2,374 matches
-
dependent) de tributul luat Asiei și Africii, si poate, în ultim) instant), s)-i transforme pe vest-europenii într-un popor parazitar (1902, pp. 51, 130-152, 314-315). Acestea, în opinia lui Hobson, definesc o parte major) a pierderilor suferite de o tar) imperialist). Cealalt) parte major) a pierderii vine din partea efectelor imperialismului de peste granițe. Națiunea imperialist), exportând bunuri de capital și expertiz), încurajeaz) ț)rile slab dezvoltate s)-și dezvolte resursele. Dup) aceea, nimic nu mai poate împiedica, s) spunem, China, s
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
de investiții externe. Capitalismul duce în mod inevitabil la imperialism. Acest lucru conduce, în schimb, în mod cert, la r)zboaie între statele capitaliste, o idee care ulterior a înt)riț convingerea c) socialismul ar putea supraviețui într-o singur) tar) (1916, pp. 91-96, 117-120). Folosind analiza lui Hobson, Lenin a încercat s) demonstreze c) rezultatele pe care Hobson le eticheta drept probabile erau produse necesare ale capitalismului. Pe deasupra, lui Lenin nu i-a displ)cut ceea ce Hobson a prev)zut
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
mari, oricum ar fi ele obținute, așa cum ar spune-o cu ușurinț) Hobson și Lenin. Teoria economic) a lui Hobson nu poate, prin ea ins)și, s) conduc) la concluzia c) este imperioas) construirea de imperii. Capitalul poate ieși din tar) în c)utarea unor profituri mai înalte ins), fie c) intervine întrecerea între imperii, fie se presupune a interveni, garantarea lor depinde, în egal) m)sur), de condiții politice și economice, atât în tar), cât și în str)în)țațe
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
de imperii. Capitalul poate ieși din tar) în c)utarea unor profituri mai înalte ins), fie c) intervine întrecerea între imperii, fie se presupune a interveni, garantarea lor depinde, în egal) m)sur), de condiții politice și economice, atât în tar), cât și în str)în)țațe. Din demonstrarea modului în care statele capitaliste pot genera surplusuri, nu decurge și explicația privitoare la modul în care vor fi acestea folosite. Raționamentul economic nu poate face mai mult decat s) explice apariția
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
oamenii, bunurile și capitalul - sunt asociate cu mișc)rile imperialiste. În diferite versiuni, ele sunt identificate, fiecare în parte, drept imperialismul aglomer)rilor umane, imperialismul liberului schimb, si imperialismul capitalismului monopolist. Dou) preciz)ri trebuie f)cute. Mai întâi, o tar) care susține o miscare imperialist) trebuie s) produc) unul sau o combinație de astfel de ,,surplusuri”, în sensul c) țară imperialist) revendic) o marj) de superioritate asupra poporului pe care il domin). Cum altfel ar putea fi exercitat controlul? În
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
III Dup) Primul R)zboi Mondial, Lenin și discipolii s)i și-au putut experimenta tezele în varianta lor cea mai tare. Capitalismul naște imperialism, iar statul capitalist care se afl) în frunte se vor constitui în cea mai puternic) tar) imperialist). Astfel, Troțki a prev)zut c) America va deveni cea mai imperialist) națiune din lume, precum și c) dezvoltarea acesteia va aduce cu sine ,,coliziuni militare” de o ,,amploare f)r) precedent” (1924, p. 29). Nu numai c) principiul stat
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
mod dezavantajos. Ț)rile subdezvoltate r)mân furnizorii de materii prime pentru cele mai multe ț)ri dezvoltate, sau sunt ținute la un nivel aproximativ brut de productie*. În cel din urm) sens, este inclus) chiar și relația dintre cea mai avansat) tar) capitalist), Statele Unite, și relativ mai puțin dezvoltatele economii ale Europei Occidentale. Teoreticienii neocolonialiști pretind s) identifice și s) explice chiar un alt ,,nou” imperialism. O examinare a gândirii neocolonialiste va conduce la câteva concluzii importante privind teoria internațional-politic). Ele sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
întâi, s) redefinesc vechiul termen pentru a se potrivi noii activit)ți, si, al doilea, s) revizuiesc vechea teorie, pentru a face fâț) noilor elemente. Evoluția teoriilor despre imperialism ilustreaz) foarte bine ambele proceduri. Dup) Hobson și Lenin, dac) o tar) construiește un imperiu în vederea control)rii arenei externe a operațiilor sale economice, acest lucru se numește imperialism. Conform unei noțiuni ulterioare, dac) o tar) are capacitatea de a opera din punct de vedere economic peste granit), f)r) a construi
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
