79,874 matches
-
și mortalitate; d) servicii medicale din cadrul programului național de imunizări; e) servicii de planificare familială, indiferent de statutul de asigurat al femeii. Casele de asigurări suportă serviciile medicale stomatologice preventive astfel: - pentru copiii până la vârsta de 18 ani, trimestrial; - pentru tinerii în vârstă de la 18 până la 26 de ani, dacă sunt elevi, ucenici sau studenți și nu realizează venituri din muncă, de două ori pe an. Asigurații în vârstă de peste 18 ani au dreptul la un control în fiecare an pentru
ASIGUR?RI SOCIALE DE S?N?TATE by Corneliu MORO?ANU () [Corola-journal/Administrative/84077_a_85402]
-
am născut gata violată de creierul meu 3. să-ți placă numai politica de culise a poeziei de cartier florile imobile și mari ale sîngelui menstrual al poeziei de cartier ce adie și spulberă tot frezele unse cu gel ale tinerilor adventiști de cartier ringul ars de rigoare al femeilor viscerale de cartier înșelate de șmecheri de țigani de ratați zeloși de tipi ce-și introduc heroină direct în vena de la gît gropile obscene bălțile muribunde drumurile desfundate pe care bețivii
Poezie by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/11157_a_12482]
-
atotputernic și nemuritor, un ceas bun și foarte durabil, pe care și l-a cumpărat bucuros cu vreo câteva zile, cam șapte, înainte de moarte... Pe lada patului, din lemn de lămâi auriu, se află și ceasul de adolescent, apoi de tânăr, al aproapelui meu cel mai apropiat, semenului celui mai asemenea mie, ceas care s-a oprit de mult, stă. La el nu mă uit, dar știu că este aici. Tata mi-a dăruit, ca să-i dăruiesc eu lui, un ceas
Dina Georgescu, finalul by B. Elvin () [Corola-journal/Imaginative/10922_a_12247]
-
ce era în ea (până și scrumiera!). Personalitate fascinantă, într-adevăr, dar din ce în ce mai puțin cunoscută, cu numele rostit doar în cercurile tot mai restrânse ale specialiștilor, și a cărui operă își așteaptă dreapta și pe deplin meritata readucere în atenția tinerilor învățăcei de acum. Dar nu despre Victor Papacostea vreau să aștern aceste șiruri. Sunt dintre cei nechemați a-l evoca. Altceva am reținut din mărturisirea, primită, repet, ca un tainic dar sufletesc. Faptul că un cărturar, ieșit din pușcăriile anilor
Modelul neavut by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/11134_a_12459]
-
și chinuit pentru știința sa și, mai ales, pentru credința sa într-un model uman și intelectual mai presus de politică și de alte vremelnicii omenești, nu a ezitat să transmită valorile care l-au însoțit tot timpul, întăritoare, modelatoare, tânărului care se pregătea să intre într-o viață care se construia după alte calapoade. Ascultând mărturisirea, duios evocatoare, venită parcă de peste timp, instinctiv m-am întrebat: mie care mi-a fost modelul uman care mi-a schimbat sau ar fi
Modelul neavut by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/11134_a_12459]
-
prins încă astfel de profesori, care umblau cu Istoria... lui Călinescu în geantă, arătându-ne-o, în părăsirea sălilor noastre de clasă, ca pe o minune din alte vremi. Nu atât la mine mă gândesc, scriind acestea, cât la cei tineri, fragezii de acum. Cine le sunt acele fascinante modele, în stare să le deturneze întru luminare devenirile? Școala românească, cu marile ei tradiții, asaltată de ani și ani de zelul atâtor reformatori, cu idei de reforme, mai câte una în
Modelul neavut by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/11134_a_12459]
-
