1,982 matches
-
a fost inginer la Uzinele de autoturisme din Pitești, căsătorit, fără copii, dar a decedat de foarte tânăr. Când am avut probleme cu divorțul și cu scoaterea din preoție, am stat trei luni la părinți, la Râmnicelu. Atunci, soțul lui tanti Florica, desigur rugat de ea, m-a vizitat la Râmnicelu și mi-a propus să merg la Brăila că el mă angajează ca profesor de matematică la școala lui. Știa de la unchiul Constatin că am aptitudini pentru matematică. Am refuzat
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
el mă angajează ca profesor de matematică la școala lui. Știa de la unchiul Constatin că am aptitudini pentru matematică. Am refuzat, mam umilit, am acceptat disprețul pentru recăsătorire, și cu omenia Mitropolitului Sebastian Rusan am fost reprimit în cler. Și tanti Florica, și soțul ei au ajuns pensionari, și pe când eram în Vama, deci după 1970, au decedat. Tanti Florica a decedat pe stradă, mergând la medic pentru o injecție. UNCHIUL CONSTANTIN Ultimul născut al soților Vasile și Iordana Picoș a
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
matematică. Am refuzat, mam umilit, am acceptat disprețul pentru recăsătorire, și cu omenia Mitropolitului Sebastian Rusan am fost reprimit în cler. Și tanti Florica, și soțul ei au ajuns pensionari, și pe când eram în Vama, deci după 1970, au decedat. Tanti Florica a decedat pe stradă, mergând la medic pentru o injecție. UNCHIUL CONSTANTIN Ultimul născut al soților Vasile și Iordana Picoș a fost Constantin. A absolvit școala normală din Galați. După ce a obținut diploma de învățător, s-a prezentat la
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Eu văd că sub această haină a smereniei pe care a purtat-o unchiul Constantin, strălucește cu nimb de sfințenie și mama mare și mămica, toți moșii și strămoșii noștri, care dorm sub glie. Mi se pare că soția sa, tanti Măriuca vede altfel viața și, mi se pare că nu-l poate înțelege pe unchiul Constantin, mai ales atunci cînd el este bun, blând și „prea” delicat, când este modest și când se exprimă prin smerenie. Mi se pare, chiar
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
lângă sicriu, alături de dânsul, este preot ortodox. Cred însă că unchiul n-a voit să se manifeste ca un catolic, ci, pur și simplu, fără să se gândească, fără să-și dea seama, s-a închinat așa cum îl obi șnuise tanti Măriuca, apărătoarea catolicismului în casa profesorului emerit și autorul atâtor cursuri și cărți de specialitate. Mă întreb dacă suferințele, lacrimile, sudoarea bunicilor Vasile și Iordana, dacă puritatea sufletului și a credinței strămoșești, dacă veacul în care ei ne-au adus
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
murit „de tânăr” la 50 de ani. Toți copiii au plecat din sat, unii în Brăila, alții în Galați, alții în Râmnicul Sărat sau Foc șani și au devenit meseriași. Toți zece au fost băieți, și majoritatea au devenir șoferi. Tanti Ștefana, la bătrânețe a rămas singură în casă, dar singură și în satul Ciupercari, care dispărea încet, încet. DESPRE MĂMICA Dragă mămică, scumpa mea mămică, Cu lacrimi fierbinți în ochi mă adresez ție, chem peste veac sufletul tău mare, sufletul
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
