2,143 matches
-
prelungire sinovială, teaca tendonului intertubercular ("Vagina synovialis intertubercularis"); tendonul capului scurt, lateral de mușchiul coracobrahial ("Musculus coracobrachialis"), vine în raport cu peretele posterior al axilei, iar anterior este acoperit de peretele anterior al acestei regiuni. În axilă și treimea superioară a brațului, tendoanele de origine a bicepsului brahial sunt acoperite de mușchiul deltoid ("Musculus deltoideus") și mușchiul pectoral mare ("Musculus pectoralis major") și acoperă mușchiul subscapular ("Musculus subscapularis"), mușchiul marele dorsal ("Musculus latissimus dorsi") și mușchiul rotund mare ("Musculus teres major"). Pe toată
Mușchiul biceps brahial () [Corola-website/Science/331992_a_333321]
-
brahiale) și nervul median ("Nervus medianus"), fiind mușchiul satelit al arterei brahiale ("Arteria brachialis"). Pe braț medial de mușchiul biceps brahial se află șanțul bicipital medial ("Sulcus bicipitalis medialis"), iar lateral șanțul bicipital lateral ("Sulcus bicipitalis lateralis"). La nivelul cotului, tendonul mușchiul biceps împarte fosa cubitală în 2 șanțuri: șanțul bicipital lateral și șanțul bicipital medial. Șanțul bicipital lateral ("Sulcus bicipitalis lateralis") este delimitat lateral de mușchiul brahioradial, medial de tendonul mușchiului biceps brahial iar profund: în partea superioară de mușchiul
Mușchiul biceps brahial () [Corola-website/Science/331992_a_333321]
-
lateral șanțul bicipital lateral ("Sulcus bicipitalis lateralis"). La nivelul cotului, tendonul mușchiul biceps împarte fosa cubitală în 2 șanțuri: șanțul bicipital lateral și șanțul bicipital medial. Șanțul bicipital lateral ("Sulcus bicipitalis lateralis") este delimitat lateral de mușchiul brahioradial, medial de tendonul mușchiului biceps brahial iar profund: în partea superioară de mușchiul brahial și în partea inferioară de mușchiul supinator; prin el coboară nervul radial, artera colaterală radială ("Arteria collateralis radialis") și artera recurentă radială ("Arteria recurrens radialis"). Șanțul bicipital medial ("Sulcus
Mușchiul biceps brahial () [Corola-website/Science/331992_a_333321]
-
partea superioară de mușchiul brahial și în partea inferioară de mușchiul supinator; prin el coboară nervul radial, artera colaterală radială ("Arteria collateralis radialis") și artera recurentă radială ("Arteria recurrens radialis"). Șanțul bicipital medial ("Sulcus bicipitalis medialis") este delimitat: lateral de tendonul mușchiului biceps brahial, medial de mușchiul rotund pronator, profund de mușchiul brahial, arcada mușchiului flexor superficial al degetelor și superficial de aponevroza bicipitală; prin el coboară vasele brahiale (artera brahială și venele brahiale) și nervul median. are o acțiune atât
Mușchiul biceps brahial () [Corola-website/Science/331992_a_333321]
-
braț în articulația cotului, dar flexia este completă numai dacă antebrațul este în supinație. Este și un puternic supinator al antebrațului, datorită inserției pe tuberozitatea radială: când antebrațul se află în poziție de pronație, tuberozitatea radiusului se află dorsal și tendonul bicepsului este înfășurat în jurul radiusului; contracția mușchiului deplasează înainte tuberozitatea și duce antebrațul în supinație. Trecând peste articulația scapulohumerală are o acțiune asupra brațului: prin capul scurt contribuie la adducția brațului (ca și mușchiul coracobrahial); iar prin capul lung, care
Mușchiul biceps brahial () [Corola-website/Science/331992_a_333321]
-
