8,384 matches
-
la Teatrul din Oradea, într-un post strict de decizie artistică, atunci veți înțelege de ce nu pot pur și simplu să tac și să-mi văd de treburile mele (care, din fericire, nu s-au îndepărtat nici o clipă de fenomenul teatral, prietenii știu de ce!). Nedumerirea mea începe cu câteva întrebări firești: 1. dacă votanții noștri, consilierii fac parte din publicul spectator și au, în acest fel nu doar vagi cunoștințe despre ce vrea să însemne teatrul ca instituție... de spectacole, ci
NEDUMERIRI de ELISABETA POP în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349004_a_350333]
-
în limba română în Ardeal au luptat, între alții IOSIF VULCAN, redactorul șef al revistei Familia, care în 1870, toamna, a pus bazele Societății pentru crearea unui fond de teatru - SFTR - din 1866 încă scria despre nevoia creării unei instituții teatrale menite să țină treaz interesul românilor pentru limba și cultura naționale. „Să fondăm teatru național!” - așa suna chemarea lui Vulcan. De ce? „Teatrul e o școală de cultură națională pe al cărei frontispiciu este scris: limba și naționalitatea... teatrul este „un
NEDUMERIRI de ELISABETA POP în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349004_a_350333]
-
nestatorniciei gustului public și al serilor sacrificate petrecerilor ușoare... trebuie să se ridice partea STATORNICĂ a instituției ... un repertoriu care să formeze miezul vieții adevărat artistice și începutul unui teatru național, vrednic de un asemenea nume...” Mari artiști și trupe teatrale celebre de dincolo de Carpați, cum se spunea, au fost oaspeții orașului nostru, jucând pentru românii ( și pentru maghiarii, cum se știe-) iubitori de teatru: Millo, Nottara, Demetriade, Pascaly, Zaharia Bârsan,etc. După Unire a dat săptămânal reprezentații aici Teatrul Național
NEDUMERIRI de ELISABETA POP în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349004_a_350333]
-
vă întreb: cum de v-a venit ideea să atașați unei respectate instituții profesioniste o altă mică - și ea întrutotul respectabilă de altfel, - instiuție cu caracter amatoresc, un Ansamblu de dansuri? Vreți oare să ne întoarcem la formulele vechilor Societăți teatrale și de cântări? de la 1800, bune pentru vremurile acelea, dar nu pentru 2011 !? Și cum de ați putut vota ca un TEATRU să devină printr-o simplă și, iertați-mă, aberantă semnătură, pur și simplu, INSTITUȚIE de SPECTACOLE? Credeți că
NEDUMERIRI de ELISABETA POP în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349004_a_350333]
-
italiană, apoi relatează câteva amănunte importante legate de compoziția publicului (de la 1880 până la Unirea Ardealului cu România, 1918, perioada horthystă, 1940, cedarea Ardealului, refugiul românilor, trimiterea evreilor în lagărele de exterminare, date istorice care au marcat, desigur, și traseul instituției teatrale. Importante pentru o justă înțelegere a cititorului străin. Autoarea sesizează cu sensibilitate și finețe, dar și cu rigoare științifică, etapele parcurse de teatrul orădean în anii comunismului; e cu totul justă observația ei, cum că secția maghiară încerca să continue
VIAŢA COTIDIANĂ ŞI PUTEREA ÎN COMUNISM de ELISABETA POP în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349005_a_350334]
-
unui spectacol, capabil să comunice mesaje secrete prin intermediul textului, dar și al imaginii scenice, al decorului și costumelor, etc. Autoarea a studiat temeinic acte și documente de arhivă, state de funcții și de salarii, a consultat Monografiile celor două trupe teatrale, încercând să descopere și alte cauze ale prezenței sau absenței temporare a publicului în sala de teatru, precum și evoluția (artistică, dar și civică) atât a interpreților, cât și a spectatorilor. După douăzeci de ani de la căderea comunismului, autoarea ne invită
VIAŢA COTIDIANĂ ŞI PUTEREA ÎN COMUNISM de ELISABETA POP în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349005_a_350334]
-
