21,512 matches
-
dacă nu mă lași, atunci adu din cel din care bea împăratul, nu din cel care bea tot satul - a sărit de la locul lui Pâcu. I-auzi colea! Să trimiți vulpea la cotețul cu orătănii, ha ha ha! Nu te teme, Dumitre, că îți rămâne și ție să mai pui pe-o măsea. Iar din coteț nu-ți iau decât cocoșul năzdrăvan, ha ha ha! I-auzi, Catincă, ce vrea să facă pezevenchiul ista! D apoi încă nu și-o găsit
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
după moartă... <Po umerla> - în limba lor - înseamnă după moartă”. Sigur că aceste cuvinte le au intrat adânc în țeastă localnicilor și de atunci, când erau întrebați „de unde ești omule?”, ei răspundeau cu acele vorbe: „Suntem din Poumerla”... Tare mă tem că dumneata, moș Pâcule, vrei să ne spui povestea numelui satului nostru... Numai că nu i se spune așa - l-a întâmpinat Puicuță. Ce mare lucru să treci de la „Poumerla” la „Pomerla” și apoi - ca să nu li se încurce limba
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Încetineau considerabil Înaintarea. Între ele apăreau diferențe nu doar de clasă, cilindree sau volum al portbagajului, ci și unele dictate de anumite trăiri interioare, aproape umane, am putea zice. La TV erau deja difuzate emisiuni În care diferite mașinării dezbăteau teme precum „De ce aparatele cumpărate În leasing dezvoltă complexe de inferioritate față de cele luate cu banii jos?“. Din comunicatele oficiale citite de către crainica prizonieră Începuse să reiasă că apăruse o scindare În plan ideologic: apropiații lui „El Té“ insistau pentru exterminarea
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
Ei, nu-i așa. Insul lucid, mai ferit de cele rele, și deci mai avut, e mai pătrunzător... Tipul foarte inteligent, educat, și ajuns. Proverbul, zicerea aceasta franțuzească, mi-a dat așa mult timp de gândit... Dar de ce să te temi?... Pentru că repeziciunea cu care ți se dezvăluie un lucru poate să fie învelișul protector al acelui lucru, ce nu se lasă ghicit cu una cu două... E ca în actele de spionaj celebre. Când pui în față, la primă vedere
Molto vivace... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9185_a_10510]
-
de păcălit, - prima față a impresiilor fiind dinadins cea bună. Supercherie de ins foarte evoluat. Așadar, minciuna bine gândită cere o fină prefăcătorie. în așa fel, ce pare o sinceritate, e ocultat, din care pricină observatorul trebuie neapărat să se teamă că tocmai cea dintâi impresiune, lăsată asupra ta, atenție! ar fi ce bună, cea adevărată, părând ceva foarte prefăcut. De ce însă să credem în acest gen de prefăcătorie? Și să nu vedem aici o morală reală. Ce are în cap
Molto vivace... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9185_a_10510]
-
cele mai multe ori alții, înaintea lor, au și ajuns, fericindu-ne azi cu luminile "competenței" lor. S-a gândit, se gândește la această perspectivă cineva din cei în drept s-o facă? După toate aparențele, nimeni n-o face și mă tem că înșiși cei în drept s-o facă sunt în mare parte tot beneficiari ai fabricilor de doctori. Altfel cum să-ți explici o asemenea tembelă apatie în fața unui fenomen infracțional practicat cu nonșalanță, în văzul lumii? Specia dătătorilor de
Titluri cu tarif by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/9199_a_10524]
-
Jung și tipologia psihologică, Blestem și binecuvântare (Ce este un tată?), Sine autentic și sine fals, Freud, azi, Despre Sacher-Masoch, Antigona, o disidentă - sunt titlurile eseurilor din prima parte a cărții în care Ion Vianu abordează printr-o grilă personalizată teme des puse în discuție, dar care îi permit eseistului român asociații surprinzătoare, trasee posibile fiind deschise la tot pasul și, mai ales, ancorate în realitatea socio-politică a zilelor noastre. Pentru autor, scopul psihoterapiei este unul hedonic, deoarece aceasta nu este
Literatură și psihanaliză by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/9214_a_10539]
-
iar potrivit unor surse, continuă să fie!) o putere colonială, nu par dispuși să vorbească; fie că răspund altor Întrebări decît celor care le sunt puse, fie ridică din umeri, sau devin crispați și suspicioși, privind Îngrijorați În jur... Se tem și tac. Cu o singură excepție, despre care va fi vorba mai tîrziu. Într-adevăr, la sfîrșitul anilor ’60 ai secolului trecut, această insulă vulcanică puțin cunoscută din Pacificul de Sud a devenit proprietatea statului român, după ce aparținuse Statelor Unite ale Americii, mai
