Cartea Genezei. Evident, cea dintîi problemă era că zeul-demiurg al lui Platon, cel care creează lumea cu ochii ațintiți la lumea Ideilor eterne și imuabile, nu prea corespundea cu descrierea Dumnezeului biblic, primordial și suveran, care creează totul ex nihilo. Filon l-a pus pe Dumnezeu să creeze Ideile, În loc să se lase generat de ele. În consecință, calificarea de ontos on (ceea ce este cu adevărat), pe care Platon 215 o conferă Ideilor, e utilizată de
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
comparativ cu Uniunea Europeană, dacă se Ține cont de numărul domeniilor acoperite de politici, de scopul acestor politici, precum și de strategiile de dezvoltare ale acestora. UE este, dintr-o anumită perspectivă, abordată ca un mix între cooperarea interguvernamentală clasică dintre statele suverane și o largă extindere a integrării supranaționale. Persistența unei zone gri între interguvernalism și supranațio nalism constituie principala diferență dintre guvernanța multinivel și alte teorii ale integrării. De asemenea, guvernanța nu rezolvă problema suveranității statale, ci doar susține că o
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
Dezechilibrele provoacă sindroame a căror combinație declanșează boala. Fiecare boală este unică, chiar dacă intră într-o clasificare generală. Va fi vorba în toate cazurile de o patologie energetică, chiar și atunci când patologia atinge materia vie, întrucât conceptul de energie este suveran în MTC. Energia este la originea modificării materiei și a prezenței vieții. Normalitatea energiei umane face ca viața și sănătatea să fie eterne. Din contră, anormalitatea schimburilor energetice, a mișcărilor și a proceselor de transformare a energiei și materiei, sugerează
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
fi indus În eroare În mod voit de către Însuși Creatorul său, sau de către o altă ființă divină care ar putea controla și determina voința umană. Fiind o evidență, răul, care nu poate fi atribuit lui Dumnezeu, acesta fiind sursa bunătății suverane, solicită cu necesitate o cauză. Răul trebuie să fie provocat de o ființă de aceeași natură cu cea a Creatorului, sau cel puțin apropiată, de vreme ce poate să intervină În creația acestuia și să-i modifice lucrarea. Acest rol a fost
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
obiectat că nu face decât să repete, Într-o forma prea puțin diferită, argumentul Sfântului Anselm. Să ne amintim că, la Anselm, Dumnezeu era „ființa decât care altceva mai mare nu poate fi conceput”, pe când la Descartes, Dumnezeu este „ființa suveran perfectă”. Definiției epistemologice anselmiene, relativă la capacitatea de cunoaștere, Descartes Îi opune o definiție ontologică, relativă la obiectul Însuși. Pentru Descartes, perfecțiunea este expresia infinității actuale, nu a unei valori maxime indeterminate, nedefinite. El consideră că indeterminatul este conceptibil și
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
există o primă cauză. Mai mult, eu nu am cercetat doar care este cauza ființei mele, În măsura În care sunt ceva care gândește, cât mai ales În măsura În care Între multe alte gânduri remarc că am În mine ideea unei ființe perfecte În mod suveran; căci, doar de aceasta depinde forța Întregii mele demonstrații. Mai Întâi, pentru că această idee mă face să cunosc ce este Dumnezeu, cel puțin atât cât sunt eu capabil să Îl cunosc; și, urmând legile adevăratei logici, nu trebuie niciodată să
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
Ideea se repetă în poemul "La lecție". Epoca pietrei necioplite, pe bună dreptate, îl va lăsa pe poet repetent, pentru că și în soare a început să se vorbească: "Precum că pe pământ prostia va dispare/ în curând/ pe cale pașnică". Disprețul suveran față de lumea de actori, care n-au învățat nici măcar cum să-și țină mâinile, care simulează și n-are nimic sfânt, o lume care ne amintește de "Epigonii" lui Eminescu, și-l exprimă poetul în poemul "Destin": "Și astfel, după ce
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
un loc ușor de identificat? Mai precis: de unde apare "producția", în creștere, de oameni care au ca dominantă a felului lor de a fi nepăsarea, chiar nesimțirea față de ceilalți, semenii lor? De unde vine, adică, din ce surse se hrănește disprețul suveran al unora pentru oricine are convingeri morale elementare? Și, mai exact: ce face, de pildă, ca valori precum, altruismul și bunătatea, curajul și compasiunea, să apară, în anumite suflete, drept semne de slăbiciune, de neadaptare sau chiar de prostie? La