Patelă ("Patella") sau rotula este un os scurt, rotund, turtit antero-posterior și pereche, care face parte din scheletul genunchiului, situat la extremitatea inferioară a femurului în tendonul mușchiului cvadriceps femural. Este considerată ca un os sesamoid, dezvoltat în grosimea tendonului mușchiului cvadriceps. Patelă are două fete și două margini, o bază și un vârf. Pentru studiul osului se pune în sus baza, în jos vârful, înapoi față
Patelă () [Corola-website/Science/331661_a_332990]
-
Patelă ("Patella") sau rotula este un os scurt, rotund, turtit antero-posterior și pereche, care face parte din scheletul genunchiului, situat la extremitatea inferioară a femurului în tendonul mușchiului cvadriceps femural. Este considerată ca un os sesamoid, dezvoltat în grosimea tendonului mușchiului cvadriceps. Patelă are două fete și două margini, o bază și un vârf. Pentru studiul osului se pune în sus baza, în jos vârful, înapoi față articulara și lateral - porțiunea cea mai largă a feței articulare. Față anterioară a
Patelă () [Corola-website/Science/331661_a_332990]
-
vârful, înapoi față articulara și lateral - porțiunea cea mai largă a feței articulare. Față anterioară a rotulei ("Facies anterior") are o formă triunghiulara, cu vârful în jos, este convexa și rugoasa și prevăzută cu striații verticale, urme lăsate de fibrele tendonului mușchiului cvadriceps. Față anterioară se poate palpa sub piele formând relieful anterior al genunchiului. Față posterioara sau față articulara ("Facies articularis") are o suprafata articulara pe cea mai mare întindere a ei, de la bază și până aproape de vârful rotulei. Față
Patelă () [Corola-website/Science/331661_a_332990]
-
a rotulei este deci astfel configurata ca să se articuleze cu fata patelara a femurului. Baza rotulei ("Basis patellae") privește în sus și este latița la mijloc și înclinată anterior. Vârful rotulei ("Apex patellae") privește în jos și servește la inserția tendonului rotulian. Marginile rotulei sunt în număr de două: mediala și laterală. Centrul de osificare al rotulei apare la vârsta de 3-5 ani. Osificarea se dezvoltă în toate sensurile osului, mai rapid însă către față profundă a tendonului mușchiului cvadriceps. Compactă
Patelă () [Corola-website/Science/331661_a_332990]
-
servește la inserția tendonului rotulian. Marginile rotulei sunt în număr de două: mediala și laterală. Centrul de osificare al rotulei apare la vârsta de 3-5 ani. Osificarea se dezvoltă în toate sensurile osului, mai rapid însă către față profundă a tendonului mușchiului cvadriceps. Compactă osului este mult mai groasă anterior. În spongioasa sunt două sisteme lamelare principale. Unul, cu lamele paralele, orientate vertical în direcția de tracțiune a mușchiului cvadriceps, se află mai ales in porțiunea anterioară a osului. Al doilea
Patelă () [Corola-website/Science/331661_a_332990]
-
îi separă de mușchiul infraspinos ("Musculus infraspinatus") și mușchiul rotund mic ("Musculus teres minor") și are fibre inserate și pe fața profundă a fasciei infraspinoase ("Fascia infraspinata"). Fibrele musculare merg în sus, anterior și lateral, și se termină printr-un tendon pe creasta tuberculului mic al humerusului ("Crista tuberculi minoris"). Între tendonul mușchiului rotund mare și creasta tuberculului mic ("Crista tuberculi minoris") a humerusului se află o bursă sinovială, numită bursă subtendinoasă a mușchiului rotund mare ("Bursa subtendinea musculi teretis majoris
Mușchiul rotund mare () [Corola-website/Science/331695_a_333024]
-