bune-n poeți "Ea e Lyggia, iubita mea" Primul gând dimineața era să termin cele câteva filme, din câteva veri la Comana, pe câteva vișine discul de sticlă semăna cu Potirul mai era acolo colecția de pipe, balansoarul, salopeta de tânăr bărbat, banca de lemn, Victor Brauner, cinic și tandru Diavolul în sutană voia să se termine odată "cu hoaștele astea care fac filme despre poeți" că bună e tanti Lina care vine din urmă cu mopul și ne mai vinde
Poezie by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Imaginative/11603_a_12928]
-
atât de cețoase pentru omenire, din cetatea celor șapte coline, trimițându-vă alăturat o carte care se intitulează Asilmișlar Ormani și care în limba turcă înseamnă Pădurea spânzuraților. Este traducerea în limba turcă a prețiosului Dv. roman, în care frământările tânărului ardelean Apostol Bologa sunt atât de măestrit clădite. Traducerea este făcută de fratele meu, învățătorul Ziya Yamaç, care ca și mine, cunoaște și iubește literatura română. Concomitent cu apariția romanului la editorul, semnatarul acestor rânduri a publicat în două numere
Pădurea spânzuraților în limba turcă by Mircea Popa () [Corola-journal/Imaginative/10931_a_12256]
-
alăturat originalul și traducerea articolului apărut în revistă. în curând vă voi expedia și traducerile precum și originalele articolelor apărute în presa noastră cu ocazia apariției traducerii prețiosului Dvs. roman. Traducerea în limba turcă de către învățătorul Ziya Yamaç, de altfel un tânăr critic și eseist cunoscut, este foarte apreciabilă. Ziya Yamaç fiind supus actualmente unei operații medicale m-a rugat a vă transmite expresia celei mai deosebite stime ce v-o poartă și să vă rog să-l scuzați că nu v-
Pădurea spânzuraților în limba turcă by Mircea Popa () [Corola-journal/Imaginative/10931_a_12256]
-
nostalgic permanența unui ținut sufletesc septentrional. Începuturile îi stau sub semnul jurnalisticii. ,Vreme de șapte ani - scrie Al. Piru în Poezia românească contemporană - poetul a compus reportaje, mici povestiri, ode". După o îngroșare de voce în unele versificări ocazionale, pentru tînărul aspirant la grația cuvîntului adevărata carieră lirică începe abia în 1957, cu pastelurile din Dincolo de iarnă, dar încă mai răspicat cu volumul Fluxul memoriei. Titlul acesta este reluat, emblematic, și pe coperta din 1967, închizînd rotund deceniul confirmării. Sentimental lucid
Iunie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/11580_a_12905]
-
dat prima dată cu ochii. Nici nu era greu, mă gîndesc acum, așezat cum îl știu în ,postul" de lîngă ușă, pe dreapta. Ca să nu mai spun că ajungea și ajunge devreme, mai devreme decît mine, mai devreme decît toți tinerii care vin să-i ceară cărți, deși teama că intră în ședință și-l ,pierdem" (și, dacă se-ntîmpla să lipsească redactorii ,noștri", rămînem fără obiectul muncii) ne făcea să fim ,la pîndă" cu vreo oră înainte. Nu-l cunosc de
La aniversară - Gabriel Dimisianu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/10920_a_12245]
-
după 1990 să se întrevadă, fără umbra vreunei îndoieli, pe Gabriel Dimisianu se poate conta, s-ar putea conta. Dacă... Fiindcă de schimbat, s-a schimbat și el. Fusese, decenii de-a rîndul, în prima linie de apărători ai literaturii. Tînărul recenzent de la Gazeta Literară, ale cărui începuturi în critică au coincis cu o relativă și de scurtă durată slăbire a hățurilor ideologice, avea să fie cîțiva ani mai tîrziu una dintre ,piesele" principale în dispozitivul spontan alcătuit al victoriei literaturii
La aniversară - Gabriel Dimisianu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/10920_a_12245]
-
literare, unde exista o formidabilă echipă critică - Lucian Raicu, Valeriu Cristea, S.Damian, Dana Dumitriu și Gabriel Dimisianu, bineînțeles, erau redactori, iar colaboratori permanenți Matei Călinescu, Nicolae Balotă, Dan Cristea, Mihai Ungheanu (ce mare critic s-a ratat în el!) -, tînărul care eram a fost integrat în cel mai natural chip. Eram împreună și făceam o revistă, asta era tot. Spiritul de echipă era mai presus decît diferențele de vîrstă, de operă și vechime literară, de notorietate, de autoritate. Iar cît
