4,202 matches
-
trăiești tu, alături de mii și mii de extraterestre: mai întâi a fost meniul standard, pe care o bună perioadă l-am savurat fără nazuri și fără frustrări gospodărești; apoi a apărut îndoiala: „Iar ne dau ăștia piure cu vițel la tavă și salată bulgărească... o fi bine, o fi rău?“; intuiția mea gospodărească, ieșită pe nesimțite din starea de letargie și cuprinsă de o neliniște creatoare, a adulmecat dincolo de cortina de fier a meniurilor fixe și a deslușit terra incognita pe
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
când mai treceam și eu pe acasă, nimic nu mă lăsa să fac; încercam să intru în bucătărie ca să-mi gătesc o banală limonadă, să zicem, dar îmi trântea imediat ușa-n nas; mi-o prepara, mi-o servea pe tavă cu un șervețel sub pahar și-mi spunea să învăț, că de gospodărie vede ea... Un număr de ani tot asta am făcut, dar parcă te poți feri din calea destinului... Când mi-a venit sorocul, am răspuns „Prezentă!“ la
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
și extratereștri galanți, nu dispăruseră ca specie). Nu vedeam ce face, dar l-am auzit spunând: „Ce frigider ciudat ai“, apoi: „E întuneric, nu-ți merge becul“ și în cele din urmă: „Nu ai bere, în frigider e doar o tavă goală“. Când m-am uitat, mi-am dat seama că prostuțul de el căuta berea în mașina de spălat vase (amplasată dintr-un moft artistic al designerului, credeam eu atunci, chiar sub hotă). Am râs împreună de designer, dar și
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
pic, apoi l-am trezit și i-am oferit o cină caldă la pat, așa cum visasem de atâtea ori. De emoție uitasem cu totul de sos, dar nici el nu și-a amintit. Buimac, a luat felia de pâine de pe tavă, a mușcat cu poftă, a apucat cu lingura spaghetele 2, 6 (și asta era un pic arsă) și jumătate din 11 (nu știu cum, dar se rupsese), mi-a cerut apă și s-a culcat la loc satisfăcut ca după un ospăț
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
firmă câteva zile; când ne strângeam doar noi, fetele, râdeam de ne prăpădeam de prostia extratereștrilor: încălzise la microunde un ice tea gătit de mine dimineață și ni-l servise dezbrăcat. Degeaba încerca el un pic jenat să mascheze cu tava, se vedea clar că imaginația îi lucrează intens; se gândea probabil că l-a lovit norocul și că visul lui din pubertate - cu două deodată - urma să se împlinească. O dădea în bară exact ca mine, când mă părăsise numărul
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
până la urmă a fost foarte bine. Nu știu cum a procedat, degeaba am spionat pe gaura cheii și am tras cu urechea: a zis că-i desert surpriză și s-a închis cu găina în bucătărie; după două ore îmi servea pe tavă minunăția: găluște albe și pufoase, care se topeau în gură, cufundate în laptele delicios al păsării. Încă era cald... Apropo, știați că laptele de găină miroase un pic a vanilie? Secretul mulsului nu l-am aflat nici după aceea, era
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
servesc foarte sumar îmbrăcată, că așa îmi ceruse... Foarte sumar însemna cât se poate de sumar, nu mai trebuia să-mi scoată decât mărgelele, că-l zgâriau; inițial am luat-o ca pe un moft, dar, când mă vedea cu tava, se excita teribil și performanțele sale sportive avansau brusc de la nivelul de semifond direct la maraton; se mai potolea pe la miezul nopții, când vecinii, exasperați de scârțâitul patului, începeau să ciocănească în calorifere... Într-o seară de iarnă știu că
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
acestea ar putea crede că vă ajută la salvarea ciorbei și vă strică opera; - în cazul supei și al tocanei cu gust îngrozitor puteți proceda la fel; - friptura nefăcută nu se aruncă la gunoi; puneți carnea la loc în tigaie/tavă/pe grătar și așteptați până se frige cum trebuie; la fel, felia de carne friptă doar pe o parte* nu se aruncă, se întoarce și se frige pe partea cealaltă; * Pontul ăsta l-am învățat la pădure; încă eram cu
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
iar o dată pe săptămână venea cineva și i le spăla... - dacă vreți să nu spălați vase niciodată, angajați un om care să se ocupe de asta sau cumpărați numai vase de unică folosință; din păcate, nu există oale/cratițe/tigăi/tăvi pentru cuptor de unică folosință. După ce ați spălat vasele, mai aveți un singur lucru de făcut pentru înlăturarea efectelor neplăcute ale gătitului: duceți gunoiul*. Este recomandat să faceți acest lucru seară de seară chiar dacă n-ați gătit (resturile menajere intră