Musculus teres minor") și are fibre inserate și pe fața profundă a fasciei infraspinoase ("Fascia infraspinata"). Fibrele musculare merg în sus, anterior și lateral, și se termină printr-un tendon pe creasta tuberculului mic al humerusului ("Crista tuberculi minoris"). Între tendonul mușchiului rotund mare și creasta tuberculului mic ("Crista tuberculi minoris") a humerusului se află o bursă sinovială, numită bursă subtendinoasă a mușchiului rotund mare ("Bursa subtendinea musculi teretis majoris"). Tendonul mușchiului rotund mare este aflat înapoia tendonului mușchiului dorsal mare
Mușchiul rotund mare () [Corola-website/Science/331695_a_333024]
-
pe creasta tuberculului mic al humerusului ("Crista tuberculi minoris"). Între tendonul mușchiului rotund mare și creasta tuberculului mic ("Crista tuberculi minoris") a humerusului se află o bursă sinovială, numită bursă subtendinoasă a mușchiului rotund mare ("Bursa subtendinea musculi teretis majoris"). Tendonul mușchiului rotund mare este aflat înapoia tendonului mușchiului dorsal mare ("Musculus latissimus dorsi"), de care este despărțit printr-o bursă sinovială. Marginile inferioare ale celor doi mușchi sunt unite. Posterior, mușchiul rotund mare este acoperit de piele și de mușchiul
Mușchiul rotund mare () [Corola-website/Science/331695_a_333024]
-
tuberculi minoris"). Între tendonul mușchiului rotund mare și creasta tuberculului mic ("Crista tuberculi minoris") a humerusului se află o bursă sinovială, numită bursă subtendinoasă a mușchiului rotund mare ("Bursa subtendinea musculi teretis majoris"). Tendonul mușchiului rotund mare este aflat înapoia tendonului mușchiului dorsal mare ("Musculus latissimus dorsi"), de care este despărțit printr-o bursă sinovială. Marginile inferioare ale celor doi mușchi sunt unite. Posterior, mușchiul rotund mare este acoperit de piele și de mușchiul dorsal mare, iar înainte, de mușchiul dorsal
Mușchiul rotund mare () [Corola-website/Science/331695_a_333024]
-
(Musculus coracobrachialis) este un mușchi lung așezat pe partea superioară și medială a feței anterioare a brațului, medial față de capul scurt al bicepsului. Are originea proximal pe procesul coracoid ("Processus coracoideus") al scapulei, unde se inseră printr-un tendon comun cu al capului scurt al bicepsului ("Caput breve musculi bicipitis brachii"), pe vârful procesului coracoid. Fasciculele musculare merg în jos și se fixează pe porțiunile mijlocii ale feței antero-mediale a humerusului ("Facies anteromedialis humeri") și a marginii mediale a
Mușchiul coracobrahial () [Corola-website/Science/331714_a_333043]
-
bicipitis brachii"). Are raporturi strânse cu vasele axilei, constituind un bun reper pentru descoperirea lor. este perforat pe fața sa medială de nervul musculocutanat, care vine dinapoi, iar după ce a perforat mușchiul coracobrahial pătrunde între acesta și mușchiul biceps. Între tendonul de inserție al mușchiului coracobrahial și mușchiul subscapular se găsește o bursa, numită bursa mușchiului coracobrahial ("Bursa musculi coracobrachialis"). Inervația este asigurată de nervul musculocutanat ("Nervus musculocutaneus"), ramură terminală a trunchiului secundar extern al plexului brahial (neuromerul cervical C—C
Mușchiul coracobrahial () [Corola-website/Science/331714_a_333043]
-
Musculus deltoideus") și pe septurile intermusculare brahiale medial ("Septum intermusculare brachii mediale") și lateral ("Septum intermusculare brachii laterale") ale brațului, în special pe cel medial. Fibrele musculare descind, trec înaintea capsulei articulației cotului ("Articulatio cubiti") și se termină printr-un tendon pe baza procesului coronoid al ulnei ("Processus coronoideus ulnae") și pe tuberozitatea ulnei ("Tuberositas ulnae"). O parte din fibrele musculare profunde se inserează în capsula articulației cotului. Fața anterioară a mușchiului brahial este acoperită de mușchiul biceps ("Musculus biceps brachii