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
de acțiune”. Proiectul de declarație a rezistențelor europene elaborat la Geneva, în 1944, constata: „În intervalul unei singure generații, Europa a fost epicentrul a doua conflicte mondiale care, întâi de toate, au avut ca origine existenta a treizeci de state suverane pe acest continent. Este important sa remediem aceasta anarhie prin crearea unei Uniuni federale între popoarele europene”. Într-o Anglie devenită pol al Europei libere, mediile guvernamentale erau animate de ideile federalist europene. Astfel, Winston Churchill îi adresa lui Anthony
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
Acesta este punctul în care Dilthey a ajuns probabil la maximă distanță de originea sa în tradiția filozofiei transcendentale și, în același timp, punctul de plecare al încercării sale de a modifica teoria unei conștiințe a rațiunii raportată la sine, suverană, în mediul științelor spiritului și al conceptelor lor despre viață, în așa fel încât se poate justifica și întemeia conștiința conținută în ea"81. O dată ce este instituită pe baza experienței de viață, conștiința de sine devine conștiință istorică, iar din
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
care să justifice dreptul la autodeterminare al științelor astfel emancipate; în fine, definirea unor "condiții minimale de consistență și acord cu faptele experienței" și a unor "exigențe de excelență"124 ce trebuie respectate pentru a căpăta cetățenia în noul teritoriu suveran. Asemenea măsuri au fost luate chiar de Dilthey în privința "dublei confruntări" menționate anterior: pe de o parte, a separat științele naturii de cele ale spiritului, iar pe de altă parte, a promovat o filozofie a filozofiei, după ce trecuse în revistă
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
de comerț plătind prețul cumpără atât elementele fondului de comerț cât și debitele comerciantului ceea ce nu este exact; • o universalitate de fapt creată prin voința titularului; elementele care compun fondul de comerț și care nu sunt omogene, formează prin voința suverană a comerciantului în limitele acestei voințe și nu a legii, obiectul unui drept distinct de elementele care îl compun. Deoarece universalitatea de fapt nu are un regim juridic propriu ansamblu de reguli care guvernează respectiva noțiune, instituție etc. nu poate
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
cărei fracțiuni din aceste prejudicii trebuie să-i fie raportată pierderea șansei indemnizate"285. Incumba victimei de a preciza la ce mărime evaluează diferitele prejudicii, dificultățile judecătorului constând în a aprecia buna lor fundamentare și a determina, printr-o apreciere suverană, fracțiunea din aceste prejudicii corespunzătoare pierderii unei șanse. În toate aceste cazuri dificultatea de evaluare se învecinează cu imposibilitatea. Și totuși, judecătorii stabilesc întinderea daunelor-interese și nu refuză celui prejudiciat dreptul de a-și dovedi paguba. Dificultăți deosebite de evaluare
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
al teritoriilor analizate, indicele de potențial militar M a fost calculat doar pentru intervalul postindependență al fiecărui stat, deoarece parametrii militari avuți în vedere (efectivele militare, capacitățile tehnico militare, bugetele destinate apărării) constituie niște mărimi asociate numaidecât statelor independente și suverane, astfel că pentru entitățile cu statut politicojuridic special (Sahara Occidentală, Teritoriile palestiniene) nu a fost estimată valoartea indicelui M. După cum am văzut, singurul stat cu valențe de putere militară regională din spațiul arabofon a fost și a rămas Egiptul, care și-
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
Aspecte ale cunoașterii istorice: de la Leopold von Ranke la Michel Foucault și Hayden Whit. A participat la numeroase seminarii și conferințe internaționale. A publicat: Timisoara interbelică si universul social din România (2004); Cunoasterea istorică în civilizația occidentală: Studii dincolo de Privirea Suverană (2008); Historical Knowledge in Western Civilization: Studies beyond the Sovereign View, VDM (2009); Istoria recentă a politicii mondiale (2010). Lucian-Mircea Popescu, (c) 2011 Institutul European Iași, pentru prezenta ediție Editura INSTITUTUL EUROPEAN este recunoscută de Consiliul Național al Cercetării Științifice
