2,132 matches
-
separă tecile musculaturii flexorilor degetelor. Fibrele longitudinale se grupează în fascicule pretendinoase localizate anterior față de tecile mușchilor flexori ai degetelor. Fibrele transversale sunt slab reprezentate în porțiunea proximală, fiind mai evidente distal unde delimitează șapte arcade: patru pe sub care trec tendoanele mușchilor flexori ai degetelor și trei pe sub care trec mușchii lombricali împreună cu pachetele vasculo-nervoase ale degetelor. Părți din aponevroza palmară sunt situate de o parte și de alta a fasciculelor pretendinoase formând fasciculele laterale și mediale care ocolesc articulațiile metacarpo-falangiene
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
rotator în afară al coapsei. Inervația provine din nervul obturator intern din plexul sacral. MUȘCHIUL GEMEN SUPERIOR {I MUȘCHIUL GEMEN INFERIOR (m. gemellus superior; m. gemellus inferior) Denumirea mușchilor rezultă din poziția anatomică pe care o au în raport de tendonul mușchiului obturator intern. Originea este pe: - spina ischiatică pentru cel superior, - tuberozitatea ischiatică pentru cel inferior. Inserția terminală se află la nivelul tendonul terminal al mușchiului obturator intern. Acțiunea este de rotație în afară a coapsei. Inervația este realizată din
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
superior; m. gemellus inferior) Denumirea mușchilor rezultă din poziția anatomică pe care o au în raport de tendonul mușchiului obturator intern. Originea este pe: - spina ischiatică pentru cel superior, - tuberozitatea ischiatică pentru cel inferior. Inserția terminală se află la nivelul tendonul terminal al mușchiului obturator intern. Acțiunea este de rotație în afară a coapsei. Inervația este realizată din plexul sacrat. MUȘCHIUL PĂTRAT FEMURAL (m. quadratus femoralis) Originea pe tuberozitatea ischiatică Inserția terminală este realizată pe creasta inter-trohanteriană. Acțiunea este de rotator
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
toată lungimea acesteia, - vastul lateral este de la marele trohanter femural la buza lateral externă a liniei aspre femurale, - vastul intermediar se inseră la nivelul celor 2/3 superioare ale feței laterale și anterioare a femurului, - dreptul femural se inseră prin tendonul direct, vertical la nivelul spinei iliace antero-inferioare și prin tendonul reflectat, orizontal deasupra sprâncenei acetabulare. Inserția terminală se realizează printr-un tendon unic la nivelul bazei și marginilor rotulei. Acțiunea asupra articulației: - coxo-femurale este numai prin dreptul femural: flexia coapsei
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
la buza lateral externă a liniei aspre femurale, - vastul intermediar se inseră la nivelul celor 2/3 superioare ale feței laterale și anterioare a femurului, - dreptul femural se inseră prin tendonul direct, vertical la nivelul spinei iliace antero-inferioare și prin tendonul reflectat, orizontal deasupra sprâncenei acetabulare. Inserția terminală se realizează printr-un tendon unic la nivelul bazei și marginilor rotulei. Acțiunea asupra articulației: - coxo-femurale este numai prin dreptul femural: flexia coapsei față de bazin și de balansare în plan sagital a bazinului
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
la nivelul celor 2/3 superioare ale feței laterale și anterioare a femurului, - dreptul femural se inseră prin tendonul direct, vertical la nivelul spinei iliace antero-inferioare și prin tendonul reflectat, orizontal deasupra sprâncenei acetabulare. Inserția terminală se realizează printr-un tendon unic la nivelul bazei și marginilor rotulei. Acțiunea asupra articulației: - coxo-femurale este numai prin dreptul femural: flexia coapsei față de bazin și de balansare în plan sagital a bazinului; - genunchiului: pe care-l stabilizează în stațiunea verticală, participă la mișcările de
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
pronator-abductor al piciorului. Inervația din nervul peronier profund. MUȘCHIUL EXTENSOR LUNG AL DEGETELOR (m. extensor digitorum longus) Origine: - marginea anterioară, fața medială și capul peroneului, - condilul lateral tibial, - membrana interosoasă a gambei, - fascia crurală. Corpul muscular se termină printr-un tendon, are se împarte în 4 ramuri acoperite de o singură teacă sinovială. Acestea coboară spre degetele Il-V în vecinătatea cărora se trifurcă într-un fascicul mijlociu și 2 marginale. Inserția terminală: - a fasciculului mijlociu este la nivelul falangei a
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
gastrocnemius) Originea este pe: - porțiunea medială (capul medial) condilul femural medial, - porțiunea laterală (capul lateral) condilul femural lateral. MUȘCHIUL SOLEAR (m. solear) Originea este pe fa]a posterioară și superioară a peroneului și tibiei. Inser]ia terminală se găsește pe tendonul comun Achilian la nivelul calcaneului. Mușchii planului superficial formează împreună mușchiul triceps sural. Ac]iunea tricepsului sural: - stabilizator al articulației talo-crurale, - flexor al gambei față de coapsă, - rotație internă/externă a gambei în funcție de care dintre fasciculele musculare ale gastrocnemianului intră în