La aniversară - Gabriel Dimisianu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/10920_a_12245]
-
Gabriel Dimisianu în timpul comunismului a fost acest profesionalism incoruptibil. În momentul de față, când literatura este prejudiciată de alte dictaturi (din fericire, ,dictaturi" în sensul figurat al termenului), și anume de dictatura prostului-gust, de dictatura vulgarității, de dictatura obrăzniciei (unor tineri needucați) etc., ,expertul" continuă să-și facă datoria folosind aceeași metodă: probitatea profesională. Inteligența sa critică, bunul-gust (de un conservatorism britanic), ironia fină, talentul literar, folosit cu măsură, dintr-un refuz structural al ostentației, toate sunt de fapt elemente componente
La aniversară - Gabriel Dimisianu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/10920_a_12245]
-
Ilie Constantin - cu dragoste înregimentată, Virgil Mazilescu." Mazilescu era nedrept cu modestul sergent-major (grad obținut de toți camarazii mei, la Caransebeș, în 1961): cum mi-aș fi putut eu manifesta "obrăznicia" față cu gradul de locotenent de pe epoleții săi? Mai tânărul (cu opt ani) confrate Ion Mircea, îmi scrie, fermecător, pe culegerea sa de la Editura Vitruviu, Poezii (1996): "Lui Ilie Constantin, Poetului și Prietenului (sincer ca un diamant), una dintre întoarcerile cele mai demne într-o țară și într-o literatură
Ars dedicatoria by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/11460_a_12785]
-
el avea, în concepția politrucilor din literatura vremii, o culpă specială, aceea de ,occidental humanist" (cum se autocaracteriza), de autor al unei opere de americanolog, al unor cărți precum: Homo americanus (1933), Zgârie-norii New York-ului (1933), America văzută de un tânăr de azi (1934), Chipurile și priveliștile Americii (1946), la care se adăugau traduceri din literatura americană. Unii politruci nu doar gândeau că scriitorul este un trădător, ci nu se sfiau să-l acuze direct. într-o ședință de la Uniunea Scriitorilor
Centenar Petru Comarnescu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11122_a_12447]
-
alte legende ale orașelor lumii de azi (Compania, 2003, 317 p.), cuprinde, grupate în secțiunile Folclorul familiei, Povestiri cu stafii și alte spirite, Povestiri istorice, Legende urbane și Povestiri tradiționale, scurte povestiri, unele amuzante, altele relatând întâmplări dramatice, colportate de tineri instruiți și culese de studenții de la Providence ai profesorului. Sunt povestiri care "pornesc de la întâmplări reale sau doar imaginate, întotdeauna plauzibile, reflectând mentalitatea și anxietățile omului modern în fața unor primejdii cu care adesea nici nu știe cum să se confrunte
Cercetări folclorice actuale by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11671_a_12996]
-
drumul spre țările calde se lasă frigul deodată și-n amintire în dimineți de vară felurite tristeți încet drămuite nebunul cartierului întrebându-te cât e ceasul chipul femeii ce cânta pe chei bani destui nu aveai să-i răscumperi durerea (tânărul strivit de pavaj avea ochii deschiși l-au lăsat în blugi și tricou băieții n-au găsit nici azi alt clăpar) și ce să-ți spună el, copil, el frate de arme, cum să alunge el moartea ce vorbește în
Poezie by Letiția Ilea () [Corola-journal/Imaginative/11090_a_12415]
-