culturală! Heil Herr Marga! Ioana MOLDOVAN București 8 ianuarie 2012 --------------------------------------------------- Ioana Moldovan este membru al Asociației Internaționale a Criticilor de Teatru - Secția Română și colaborator la Revista 22. Din 2008 este doctorad și asistent universitar în cadrul Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L.Caragiale“, tema de studiu fiind “Teatrul într-o societate deschisă“. În noiembrie 2006 a fost unul dintre cei 5 tineri dramaturgi aleși de The Play Company și Institutul Cultural Român pentru spectacolul „Romania, Kiss Me!“ alcătuit din
ILEGALITATEA – VALOARE „CULTURALĂ” PROMOVATĂ DE NOUL ICR ŞI ACOLIŢII SĂI de IOANA MOLDOVAN în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349030_a_350359]
-
neam românesc” de la Mănăstirea Petru Vodă. Prin urmare, Dan Puric este, la urma urmei, o conștiință înaltă a vremii sale. Cu o energie inepuizabilă, mânată de o vocație dominatoare, “el creează continuu, distribuindu-se în arta teatrului, în arta pedagogiei teatrale, în arta retoricii verbale și aceea a omului public, gratificându-le cu excelență, dar fără să se împartă. Crede nezdruncinat în puterea germinativă a spiritualității noastre românești de tip răsăritean și în dăinuirea sa valorică demnă, angajată în dialogul cu
DESPRE NEAM ŞI DEMNITATE ÎN VIZIUNEA LUI DAN PURIC P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348977_a_350306]
-
Acest alt ceva, pentru moment, e Los Angeles. Și nu pare un schimb rău deloc! George ROCA: Și după ce ai terminat facultatea de teatrologie, ai rămas in București? De ce? Ioana MOLDOVAN: Am terminat Secția de Teatrologie, Management Cultural și Jurnalism Teatral din cadrul Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L.Cargiale” București, în 2006. În 2008 am terminat cursurile de Master tot acolo și imediat m-am înscris la doctorat. Am rămas în București pentru că acolo erau locurile mele de muncă
INTERVIU CU IOANA MOLDOVAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349073_a_350402]
-
Los Angeles. Și nu pare un schimb rău deloc! George ROCA: Și după ce ai terminat facultatea de teatrologie, ai rămas in București? De ce? Ioana MOLDOVAN: Am terminat Secția de Teatrologie, Management Cultural și Jurnalism Teatral din cadrul Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L.Cargiale” București, în 2006. În 2008 am terminat cursurile de Master tot acolo și imediat m-am înscris la doctorat. Am rămas în București pentru că acolo erau locurile mele de muncă - toate trei - , casa și soțul. Apoi
INTERVIU CU IOANA MOLDOVAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349073_a_350402]
-
șansa sa vad lucruri noi și de unde pot să fug repede oriunde în lume. George ROCA: De ce ți-ai ales acestă meserie... critic de teatru!? Ioana MOLDOVAN: Când m-am înscris la examenul de admitere de la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Cargiale” București, nici nu știam că există critici de teatru. Adică nu făcuseră parte din lumea mea de până atunci. Eram într-un moment dificil al existenței mele. Un prieten drag se sinucisese - public. Era cu trei
INTERVIU CU IOANA MOLDOVAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349073_a_350402]
-
și bine informat. Cam așa stau lucrurile, explicate foarte simplu. George ROCA: Îți mulțumesc pentru... sinceritate! Știu că ești cadru universitar, că ai făcut și mai faci parte din personalul de învățământ al unei catedre din cadrul Universitatii Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București. Câteva detalii te rog. Ioana MOLDOVAN: E o mare onoare să faci parte dintre cei care au șansa să aibă la ore tinerii cei mai talentați și frumoși din România. Dar asta vine
INTERVIU CU IOANA MOLDOVAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349073_a_350402]
-
acel spectacol. N-am crezut. Am printat scrisoarea ca să pot pipăi și să încep să cred. La scurt timp am fost contactată de Institutul Cultural Român pentru formalități și am înțeles că totul era adevărat. Întâlnirea cu New-Yorkul, cu lumea teatrală de acolo, au fost hotărâtoare. N-am văzut niciodată atâta profesionalism, atâția oameni care lucrează cu „the best of their abilities“ ca totul să iasă bine. A fost un maraton nebun și când am revenit la București, știam că mă