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
al lipsei de vitalitate, ci mai degrabă de energie prost folosită, îndreptată împotriva ei înseși” (III, 305). Sau, mai exact: „Nimeni n-a iubit mai mult ca mine lumea și cu toate astea, dacă mi-ar fi fost oferită pe tavă, chiar și copil fiind, aș fi strigat: «Prea târziu, prea târziu!»” (III, 174). Probabil că la acest fond activ se referă Cioran atunci când vorbește despre faptul că și-ar fi trădat esența. Care esență? E întrebarea pe care și-o
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
schimbarea poziției lucrurilor din colț; intră Mina cu dulceața) Mina, am impresia că lucrurile astea erau altfel așezate. De ce le-ai îngrămădit așa? (Mina se oprește rigidă, cu o privire febrilă) Acum de ce te uiți așa la mine? (Mina pune tava cu dulceață pe masă, se așează pe scaun și, încet-încet, începe să rîdă; Vera vine spre ea, întîi nedumerită, apoi, contaminată de rîs, o îmbrățișează cu multă afecțiune, cu ocrotire, întocmai ca pe un copil) Doamne, ce bine-i să
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
câine cu trei capete, păzitorul infernului 271. Când se dă ceva de pomană, "de sufletul celui mort", se bate cu piciorul în pământ, pentru ca pământul să fie martor la pomana făcută 272. A treia zi după înmormântare, se pune o tavă cu făină în locul unde a murit omul deoarece se spune că sufletul se coboară din cer și cercetează casa în care a locuit, lăsându-și urmele pe făină, dacă are nevoie de ceva273. Românii din comuna Fundu Moldovei, județul Suceava
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
anului, Sfântul Vasile. Nu întâmplător, unul dintre obiceiurile oficiate de Anul Nou este și Vasilca, cu variantele Vasivă, Sivă, Silca. "Vasilca" reprezintă un obicei practicat de țigani, în ajunul Anului Nou: se lua capul de porc, se așeza pe o tavă și se împodobea cu cercei, salbe și mărgele, cu bani, cu basmale de mătase sau de lână, cu flori artificiale, cu beteală și cu o oglindă. Cu această ofrandă, numită Vasilca, mergeau din casă în casă pentru a ura spor
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
o hrăneam, cu răbdare, dimineața mai ales, pentru că nu putea să mănânce. Cel mai adesea îi dădeam pâine cu unt și dulceață. Cumpăram doar pentru ea, cu banii obținuți din ce vindeam de prin gospodărie, o pâine albă, la tavă, foarte proapătă. Noi copiii mâncam, când apucam, pâine neagră la cartelă, pe bonuri date de vecini, în rest doar mămăligă, pe care noi o făceam. Bonuri de pâine aveau doar salariații și uneori ne dădeau și nouă câteva. Cartelele aveau
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
cast". Desenele în acuarelă fac din Doina Sălăjan o virtuoasă: "Un stârc încremenit într-un picior,/ Un cer senin și bolta argintie/ Pe care sta, pahar strălucitor,/ Văzduhul răsturnat ca pe-o tipsie." Sau iat-o pictând natură moartă: "Pe tavă, struguri vineți și albi-gălbui ca mierea,/ Nuci proaspăt descojite și piersici sângerii./ Deasupra într-o vază, lung, ascultând tăcerea,/ Stau crizanteme albe-pe lujerii mlădii." Bogat este universul ei floral: nuferi, crizanteme, liliac, floarea de strugure; un adevărat paradis de mirosuri
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Răzvrătitul, de partea cealaltă Conul Alecu, Coana Mare, Duduia. Duduia amintește de Fătălăul "Florilor de mucegai" prin limbaj și construcție, prin monstruozitatea fizică, ce presupune și o monstruozitate morală: "Femeie ne femeie, la bine și la rău/ Turtită ca o tavă și-un sul de rogojină/ Sătulă de-ntuneric, scârbită-i de lumină/ Făptură neîmplinită și fată fătălău." Doinele din cuprinsul poemului sunt niște satire la adresa lumii moșierești: "Îi țes țării, pe gherghef,/ fire-n jur, ca de sidef/ Să ne
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