toată va fi nu numai pasăre Ci și mîna răcoroasă a mamei Pe fruntea mea fierbinte. Cărarea împărătească O cărare e raza în zăpadă. Păsări roșii, albastre și aurii O urmează. Și rugăciunea mea. Ultima oră de curs în America. Tinerii mei poeți, Aplecați peste hîrtie Deslușesc cărarea cu nerăbdare, O împodobesc Cu întrebările lor. Răspunsurile vor veni mai tîrziu. îi întreb pe rînd: care e verbul tău? Susan: a fi liber. Meghan: a deveni. Jamie: a fi fericită. Heather: a
Poezie by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/11296_a_12621]
-
îl înțelegea altfel, cu care - îmi repeta adesea - s-ar fi înțeles de minune dacă ar mai fi trăit, putea să se odihnească în pace. Nu intenționa să mai scrie o carte. Dar preaplinul sufletului și scânteia din ochii numeroșilor tineri care o vizitau, precum și dorința poate inconștientă de a evada din cotidianul cenușiu în lumea aceea de odinioară cu umbreluțe și pălării, cu interioare somptuoase, gesturi galante și întâlniri cu oameni remarcabili, au făcut-o să povestească de atâtea ori
Un destin împlinit by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11765_a_13090]
-
înțepa din când în când și inima, într-un cuvânt, la pensie îi era locul nimerit fiindcă trebuie să se îngrijească, să ia medicamente, să-și vadă de sănătatea asta șubredă și să mai lase doar ăștia, boșorogii, locul liber tinerilor, domne, că nu vedeți, domnu' doctor, că nu mai e nevoie de noi, că lumea s-a schimbat după Ceaușescu, au apărut tot felul de noutăți și nu mai putem ține ritmu' cu tinerii ăștia nerăbdători să pună mâna pe
MAFALDA by Ioana Drăgan () [Corola-journal/Imaginative/11750_a_13075]
-
lase doar ăștia, boșorogii, locul liber tinerilor, domne, că nu vedeți, domnu' doctor, că nu mai e nevoie de noi, că lumea s-a schimbat după Ceaușescu, au apărut tot felul de noutăți și nu mai putem ține ritmu' cu tinerii ăștia nerăbdători să pună mâna pe tot și toate?!? O închipuită simpatică și guralivă, și care n-are nici pe dracu', bolnavii adevărați au un alt aspect și un alt tonus, iar de migrene suferă și el doctoru', de fiecare
MAFALDA by Ioana Drăgan () [Corola-journal/Imaginative/11750_a_13075]
-
prin fișiere, să ia cunoștință tîrzie de vechile monografii și istorii literare, pe care cursurile din anii '50 nu se oboseau să le citeze, nici măcar spre a le reproșa așa-numitele, pe atunci, "limite". Este astfel de înțeles că pașii tinerilor cercetători literari vor fi marcați, mai mult decît ai altora, de șovăieli și de naivități, că maturizarea lor va fi lungă și dificilă, că urmele amatorismului nu se vor șterge cu una - cu două. în plus, politizarea domeniului literar fiind
De la A. Mirea la Maiakovski by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11702_a_13027]
-
-o să abandoneze acest subiect delicat și să vorbească despre ultimele sale călătorii. Lucru care m-a bucurat. Dar n-a trecut multă vreme și-a început să ne spună că în străinătate a văzut niște filme documentare în care tinerii germani plini de entuziasm mergeau cîntînd pe șantierele deschise pentru refacerea țării aflate la pămînt și a constatat că drăguțul de Dolfi nu ar fi fost așa cum se crede acum că era. Atunci a intervenit prietenul ei, arhitectul, care, dacă
Riscul de a privi memoria ca zestre by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11154_a_12479]
-
unei femei ieșite din comun nu-i este străin. Faptul că memoria (privită ca zestre) a trădat-o ades este explicabil. Mai puțin explicabil pentru o persoană inteligentă ca Nina este că, în iluzia de a și-l trece pe tînărul Preda în întregime la zestrea sa, nu scapă nici o ocazie de a o denigra pe Aurora Cornu. În treacăt fie zis, lucrul acesta m-a mirat cu atît mai mult cu cît întîmplarea a făcut ca o dată, cînd mă aflam
Riscul de a privi memoria ca zestre by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11154_a_12479]