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
colegii de clasă aveau o zi a lor, cînd aduceau bomboane și prăjituri la școală, numai ea, nu. CÎnd În sfîrșit venea ziua ei, se termina anul școlar și rămînea singură. Uneori Înclina să creadă că din același motiv se temea și de biciclete. Cum era și normal, cele două prietene discutară apoi, În legătură cu emisiunea care urma, despre unele probleme sufletești și intime. Atunci cînd Naggie simțea nevoia de a-și redobîndi Încrederea În forțele proprii, frecventa un cerc de spiritism
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
urlă Întruna să i-l aduc pe bunicul din Detroit. — CÎt costă avionul? — Nu e vorba numai de bani. Tatăl meu pune mereu tot felul de condiții, caută pretexte - pur și simplu nu vrea să vină. Am impresia că se teme de ceva... Ultima oară ne-a spus la telefon că nu vine decît dacă-i găsim o doamnă cu care să se Însoare. Fiindcă e văduv, știi? — De ce nu dai un anunț În ziar? — Da, ar fi o soluție, acceptă
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
și cinci de ani, mărunțel, cu ochii mici ca niște grăunțe, ascunși În fundul capului, un tip deloc simpatic, despre care toți cei prezenți știau că este agent CIA. În plus, era omul de Încredere al colonelului, de care acesta se temea cel mai mult. El Însă lucra la serviciul de manutanță. — Dacă-mi permiteți, arhiva Proiectului Blue Book a Înregistrat 12000 de cazuri asemănătoare. — Proiectul Blue Book a fost desființat după publicarea Raportului Condon, Îl contrazise căpitanul Jegg din simpla plăcere
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
suspicioasă, iar nu ți-ai luat doza de calciu! Christina nu suporta să fie considerată suspicioasă, fiindcă citise Într-o carte că „suspiciunile reprezintă semnul omului care se simte inferior“. Nu se simțea cu nimic inferioară unei frizerițe, dar se temea pentru viitorul lui Vic. Încă și mai mult, se temea pentru viitorul lui Kiki. Erau amîndoi slabi de caracter, vulnerabili, ușor de păcălit. Se gîndea cu spaimă la lipsa lor de viitor, fără ea. La fel cum o Îngrozea gîndul
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
nu suporta să fie considerată suspicioasă, fiindcă citise Într-o carte că „suspiciunile reprezintă semnul omului care se simte inferior“. Nu se simțea cu nimic inferioară unei frizerițe, dar se temea pentru viitorul lui Vic. Încă și mai mult, se temea pentru viitorul lui Kiki. Erau amîndoi slabi de caracter, vulnerabili, ușor de păcălit. Se gîndea cu spaimă la lipsa lor de viitor, fără ea. La fel cum o Îngrozea gîndul că, fără emisiunile ei despre adevărata fericire, radioascultătorii ar fi
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
gîndul că, fără emisiunile ei despre adevărata fericire, radioascultătorii ar fi căzut pradă manipulărilor ideologice de tot felul, și-ar fi pierdut simțul valorilor - și În cele din urmă ar fi luat-o razna. Vic observase cîndva că ea se temea chiar și de Întîmplări dintre cele mai mărunte, În principiu inofensive, cum ar fi, de exemplu, faptul că mergeau cu mașina În urma unui camion Încărcat cu sticle de bere. Își imagina cu prea mare ușurință cum o sticlă ar sări
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
o Întîmplare asemănătoare, În urma căreia mașina din spatele camionului a intrat Într-un stîlp - conducătorul auto a murit pe loc, iar ceilalți pasageri au ajuns la spital, În stare deosebit de gravă. În cele din urmă, Vic Înțelese: de fapt, ea se temea de sfîrșitul lumii - toate celelalte spaime, temeri și coșmaruri erau subsumate acesteia. Oricît ar fi asigurat-o că totul e În regulă, nu-i putea oferi garanții pe termen lung. Iar dacă insista să ia mai mult calciu, Christina Îi
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
că e tipul cel mai capabil din armata Statelor Unite, Însă mai știa Încă un lucru În plus: că nimeni nu e dispus să recunoască asta. Dimpotrivă, fiindcă era atît de deștept, le devenise antipatic tuturor - care Îl urau sau se temeau de el. Colonelul rămase o vreme tăcut, cu privirea dusă undeva dincolo de fereastră. Ca să facă totuși ceva, Învîrtea un pix Între degete. Se vedea bine că-l preocupă un anumit gînd, despre care nu se putea hotărî, deocamdată, să vorbească
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