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
condilul lateral al femurului. Inserția terminală se găsește pe fața posterioară a tibiei. Acțiunea: MUȘCHIUL FLEXOR LUNG AL DEGETELOR (m. flexor digitorum longus) Originea este în 1/3 mijlocie a tibiei, sub linia solearului. Corpul mușchiului se împarte în 4 tendoane, câte unul pentru fiecare dintre degetele de la II la V. Inserția terminală se găsește pe falanga a treia a fiecărui deget. Acțiunea este de: - slab flexor al falangelor degetelor, flexor plantar, - supinator-pronator al piciorului, - intervine în mers, în faza de
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
m. extensor digitorum brevis) Origine: - fața superioară a calcaneului, - retinaculul extensorilor. Inserția terminală este la nivelul falangei proximale a halucelui. Acțiunea este de extensor al falangei proximale. Origine: - fața superioară a calcaneului, - retinaculul extensorilor. Inserția terminală se realizează printr-un tendon pe articulația metatarso- falangană. Acțiunea este de extensor al halucelui. Inervația se realizează prin nervul peronier profund. MU {CHII PLANTARI MUȘCHIUL ABDUCTOR AL HALUCELUI (m. abductor hallucis) Origine: - tuberculul medial al calcaneului, - pe retinaculul flexorilor, - fața profundă a aponevrozei plantare
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
la acest nivel. După formare corpul muscular se împarte în două fascicule musculare: - medial, se inseră pe sesamoidul medial și pe baza falangei I; - lateral, ajunge la sesamoidul lateral și pe prima falangă. Printre cele două fascicule, musculare se observă tendonul flexorului lung al halucelui. Acțiunea este de slab flexor al halucelui, intervenind mai ales în menținerea bolții plantare în stațiunea bipedă. Inervația este diferită: - fasciculul lateral de către nervul plantar lateral; - fasciculul medial se realizează prin intermediul nervului plantar medial. MUȘCHIUL ADDUCTOR
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
în statica piciorului. REGIUNEA PLANTARĂ MIJLOCIE MUȘCHIUL SCURT FLEXOR AL DEGETELOR (m flexor digitorum brevis) Originea este la nivelul: - tuberozității calcaneului; - feței profunde a aponevrozei plantare. Corpul mușchiului se împarte în patru fascicule care se continuă fiecare cu câte un tendon. Inserția terminală este la nivelul falangei a doua de la degetele de la 2 la 4. Acțiunea este de flexie a falangei a doua pe prima. Intervine și în menținerea bolții plantare în sens longitudinal. Este inervat de nervul plantar medial. MUȘCHIUL
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
de nervul plantar medial. MUȘCHIUL PĂTRATUL PLANTEI (m. quadratus plantae) Inserția de origine este la nivelul calcaneului (prin două fascicule: unul pe fața medială și altul pe fața inferioară). Cele două fascicule formează corpul muscular, care se inseră terminal pe tendonul flexorului lung al degetelor. Acțiunea mușchiului este de a corecta oblicitatea tendonului mușchiului lung flexor al degetelor. Inervația provine din nervul plantar medial. MU {CHII LOMBRICALI (musculi lombricales) Mușchii lombricali sunt patru mușchi alungiți care ocupă partea anterioară a planului
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
origine este la nivelul calcaneului (prin două fascicule: unul pe fața medială și altul pe fața inferioară). Cele două fascicule formează corpul muscular, care se inseră terminal pe tendonul flexorului lung al degetelor. Acțiunea mușchiului este de a corecta oblicitatea tendonului mușchiului lung flexor al degetelor. Inervația provine din nervul plantar medial. MU {CHII LOMBRICALI (musculi lombricales) Mușchii lombricali sunt patru mușchi alungiți care ocupă partea anterioară a planului mijlociu al regiunii. Inserția de origine este pe câte două tendoane ale
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
oblicitatea tendonului mușchiului lung flexor al degetelor. Inervația provine din nervul plantar medial. MU {CHII LOMBRICALI (musculi lombricales) Mușchii lombricali sunt patru mușchi alungiți care ocupă partea anterioară a planului mijlociu al regiunii. Inserția de origine este pe câte două tendoane ale flexorului lung ( cu exepți MUȘCHII INTEROSOȘI (musculi interossei) Mușchii interosoși sunt în număr de 7: trei plantari și patru dorsali. Mușchii interosoși plantari se formează pe partea medială a metatarsienelor lll-IV și se întind până la baza primei falange a
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
spre profunzime două septuri musculare: unul anterior și altul posterior ceea ce face posibilă formarea a trei loje musculare: una anterioară, una posterioară și una externă. RETINACULELE GÂTULUI PICIORULUI Retinaculele gâtului piciorului sunt îngroșări ale fasciei crurale la nivelul la care tendoanele își schimbă direcția în traiectul descendent spre picior și au rol important în menținerea în poziția anatomică a acestor tendoane. în traiectul descendent pe care-l urmează trec peste o serie de șanțuri osoase determinând astfel formarea unor culise osteotendinoase
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