butoi bucurie și cîștig însemnează. Bufniță Cînd bufnița, prin luna lui februar, va cînta e semn de primăvară timpurie. în presara Anului Nou se face cercare care cereale vor rodi în anul viitor, în următorul chip: într-o strachină sau tavă se pun atîția cărbuni aprinși, totuna de mari, cîte feluri de cereale are să se samene, și fiecare cărbune se înseamnă cu numele de grîu, sacară etc. A doua zi dimineață se caută care cărbune are mai multă cenușă, apoi se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mănînci în Ajunul Crăciunului. în noaptea Ajunului de colind, cine vede cerul deschis la cîntatul cocoșului și unde toacă în cer are noroc de bani și sănătate. în sara de Sf. Vasile se pun linguri pline cu apă într-o tavă; a cui o fi seacă, nu are noroc. Fetele mari la Sf. Vasile pun pe pîraie punți cu busuioc, parale de argint, inele și fir roșu, ca să-și ghicească norocul. în Ajunul Crăciunului, înainte de a gusta din grîul pregătit cu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pînă la anul se mărită toate fetele care sînt la nuntă. Cînd are să fie o nuntă, caii plîng cu trei zile înainte. Cînd se cunună ginerele și mireasa și dau ocol de trei ori pe la icoane, o femeie ia din tava luată de-acasă cu orz și cu stafide trei grăunți de usturoi, bucate, cinci bani și aruncă cu ele înspre ăi tineri, ca să aibă noroc de bucate. Fetele, cînd se cunună, să aibă la sine bani, oglindă și miere de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
doniță în care să fie apă și în ea o sticlă cu vin și bani de argint. Copilul stînd pe doniță, o persoană bătrînă îi rupe turta în cap, apoi se scot banii din doniță și se pun pe o tavă împreună cu buchete de flori; după aceea, se lasă copilul să se ducă singur la acea tavă. De va pune mîna întîi pe flori, în viață îi vor plăcea florile și va fi iubit de ele; iar de va apuca întîi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
argint. Copilul stînd pe doniță, o persoană bătrînă îi rupe turta în cap, apoi se scot banii din doniță și se pun pe o tavă împreună cu buchete de flori; după aceea, se lasă copilul să se ducă singur la acea tavă. De va pune mîna întîi pe flori, în viață îi vor plăcea florile și va fi iubit de ele; iar de va apuca întîi banii, va avea mare noroc de bani. Turta ruptă se face mai multe bucățele și se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sucală - unealtă de tors sugiu - sugel, panarițiu Ș șfară - frînghie șip - sticlă șoimăni (a) - a șoimări; a desfigura șperlă - cenușă știmă - duh rău cu chip de femeie știubei - stup făcut dintr-un butuc găunos șuhărie - guturai șulumăndriță - salamandră T tabla - tavă tăciune - micoză la cereale tălpig - pedală la războiul de țesut tămîioară - toporaș, plantă tăvălitură - iarbă culcată teios - ațos, fibros tempestate - prognoză tigvă - țeastă; tivgă, tiugă, fruct de cucurbitacee folosit ca vas pentru lichide tipări (a) - a îndesa (mămăliga) tîlv - țeavă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
da obiecte utile pentru nevoile casnice și ale agriculturii, astfel: a) tîmplăria: greble, furci de lemn, cozi de topor, sape, coase, mînere de secere, ghiveci pentru flori, sandale, făcăleți, etajere, stelaje; b) tinichigeria: grătare, bilițe ( curse ), forașe, cănuțe de apă, tăvi, lopățele pentru foc, clește; c) lucruri din pae, papură, foi de porumb, din trestie, de nuele, de salcie, răchită, păr de porc, cînepă, din piatră II. Atelier pentru fete. 1. Atelier de bucătărie. 2. Atelier de lucru de mînă, cu
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
IV de M. Eminescu ("Iată-mă, stau întins peste pietre și gem,/ organele-s sfărâmate, maestru/ oh, e nebun căci el suferă/ de-ntreg universul"). Într-o altă secvență recunoaștem imaginea biblică a Salomeei dansând cu capul Sfântului Ioan pe tavă: "Sunt bolnav. Mă doare o rană/ pe care mi-o port pe tavă/ ca pe sfârșitul Sfântului Ioan/ într-un dans de aprigă slavă". În finalul elegiei, poetul are sentimentul frustrării de multiplicitate și suferă din cauza unicității: "de numărul unu
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
-s sfărâmate, maestru/ oh, e nebun căci el suferă/ de-ntreg universul"). Într-o altă secvență recunoaștem imaginea biblică a Salomeei dansând cu capul Sfântului Ioan pe tavă: "Sunt bolnav. Mă doare o rană/ pe care mi-o port pe tavă/ ca pe sfârșitul Sfântului Ioan/ într-un dans de aprigă slavă". În finalul elegiei, poetul are sentimentul frustrării de multiplicitate și suferă din cauza unicității: "de numărul unu sunt bolnav/ că nu se mai poate împarte/ la două țâțe, la două
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]