-l contrazică pe maiorul Smith. Totuși, ca orice om normal, colonelul Pruritanal nutrea convingerea sinceră că are dreptate, Întrebîndu-se el Însuși, mirat, de unde-i venea această convingere și mirîndu-se că maiorul Smith nu Înțelege niște lucruri atît de evidente. Se temea că, Între timp, bacteriile despre care-i vorbise Împăratul Își vor face efectul asupra lui Iuffo și că Îi vor ataca, de exemplu, memoria? Sau poate bănuia că guvernanții pregătesc o nouă manifestație antiguvernamentală, care va fi atribuită opoziției, pentru
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
mărturisi omul. Știți ce mi-a spus tata, cînd am plecat de acasă? Mi-a spus că, oriunde voi ajunge pe lumea asta, să mă feresc de români ca de dracu! Vă spun toate astea ca să Înțelegeți de ce nu mă tem de extratereștri. Numai de români mă tem. — Nici eu nu mă tem că extratereștrii mi-ar putea vîna sufletul, spuse doctorul cu voce tare, ca să fie sigur că e auzit și la masa vecină. Mai degrabă cred că ei au
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
tata, cînd am plecat de acasă? Mi-a spus că, oriunde voi ajunge pe lumea asta, să mă feresc de români ca de dracu! Vă spun toate astea ca să Înțelegeți de ce nu mă tem de extratereștri. Numai de români mă tem. — Nici eu nu mă tem că extratereștrii mi-ar putea vîna sufletul, spuse doctorul cu voce tare, ca să fie sigur că e auzit și la masa vecină. Mai degrabă cred că ei au intenții cît se poate de binevoitoare, pe
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
acasă? Mi-a spus că, oriunde voi ajunge pe lumea asta, să mă feresc de români ca de dracu! Vă spun toate astea ca să Înțelegeți de ce nu mă tem de extratereștri. Numai de români mă tem. — Nici eu nu mă tem că extratereștrii mi-ar putea vîna sufletul, spuse doctorul cu voce tare, ca să fie sigur că e auzit și la masa vecină. Mai degrabă cred că ei au intenții cît se poate de binevoitoare, pe care noi nu suntem capabili
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
și la masa vecină. Mai degrabă cred că ei au intenții cît se poate de binevoitoare, pe care noi nu suntem capabili să le Înțelegem. De exemplu, ei ar putea lichida corupția la nivel Înalt prin telepatie. De asta se tem guvernanții! — Zău? se miră românul. Credeți că ar fi posibil așa ceva? — Bineînțeles! Păi, domnule dragă, cel mai simplu mod de a afla dacă un funcționar este sau nu corupt e să cotrobăi puțin prin gîndurile lui. Personal, am făcut cîteva
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Închidere a birourilor. Pentru a nu atrage atenția asupra sa, lăsă mașina În stradă. Intră În clădirea comandamentului pe ușa de serviciu, folosită numai de gradele inferioare, și urcă pe vîrfuri, cît putu de repede, pînă la etajul Întîi. Se temea ca, Între timp, asistenta să nu Încuie și să plece, ieșind pe ușa principală; dacă l-ar fi Întîlnit și pe doctor, lucrurile s-ar fi complicat cu atît mai mult, dar din fericire, așa cum știm, doctorul plecase de la morgă
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
ghici asistenta. În locul ei, doctorul Thomas ar fi pierdut mai mult de jumătate de oră pînă să pună același diagnostic. Și, lucrul cel mai supărător, l-ar fi silit mai Întîi pe maior să se dezbrace pînă la brîu. Mă tem să nu fie cancer. — Cancerul gastric nu doare, decît În faza finală. Păi atunci, toți cei pe care nu-i doare nimic au cancer? se miră Smith. Mai bine, fă-mi un ceai. Nu vreți să vă dau măcar o
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
o catastrofă la nivel planetar, cînd Naggie o chemă prin interfon la ea În birou. Christina presimți ceva neplăcut; cel puțin neplăcut. Mai Întîi, bănui că Îi scăpase vreo greșeală de exprimare În ultimul buletin de știri. După care se temu că Naggie primise iar vreo scrisoare de la un ascultător nemulțumit de calitatea emisiunilor ei despre fericire. În urma dialogului cu John Godbread, despre extratereștrii aceia comestibili, se aștepta În fiecare zi la o avalanșă de scrisori de protest din partea ecologiștilor sau
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
pe urmă roșeața obrajilor viră cumva spre violet, o culoare care semăna foarte mult cu a copertelor acelei cărți. Mai tîrziu, Christina Îi va mărturisi că simțise un mare gol În abdomen, Însoțit de o senzație de slăbiciune - și se temuse că va leșina. Ceea ce, din fericire nu se Întîmplă. Atunci cînd simțea că urmează să leșine, Christina Își repeta În gînd fraza pe care o citise În copilărie Într-un roman intitulat Eroii nu mor niciodată și care i se
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]