una posterioară și una externă. RETINACULELE GÂTULUI PICIORULUI Retinaculele gâtului piciorului sunt îngroșări ale fasciei crurale la nivelul la care tendoanele își schimbă direcția în traiectul descendent spre picior și au rol important în menținerea în poziția anatomică a acestor tendoane. în traiectul descendent pe care-l urmează trec peste o serie de șanțuri osoase determinând astfel formarea unor culise osteotendinoase prin a căror dedublare se formesză culisele fibroase. După mușchii care trec pe sub ele se descriu: - retinaculul inferior al extensorilor
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
dorsali. BURSELE ȘI TECILE SINOVIALE ALE PLANTEI Bursele sinoviale ( bursae synoviales) ale plantei sunt în număr de 28 și sunt indepentente în majoritatea cazurilor. Tecile sinoviale (vaginae synoviales) sunt așezate în culisele fibroase respectiv osteofibroase cu rolul de a proteja tendoanele mușchilor gambei în porțiunea în care acestea își schimbă direcția. Tecile sinoviale sunt structuri anatomice lungi, care depășesc în sus și în jos retinaculele pe sub care trec
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
intervine o decelerare pe orizontală prin modificarea poziției centrului de greutate la aterizare, pe fiecare picior. Viteza pierdută se recâștigă printr-o acțiune de retragere a umerilor si de propulsare a trunchiului spre înainte. În acest mod se solicită forța tendoanelor poplitee și a mușchilor fesieri, iar noua forță orizontală produsă va deplasa centrul de greutate înapoi și readuce viteza la nivelul avut înaintea contactului cu pista. Această capacitate de reaccelerare presupune o instruire adecvată în planul tehnicii de alergare. O
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
antrenament, putem sublinia următoarele: săriturile pe săriturile în două picioare, adâncime urmate peste de obstacole, desprinderi rapide, fără prelungirea contactului cu solul, cu sarcina de desprindere cât mai înaltă (furnizează o excitație a capacității neuro-musculare care modifică rigiditatea mușchiului și tendonului și care disting sprinterii de nivel înalt), contribuie la dezvoltarea forței explozive; alergările sărite îmbunătății 88 sunt lungimea folosite atât pentru fuleului cât și a pentru creșterea forței de impulsie și scurtarea fazei de contact. Pașii în alergarea sărită sunt
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
în urma practicării sistematice a activităților sportive în mod organizat, timp îndelungat. Odată cu începerea efortului, în organism se produc modificări fiziologice, rezultate în urma acțiunii adrenalinei din sânge pe cale reflexă într-o cantitate sporită, precum și datorită excitațiilor venite de la proprioceptorii din mușchi, tendoane și articulații. Modificările imediate au loc - în timpul efortului sau imediat după terminarea acestuia. Ele depind de intensitatea și durata efortului ca și de gradul de antrenament al organismului. La organismele bine antrenate modificările survenite se datorează unor mecanisme reflex condiționate
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
pahar de 250 g cu apă rece și se lasă la macerat timp de 7 ore. Se beau 2-3 căni pe zi. Presopunctură și acupunctură prin masarea următoarelor puncte: Mlaștina a/m - P3, care se află În plica cotului, În afara tendonului mușchiului biceps, În sensul invers al acelor de ceasornic, timp de 5 minute, 2 ședințe pe zi, total 10 minute pe serie; Stâlpul cerului (V10), care se află de o parte și de alta a liniei mediane a buzelor, la
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
o săptămână și se păstrează la temperatura camerei. Se ung zonele 210 dureroase de mai multe ori pe zi, din care una, la culcare. O atenționare specială: În timpul tratamentului, bolnavii trebuie să se ferească de frig. În toate afecțiunile mușchilor, tendoanelor și membrelor se folosesc: comprese cu cartofi fierți, făcuți piure, aplicați pe zona bolnavă sau cu oțet cald; săculeți cu sâmburi de cireșe, pisați, cu spirt, rachiu sau oțet, sau cu flori proaspete de fân; comprese cu argilă pisată, caldă
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
În centrul scenei, În picioare, un milițian somalez În pantaloni scurți, care Îi dădeau un aer insolit tineresc, Întinzând brațul În care strângea o AK-47, Încercând să apropie gura țevii de capul bărbatului Întins pe spate În țărână. Mușchii și tendoanele brațului negru, slab se crispau din cauza reculului armei, ale cărei gloanțe făceau praf și pulbere chipul celui căzut; Încă viu, acesta ridica mâinile și genunchii, cutremurat de impact, ridicând praf În jur, cu capul explodând În fragmente roșii; fotografia mai
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
multe tipuri de mișcări diferite, dintre care mai folosite sunt netezirea (effleurage) și compresiunea. Este cel mai ușor de făcut și potențial cel mai puțin nociv. Masajul neuromuscular este un masaj profund, care își propune să ajungă la nervi, ligamente, tendoane și alte țesuturi de legătură, care, în mod normal, nu sunt atinse de masajul țesuturilor moi. Masajul shiatsu este o ramură a medicinii orientale, lucrează pe principiile Qi și yin/yang și constă în influențarea fluxului de energie al meridianelor
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]