INTERVIU CU IOANA MOLDOVAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349073_a_350402]
-
studenților mei. Am reușit să fac turnee în străinătate. Până la venirea mea Teatrul ACT avusese numai o ieșire „în afară”. În doi ani am fost la Paris, la Viena și la München. Am adus direct din Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale“ două spectacole ale generației 2007 care au făcut saltul spre profesionism prin ACT și care au adus teatrului trei nominalizări la premiile UNITER pentru debut: unul în 2008 - care s-a și transformat în premiu, și
INTERVIU CU IOANA MOLDOVAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349073_a_350402]
-
teluricului și al logosului esențializat, care se construiește pe sine pe linia marilor valori ale poeziei naționale, într-o armonioasă ipostază a durabilității”. „Deși poet prin vocație, el este un scriitor complex și neliniștit (poezie, proză, teatru, critică literară și teatrală, interviuri, ș.a.), ce se detașează printr-un stil personal, prin forță, realism și originalitate atât în poezie cât și în proză. INSULA VISCOLULUI, este romanul de maturitate dar și cel care dă măsura întregii sale capacități de epicizare” (Constantin Cubleșan
AL. FLORIN ŢENE ŞI... „ÎNTOARCERA STATUILOR de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349159_a_350488]
-
un exaltat în viață, gustase gloria scenei. Mânat de un spirit negustoresc care depășea adesea previziunile celor mai versați negustori, realiza acte de caritate costisitoare și le recupera din câteva spectacole. „Cel dintâi în comedie” voia să acapareze culisele vieții teatrale. Ambiția l-a dus pe drumul pierzaniei! Când conștientizase faptele n-avea decât unica soluție, cea la care recursese. Hotărârea de a-și lua viața reliefează celălalt chip al actorului, omul care-și distruse cu mâinile lui ce avea mai
VARĂ FIERBINTE de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348636_a_349965]
-
Din 1933 se introduce alfabetul latin. Apar publicații cum ar fi: „Plugarul roșu”, „Moldova Socialistă”, „Comsomolistul Moldovei”, „Moldova literară”, „Octombrie”, „Scânteia leninistă”. Mai existau stație radio la Tiraspol, Corul de Stat „Doina”, teatrul de stat și secție română la Școala teatrală din Odessa, institut de cercetări științifice și tânăra republică avea un Congres General al Sovietelor, parlament local, guvern și chiar un președinte de republică(62). Revenirea la „limba moldovenească” s-a făcut cu pușca În 1937 însă, intelectualitatea din RASSM
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
Am sperat că ești un bărbat manierat, domnule! În felul acesta răspunzi încrederii ce ți-am acordat? Fănel s-a abținut cu greu să nu riposteze în felul său obișnuit. Era brutal în situații asemănătoare și jignea cu ușurință. Destul de teatral, ignorând câteva priviri ironice ale unor trecători, s-a înclinat adânc și s-a scuzat: - Te rog să ierți gestul nestăpânit al unui bărbat ce simte dragostea aproape, draga mea! „las’ că pun eu laba pe tine, porumbițo! Te îmblânzesc
ISPITA (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348127_a_349456]
-
de icoane, Petre Curticăpean, cu uimitoarea sa „Intarsie pe suflet”, un volum de versuri în care fiecare poem pare dedicat unei iubiri imposibile, Zeno Fodor, care, sub pretextul referirilor, bine documentate, asupra condiției lui Eminescu, în calitatea sa de critic teatral, nu a făcut decât să deslușească asistenței sensul teatrului-lectură, ce a urmat, cu doi protagoniști, multilateralul și talentatul om de cultură Miron Manega și poetul Nicolae Băciuț, care au interpretat rolurile jurnalistului, respectiv al marelui poet național, cele două personaje
DRAPELUL CARE NU FLUTURĂ, ÎNCĂ, ÎN TRANSILVANIA- PĂMÂNT ROMÂNESC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347664_a_348993]
-