elemente. Evoluția teoriilor despre imperialism ilustreaz) foarte bine ambele proceduri. Dup) Hobson și Lenin, dac) o tar) construiește un imperiu în vederea control)rii arenei externe a operațiilor sale economice, acest lucru se numește imperialism. Conform unei noțiuni ulterioare, dac) o tar) are capacitatea de a opera din punct de vedere economic peste granit), f)r) a construi un imperiu, avem de-a face tot cu imperialism. Cea din urm) definiție este încorporat) în ideea de ,,imperialism al liberului comerț”, asociat), cel
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
că afectând modul în care sunt efectuate funcțiile. Prin definirea structurii internaționale parțial prin intermediul atributelor naționale, se identific) acele atribute cu rezultatele care se încearc) a fi explicate. Întrucât Galtung definește structura în acest mod, comportamentul și funcția dispar; o tar) este numit) imperialist) în virtutea atributelor sale și separat de actele pe care le comite. Observarea comportamentului, legătura să cu evenimentele, și problema rezultatelor alternative - toate aceste chestiuni complexe și dificile pot fi l)sate de o parte. Astfel, Galtung poate
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
pe care o au în comun ,,imperialismul liberului schimb” de la mijlocul secolului al XIX-lea - specific Mării Britanii - si recentul ,,imperialism al expansiunii afacerilor peste granițe”, specific Americii. Fiecare caz e o ilustrare a ,,imperialismului unei mari puteri”. Atunci când o tar) produce o treime sau o p)trime din bunurile din întreaga lume, este obligat) s)-i afecteze pe altii mai mult decât alții o afecteaz) pe ea. Pârghiile de influent) - fie c) e vorba de comerțul de m)rfuri, de
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
mai puțin iscusiți”. Sub aceast) form) erau exprimate și reflecțiile lui Anthony Trollope la adresa carierei lui Șir Timothy Beeswax, un conduc)tor de partid cu calit)ți aproape magice (1880, III, 169; cf. I, 216). Rolurile de conduc)tor de tar) și de conduc)tor al unui partid într) cu ușurinț) în conflict. În absența unui principiu formal de tipul celui american de checks and balances*, partidul care ar acționa ar putea face aceasta. Întrucât partidul aflat la putere acționeaz) în numele
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Executiv, sindicatele, organizațiile electorale din circumscripții, ca și membrii parlamentului - pot fi determinați s)-si urmeze liderul. În cadrul unei ț)ri, efectele structurii pot fi identificate remarcând diferențele de comportament ale p)rților distinct structurate, din cadrul sistemului politic. De la o tar) la alta, efectele structurii pot fi identificate observând similarit)țile de comportament, din cadrul sistemelor politice având structuri similare. Astfel, descrierea de c)tre Chihiro Hosoya, a comportamentului primilor miniștri din sistemul parlamentar japonez postbelic, se potrivește întocmai primilor miniștri britanici
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
nimeni cum ar putea fi f)cut acest lucru, deși mulți sunt preocupați, pledând pentru comportament rațional. Totuși, problema cea mai serioas) este c) acesta, date fiind constrângerile structurale, nu conduce c)tre rezultatele dorite. În condițiile în care fiecare tar) este constrâns) s)-si poarte de grij), nu exist) nimeni care s) se preocupe de sistem. Un simț acut al pericolului și al fatalit)ții poate s) conduc), în ultim) instant), la o definire clar) a finalit)ților care trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
u. Se pot face presupuneri cu privire la care agregate s-ar referi ea - la valoarea PNB*, la procentul importurilor și exporturilor pe plan mondial, la cel al pierderilor de vieți omenești în r)zboaie, al cheltuielilor de ap)rare din fiecare tar), sau la cel cu privire la migrație, de pild). Teoria ar ar)ta, într-o anumit) m)sur), ca o teorie macroeconomic) de felul celei concepute de John Maynard Keynes, cu toate c) e greu de înțeles cât) semnificație practic) ar putea
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
titlurile diferitelor știri dinaintea, din timpul și ulterioare vizitei sale au confirmat noua poziție a Chinei. Acesta a fost cel mai mare act de creație de la Adam și Eva, si o veritabil) ilustrare a statutului de superputere al Statelor Unite. O tar) devine o superputere dac) o trat)m ca atare. Cre)m alte state în închipuirea noastr). Mulți dintre cei care au f)cut recent aprecieri legate de întoarcerea lumii c)tre multipolaritate, nu au f)cut-o în mod surprinz)tor
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