prăfuită, cu mâinile și gura pătate de strugurii negri, am răspuns țanțoș: Vrau să fiu domn(domn însemna învățătoră. Toți au făcut haz, dar eu am priceput abia acasă, după ce mămica mi-a explicat plângând, ce rușine i-am făcut. Tanti Florica a făcut mult haz de „potrivirea” dintre ținuta și afirmația mea: „vreau să fiu domn”. Clasa I-a am început-o cu domnul Tănăsescu, un învățător mai sever și nu așa de conștiincios ca domnul Baștiurea. În localul școlii
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
cu dînsul. „Nu, - m-a asigurat - totul e aievea!” *Venită în vacanță, Roxana mi-a povestit, hohotind, că „nenea Jean” refuză să admită că a îmbătrînit. „Nu mă simt în nici într-un fel bătrîn”, susține el. La rîndul ei, „tanti Nina” declară că nu se dă pe una de douăzeci de ani! „Dacă m aș despărți de Jean, mi-aș găsi imediat bărbat tînăr”, și ochii îi sclipeau ca la pisici noaptea. Astea sînt bravuri, i-am spus. În literatura
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de pe șlep când ați fost fermecați de vederea unei femei frumoase. S. Ț.: Ei, asta s-a petrecut la Periprava, când încărcam șlepul Chambord, tot un șlep franțuzesc închiriat de români pentru transport. Pe șlepul ăsta trăiau nenea Costică și tanti Florica, cei care ne-au dat niște ardei, roșii și alte legume pe care le-am pus într-un ceaun alături de peștele prins de Loredan Popescu, prim solistul operetei din Brașov. Și vă spun, peștii aceia i-a prins cu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
aveam burta mai mereu goală. Eu aveam grijă de nepotul mătușii mele, care a ajuns medic prin Germania. Tatăl lui era aviator, maică-sa era profesoară de limba rusă. Familia mea locuia atunci la madam Ciupercă, iar eu veneam la tanti Lucica, mai mâncam pe la ea. Când nu mă duceam, madam Ciupercă mă înțepa: "nu te-ai dus la servici azi!" "Azi, duminică, serviciul este suspendat" i-am răspuns. Și atunci mama a zis că nu sunt prost deloc, că i-
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
dureroasă, dar eu știu... C. I.: Dar, vă rog, povestiți-o! R. R.: Era o bucătăreasă la popota ofițerească din centrul orașului Râmnicu Sărat, din casa lui Apostol, care avea vie multă. Băiatul lui Apostol era coleg cu Costel, băiatul tantii Lucica, și el ne spunea: "cantina este în casă la noi". Și ce mâncare li se dădea ofițerilor ruși, nu vă puteți imagina! Numai vânat, bunătăți... C. I.: Vânat!? Așa de mari erau privilegiile ofițerilor ruși? R. R.: Sigur că
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
lat, verișoară primară cu Jenia? Că fata se duce la școală fluturându-și servieta jerpelită? Dar tăicuțul ei, Konstantin Mihailovici, matematicianul ăla bătut în cap, el ce-o fi crezând? Dar ce-ar fi putut să creadă în legătură cu asta răposata tanti Emma, soră bună cu tatăl bun al Jeniei? Cât despre asta, ce să mai spui, pur și simplu ți-e și frică să te gândești... În timpul dimineții, Lialka umblă haihui. Uneori, când Sașka și Grișka sunt la școală, vine la
Ludmila Ulițkaia - Sfârșitul poveștii by Gabriela Russo () [Corola-journal/Journalistic/11309_a_12634]
-
Spre sfârșitul săptămânii, nu mai aveam răbdare. Parcă așteptam ceva și repetam Întruna „Iba! Iba!” În timp ce Încercam să mă ridic pe marginea pătuțului. Doar când venea tanti Maria, reușeam câțiva pași, apoi cădeam, neajutorată. La fiecare trântitură, mă roșeam, Însă deveneam toată o emoție atunci când lângă pătuțul meu era și Paul, franțuzul, și-mi Întindea o mânuță printre rosturile patului. Faptul că În curând pleca În Franța