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
-l privi de sus, de la distanță, a-l prezenta într-un limbaj personalizant și inconfundabil, întemeiat de enunțuri de arhivă, enunțuri istorice. Această condiție epistemică a gândirii foucauldiene este absolut necesară pentru ca Foucault să-și dezvolte un discurs intențional și suveran asupra temelor/problemelor ce i-au reținut atenția. Nebunia Nebunia, tratată istoric și filosofic, este o primă temă care l-a adus pe Foucault în prim-planul vieții academice franceze, încă de la o vârstă timpurie pentru o carieră de cercetător
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
un mod radical, imprevizibil și difuz. O propagare de efecte, noi adepți și noi strategii pentru distrugerea monopolului arbitrar pe o putere care se vrea "politică" și își arogă "suveranitatea" asupra civililor. Puterea politică, deși profund religioasă, nu e deloc suverană. Ea nu controlează decât o parte din suma de acțiuni și de activități sociale. Iluzia puterii ca obiect de posedat provine din concepția kantiană. Puterea nu funcționează pe principiul bipolar Cei care o au/Cei care nu o au... Mai
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
sens, vom înțelege ce vroia Foucault să spună prin afirmații de genul: "Statul modern a apărut acolo unde nu exista nici putere politică, nici dezvoltare economică"112. Statul modern a apărut ca o necesitate umană de a trăi liber și suveran, într-o formă comună de exercitare a puterii, dar sofisticările gândirii moderne, seria de probleme dezvoltate de această necesitate, orgolile "elitei" conducătoare au transformat statul, în toate formele sale, în altceva decât se dorise inițial... Statul politic modern, indiferent cum
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
trei mari ideologii: naționalismul, liberalismul și socialismul. Astfel, necesitatea socială a unui stat a dezvoltat cele trei ideologii, în forme și nuanțe diferite, pentru ca o întreagă tehnologie politică să fie pusă în practică. Naționalismul (necesitatea de a avea un stat suveran), liberalismul (necesitatea de a fi liber și independent) și socialismul (controlul mijloacelor industriale de producție) se intersectează și compun geometria statului politic modern, a arhitectonicii puterii, a relațiilor sociale și economice din cadrul unei societăți și pe parcursul fluctuabil al unor generații
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
pe hârtie. O simplă figurare prin cuvântul scris nu o împlinește. O posibilă direcție de cercetare ar fi cvartetul nefericit: element lingvistic-decizie politică-normă socială-forme de comportament și de excludere! Elementul lingvistic devine reprezentare. Decizia politică e acțiunea în raport cu această reprezentare "suverană", reduplicându-se cu ea. Norma socială e vocea intelocrației în raport cu politicul. Formele de comportament și de excludere sunt efecte ale unor norme sociale, care sunt gândite și impuse la modul arbitrar de X, Y personalitate. Avem o dezumanizare economică, reflectată
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
aflate într-o poziție de hegemonie cu o evidență dată, cu o realitate ce se obiectivează pe ea însăși. Realitatea obiectivă a discursului pozitivist, a gândirii lui Einstein a fost posibilă prin acest proces epistemic, unde reprezentarea lucrurilor ocupă o suverană poziție în raport cu datul istoric. Funcțiile creației originale, autentice se bazează pe această reprezentare care se distinge prin ea însăși. Individul modern și-a creat o identitate pe baza reprezentării sale despre lume, viață, societate. Dar această identitate nu poate fi
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
1963), istoricul francez tratează diversele enunțuri din istoria medicinei prin raportul semn-semnificant-semnificat. De exemplu, este de părere că raportul, esențial pentru practica medicală, anamnezic-diagnostic-prognostic s-a întemeiat pe un raport primar indisociabil semnificant-semnificat. Saussure a atribuit o concepție de reprezentare suverană pentru vorbire și limbă din moment ce consideră scrierea ca având "unicul scop" de a reprezenta limba. De fapt, scrisul este o activitate în sine, dincolo de vorbire și de limbaj. Scrisul poate comunica nu atât prin ceea ce spune, ci prin focarul de
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]