tulburătoare, cel mai reușit rol al ei e ultimul, așa cum cel din urmă strop de vin, de pe buza paharului are gust de busuioc, floarea dorului! Născută pe 22 martie 1951, la Tulcea, actrița Tora Vasilescu a absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București, în anul 1976, la clasa profesoarei Eugenia Popovici. Distinsă de trei ori cu Premiul pentru Interpretare al Uniunii Cineaștilor din România, câștigătoare a premiului „Placheta de aur” pentru rolul din filmul „Imposibila iubire”, la Festivalul de
TORA VASILESCU LIBERTATEA ŞI ROBIA DE A IUBI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350054_a_351383]
-
Maia Morgenstern este frumoasă, plăcută, inteligentă, iubită! Ca o bucurie, ca o căldură a nimbului inimii iubitorilor teatrului și cinema-ului! Născută pe 1 mai 1962, la București, descinzând dintr-o familie evreiască, Maia Morgenstern a urmat Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L.Caragiale” din București, clasa prof. Dem Rădulescu, iar după absolvire, din 1985, până în 1988 va activa ca actriță la Teatrul Tineretului din Piatra Neamț. În 1988 primește mențiune la Festivalului Național de Film de la Costinești, pentru rolul Maria
MAIA MORGENSTERN. UN CEVA CARE SUBLINIAZĂ NOBLEŢEA... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350131_a_351460]
-
lecturii, cronici de carte, editura Semănătorul, 2008 • 20-Prizionierul oglinzilor paralele, eseuri, editura Semănătorul, 2008 • 21-Critică literară, editura Semănătorul, 2008 • 22-Arca frumoaselor vise de vânzare, piesă de teatru într-un act, editura Semănătorul, 2008 • 23-Un teatru cât o inimă, critică teatrală, editura Fundației „I.D.Sîrbu”, Petroșani, 2008 • 24-Cu inima în palmă, interviuri, editura Contrafort, Craiova, 2010 • 25-A șaptea zi după Artur,, poezii, Editura Semănătorul, București, 2009 • 26-Evadare în Cutia Pandorii, eseuri și interpretări filozofice, Editura Semănătorul, 2009. • 27-O
O VIAŢĂ DE OM de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350115_a_351444]
-
Fundației Culturale”I.D.Sârbu ” Petroșani, 2010. • 44-Dicționarul Ligii Scriitorilor, vol I, în colaborare cu Anda Dejeu, Editura DACIAxxi, Cluj-Napoca, 2011. • 45-Aventură prin dicțiunea ideilor, eseuri, Editura Semănătorul, București, 2011. 46 Un teatru cât o inimă, ediția a II-a, cronici teatrale, Editura Semănătorul, București, 2011. 47-Între Thalia și Minerva, critică literară, Editura Semănătorul, București, 2011. 48-Autoritatea adevărului-Adevărul autorității, interviuri, Editura Semănătorul, București, 2011. 49 -O viață din întrebări și răspunsuri- convorbiri între Al.Florin Țene și scriitorul australian de origine română
O VIAŢĂ DE OM de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350115_a_351444]
-
210 865; 0742/628 840 Telefon rectorat: 021/252 74 57 E-mail: liga scriitorilor.iasi@gmail.com E-mail : rector@unatc.ro C O N C U R S Liga Scriitorilor Români - Filiala Iași-Moldova în parteneriat cu Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale”, București, organizează cu prilejul centenarului Caragiale, concursul de comedie - piese de teatru, Să râdem cu nenea Iancu ! Condițiile concursului : • Participanții se vor înscrie în concurs cu o singură piesă de teatru, redactată în limba română potrivit
CONCURS DE COMEDIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 482 din 26 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362051_a_363380]
-
cândva descătușată de pietrele monumentelor și de sacâzul discursurilor oficiale cari i s-au închinat într-o batjocorire totală a vieții lui de zbucium și de mizerie.” Revoluția poetică declanșată de simbolism introduce în câmpul poetic pictura și muzica, gestica teatrală, fronda, ironia etc. Prin simbolism poezia noastră se „modernizează”, devine contemporană cu peisajul liric occidental, noțiunile de nou și vechi devenind relative. Astfel Macedonski, Anghel, Minulescu, Bacovia sunt poeți crescuți la flacăra lui Eminescu. În ei găsim teme, ambianțe, versificații
EMINESCU DUPĂ EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365865_a_367194]