Mătăniile Alexandrei(continuare). In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/75_a_280]
-
Îmi plăcea ceva atunci, era aerul proaspăt, ce pătrundea peste tot, la deschiderea geamurilor, felia de pâine unsă cu margarină și bucățica de marmeladă. Doar rar primeam câte o linguriță cu gem, iar atunci când se Întâmpla să fie În preajmă tanti Maria, tot Întindeam mânuțele către borcan, iar ea mă sătura. Mi se părea ca mierea! Urma apoi o zi banală ca toate celelalte: țipete din partea noastră, urlete din partea celor ce trebuiau să ne Îngrijească și, din când În când, mai
Mătăniile Alexandrei(continuare). In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/75_a_280]
-
nu puteam să părăsesc, cel puțin atunci, Casa de Copii, chiar dacă și ei mă doreau alături. La fiecare despărțire, făceam eforturi să nu lăcrimez. Plângeam Însă după aceea În hohote. După Sfintele Sărbători Pascale, Într-o seară, mai pe ascuns, tanti Maria m-a dus În camera În care serveam masa. Cu aproape o oră Înainte, mi-a făcut baie și mi-a pieptănat părul cârlionțat. M-a surprins. Nu știam ce mi se Întâmplă. - Stai aici, și ai să vezi
Mătăniile Alexandrei(continuare). In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/75_a_280]
-
să cânte și să citească ceva dintr-o carte. Toți se Închinau solemn. Numai eu Încercam să-mi ascund cu mânuțele goliciunea. Puțin mai târziu, mi-au turnat apă pe cap. Am tresărit! Voiam să le spun că mă spălase tanti Maria, Însă preotul a Întrebat ceva În șoaptă. Am tăcut. „Se botează, În numele Domnului, Alexandra...“ - a repetat el de trei ori acele cuvinte venite, parcă, dintr-o altă lume! - Alexandra! De astăzi, Alexandra! Ai și tu un nume! - mi-a
Mătăniile Alexandrei(continuare). In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/75_a_280]
-
hăinuțele. Toate albe! Țin minte, rochița avea În plus dantele și un guleraș brodat! Pentru prima dată, am fost și parfumată. Preotul și-a dat jos patrafirul și a devenit om obișnuit. S-au aprins luminile și au urmat cadourile. Tanti Maria a primit și ea ceva În dar. Mie mi-au fost date câteva cutii cu bomboane. Eram Încântată! Spre miezul nopții, am fost Îmbrăcată Într-o cămășuță lungă, toată doar o broderie. Arătam Într-adevăr ca o prințesă. Toți
Mătăniile Alexandrei(continuare). In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/75_a_280]
-
Asta ție, ție nu ți-o dau!” Vă mai amintiți acest joc? Dar plăcerea și bucuria, din fiecare an, a primelor cireșe? În fața școlii, ne aștepta, în vremea copilăriei mele, cu un coș plin de „buchețele”de cireșe apetisante, “o tanti” ageră și scorțoasă. Cireșul ei se cocea primul din sat și nimeni n-a reușit să-i afle secretul, niciodată. Au încercat zeci de generații să pună sâmburii în pământ, să-i fure crenguțe pentru altoi și lăstari...zadarnic. Cireșul
SE COC CIREŞELE! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349723_a_351052]
-
noapte spre zori, 22 spre 23 sau 23 spre 24, nu știu exact, și tin minte că stăteam refugiați de bombardamente la o familie de ceangai maghiari, Mezey, care erau oameni simpli, unguri. Vocea gazdei mi-o aduc aminte. Cucoana, tanti Mezey țipa cât o ținea gura: “e pace!”. N-o să uit niciodată chestia asta. Părinții mei, tatăl creștin și mama evreică, fiind absolut conștienți de ce se întâmpla, ascultau amândoi Radio Londra. Fondul muzical al semnalului BBC - Simfonia Destinului -, țin minte