importante decât cele absolute, deoarece câștigul unuia raportat la cel al altora afecteaz) capacitatea de a acționa în propriul beneficiu. Interesul firmelor astfel poziționate le cere s) pun) imperativele supraviețuirii înaintea altor obiective. În mod similar, a spune c) o tar) acționeaz) în conformitate cu interesul s)u național înseamn) c), dup) ce și-a examinat cerințele privind securitatea, caut) s) le aduc) la îndeplinire. Acest lucru e simplu; este de asemenea și important. O noțiune corelativ) conceptului de interes național este și
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
dar ,,mai putin senzitiv la micile modific)ri privind costurile, prețurile și calitatea” (1968, p. 152). Variațiile minore ale costului contau puțin. Dependența de mari cantit)ți de bunuri și materii prime importate, care ar fi putut fi produse în tar) doar cu dificult)ți - dac) ar fi putut fi în vreun fel produse - conta într-o mare m)sur). Statele care import) și export) 15 procente, sau mai mult, din produsul lor național brut anual, așa cum procedau pe atunci cele mai multe
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
În astfel de condiții, valoarea comerțului se diminueaz). Dac) nu pot fi f)cute substitute interne ale importurilor str)ine, sau dac) pot fi f)cute doar la un preț ridicat, comerțul cap)ț) o valoare mai ridicat) pentru o tar), si o important) de prim rang pentru cei care-i dirijeaz) politică extern). Valoarea ridicat) a comerțului Japoniei, pentru a folosi exemplul lui Cooper, ,,a determinat Japonia, în 1941, s) atace Insulele Filipine și flotă Statelor Unite la Pearl Harbor, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
rul marilor puteri. Deși m)rimea tinde s) creasc) pe m)sur) ce numerele scad, se poate imagina o lume de patru mari puteri, toate aflate, din punct de vedere economic, la niveluri sc)zute ale interdependentei. Cu cat o tar) este mai mare, cu atat mai ridicat este procentul afacerilor f)cute pe plan intern. Bergsten și Cline subliniaz) c) cele 9 state Vest-europene member [la acea dat) (n.t.)] ale Comunit)ții Economice Europene, dac) ar începe s) funcționeze
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
pe plan național, iar mai apoi, de a plasa Statele Unite într-o categorie separat). Astfel, dup) urm)toarele dou) paragrafe care au urmat celor în care ne declar)m încrederea în interdependent), d)m peste aceast) întrebare: ,,În care alt) tar) ar putea un lider s) afirme - <<Suntem pe cale s) rezolv)m problemă energiei; suntem pe cale s) rezolv)m problemă hranei; suntem pe cale s) rezolv)m problemă r)zboiului nuclear>> - și s) fie luat în serios?” (13 octombrie 1974, p. 2
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
împinge economia american) în recesiune, a observat el, întreaga lume va suferi. ,,Economiile noastre, regimurile noastre, supraviețuirea noastr) ca atare, depind de o economie american) s)n)toas)” (Newsweek, 25 martie 1974, p. 43). Gradul în care va suferi o tar) depinde strict de căte dintre afacerile sale sunt f)cute peste granițe. Așa cum a spus, în octombrie 1975, cancelarul Schmidt, economia Germaniei de Vest depinde, mult mai mult decât a noastr), de o revigorare economic) internațional), întrucat ea export) anual
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
spera cele mai multe din restul ț)rilor. Aceasta nu înseamn) s) afirm)m c) unele dintre alegerile pe care am putea dori s) le facem nu au devenit mai costisitoare. Ci înseamn) s) spunem c) noi, mai mult ca orice alt) tar), ne permitem s) pl)tim un preț mai mare pentru opțiunile pe care dorim s) le facem. Tensiunea dintre situația concret) a Americii și pretenția c) lumea este una interdependent) este evident). Cum se reduce aceast) tensiune? Se întrev)d
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
pot s) mearg) mai departe și f)r) restul lumii, într-o mai mare m)sur) decât o pot face majoritatea p)rților ei în lipsă noastr). Ins), s-ar gr)bi cineva s) spun), dac) Rusia, sau oricare alt) tar), ar fi capabil) s) împiedice comerțul și investițiile americane succesiv în mai multe p)rți ale lumii, am fi aproape pe moarte. Pentru a fi convinși de acest lucru, ar trebui s) gândim nu în termeni ce țin de politic
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
ci în termeni apocaliptici. Dac) unele ț)ri doresc s) aib) mai puțin de-a face cu noi, altele se vor apropia mai mult, din punct de vedere economic, de noi. Într-o m)sur) mai mare decât orice alt) tar), Statele Unite pot s) admit) său s) refuze o varietate de favoruri, în domenii precum comerțul, asistenta, împrumuturile, furnizarea de energie atomic) în scopuri pașnice, sau securitatea militar). Dac) se dorește g)sirea unor mijloace pașnice de convingere a altor ț
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]