69 DE ANI DE LA CĂDEREA REGIMULUI FASCIST: ”23 AUGUST 1944 - PERFORMAREA ISTORIEI RECENTE” () [Corola-website/Science/295687_a_297016]
-
ei, pentru că e săracă, o „țărancă”, și părinții îi sunt plecați la muncă în Spania. Continuăm cu <strong>Sandra</strong>, sora lui Lary, cea care e exagerat de afectată de o discuție despre comunism și suferă până la lacrimi pentru că <strong>Tanti Evelina</strong> apără realizările regimului. Nu înțelegi ce se întâmplă cu această tânără, deopotrivă fiică și mamă devotată, până când nu intră în polemică cu soțul ei și vedem cum îl suspectează că o înșală: aceasta este o explicație plauzibilă și
Ierarhie și reprezentarea adulterului în Sieranevada () [Corola-website/Science/296158_a_297487]
-
emotivă reacție în fața adulterului din film, pentru că aici premiul e al <strong>Mătușii Ofelia</strong>, cea care e atât de afectată că soțul o înșală încât are o ieșire zgomotoasă și vulgară și își spală rufele murdare în fața întregii familii. Tanti Evelina, cea care insistă că nu trebuie uitate toate măsurile de protecție și emancipare socială pe care le-a luat regimul comunist, e singura femeie care are și un discurs politic și este și stăpână pe ea în timp ce îl susține
Ierarhie și reprezentarea adulterului în Sieranevada () [Corola-website/Science/296158_a_297487]
-
niște beri ca de obicei. Lulu este interpretat de Radu Rupiță. NATALIA CUERVO este o actriță de telenovele/fotomodel venită în vizită în România, adusă de către polițiștii comunitari Nelu Curcă și Costel Jurcă. Natalia Cuervo este interpretată de Anca Serea. TANTI ANA este mătușa lui Bela Curcă, ea nu a fost de acord să se reîmpace Bela Curcă cu Nelu Curcă și a încercat să îl tortureze pe Nelu Curcă de multe ori să afle de ce se dă la femei, însă
La bloc () [Corola-website/Science/302481_a_303810]
-
mare în Moldova. Șapte dintre piesele incluse pe noul album au devenit super-hituri și s-au aflat pe primul loc în topurile tuturor posturilor de radio din țară. În paralel, Dan Bălan este și producătorul noului show TV pentru copii "Tanti Ludmila Show", ce se bucura de o mare audiență, al cărei prezentatoare era chiar mama sa. Noul proiect televizat avea nevoie de o melodie pentru generic, și Dan a ales o piesă compusă de el însuși cu ceva timp în
Dan Balan () [Corola-website/Science/304045_a_305374]
-
ca director de teatru - spectacole cu distribuții extraordinare, în care chiar și rolurile mici erau ținute de mari actori. Între ele: - „Azilul de noapte” (Gorki), cu: Tony Bulandra, Geoge Vraca, G. Storin, Romald Bulfinski, Beate Fredanov, Jules Cazaban, Dina și Tanti Cocea, Ion Mortun, Talianu, Agnia Bogoslava, Fifi Harand - „Tâlharii” (Schiller), cu: George Vraca, Mihai Popescu, Dina Cocea, Cristofor Etterle, Ion Iancovescu, Ciprian - O noapte furtunoasă (Caragiale), cu: Alex. Giugaru, Florica Demion, Leny Caler, Ion Iancovescu, G. Timica, Silvia Dumitrecu-Timica. Prin
Sică Alexandrescu () [Corola-website/Science/306175_a_307504]
-
fost ridicată în partea nouă a satului, "„în Năvrăpești, în bâtca dealului”", deasupra râului Moldova, cu lemne de pe loc. Momentul ridicării bisericii a fost consemnat înr-o inscripție pe portalul de la intrare: "„D[i]n zile[le] lu[i] Co[ns]tanti[n] v[o]d[ă] în lu[na] lu[i] ma[rtie] în 2 d[ene] +v[leat] 7264. Stan meșt[e]r Miron m[e]șt[e]r To[a]der mește[r]”". Inscripția datează construcția din anul 7264
Biserica de lemn din Miroslovești () [Corola-website/Science/314126_a_315455]