Mușchiul brahial () [Corola-website/Science/331718_a_333047]
-
Între mușchiul brahioradial și mușchiul brahial trec nervul radial ("Nervus radialis"), artera brahială profundă ("Arteria profunda brachii") și artera recurentă radială ("Arteria recurrens radialis"). Fața posterioară a mușchiului brahial acoperă humerusul și fața anterioară a articulației cotului peste care trece. Tendonul de inserție acoperă anterior articulația cotului. Este inervat de nervul musculocutanat ("Nervus musculocutaneus") (neuromer C—C), mai rar din nervul radial ("Nervus radialis"). Este cel mai puternic flexor al antebrațului pe braț și în același timp este și tensor al
Mușchiul brahial () [Corola-website/Science/331718_a_333047]
-
două margini ale șanțului carpului ("Sulcus carpi"). El este o continuare inferioară a fasciei antebrahiale ("Fascia antebrachii") pe fața palmară a carpului. se continuă cu fasciile tenară și hipotenară. Retinaculul flexorilor determină împreună cu oasele carpului culise osteofibroase care permit alunecarea tendoanelor flexorilor degetelor, alunecare care este ușurată de teci sinoviale. El este format structural din fibre superficiale verticale și oblice, și din din fibre profunde transversale. Extremitatea sa medială se inseră pe eminența carpiană medială ("Eminentia carpi ulnaris") formată de pisiform
Retinaculul flexorilor () [Corola-website/Science/331726_a_333055]
-
oasele carpiene (scafoid, trapezoid și capitat), și împarte canalul carpian în doua loje (canale sau culise) osteofibroase: medială și laterală. Loja medială (canalul radiocarpian), cu mult mai mare decât cea laterală, conține: nervul median ("Nervus medianus") și tecile sinoviale pentru tendoanele mușchilor flexori ai degetelor (cu excepția tendonului flexorului ulnar al carpului): teaca sinovială comună ("Vagina communis tendinum musculorum flexorum manus") a mușchiului flexor superficial al degetelor ("Musculus flexor digitorum superficialis") și mușchiului flexor profund al degetelor ("Musculus flexor digitorum profundus") și
Retinaculul flexorilor () [Corola-website/Science/331726_a_333055]
-
și împarte canalul carpian în doua loje (canale sau culise) osteofibroase: medială și laterală. Loja medială (canalul radiocarpian), cu mult mai mare decât cea laterală, conține: nervul median ("Nervus medianus") și tecile sinoviale pentru tendoanele mușchilor flexori ai degetelor (cu excepția tendonului flexorului ulnar al carpului): teaca sinovială comună ("Vagina communis tendinum musculorum flexorum manus") a mușchiului flexor superficial al degetelor ("Musculus flexor digitorum superficialis") și mușchiului flexor profund al degetelor ("Musculus flexor digitorum profundus") și teaca sinovială a tendonului mușchiului flexor
Retinaculul flexorilor () [Corola-website/Science/331726_a_333055]
-
degetelor (cu excepția tendonului flexorului ulnar al carpului): teaca sinovială comună ("Vagina communis tendinum musculorum flexorum manus") a mușchiului flexor superficial al degetelor ("Musculus flexor digitorum superficialis") și mușchiului flexor profund al degetelor ("Musculus flexor digitorum profundus") și teaca sinovială a tendonului mușchiului flexor lung al policelui ("Vagina tendinis musculi flexoris pollicis longi"). Loja laterală ("Canalis carpi radialis") conține tendonul mușchiului flexor radial al carpului ("Musculus flexor carpi radialis"), învelit în teaca sa sinovială. În afara canalului carpian, anterior de retinaculul flexorilor se
Retinaculul flexorilor () [Corola-website/Science/331726_a_333055]
-
flexor superficial al degetelor ("Musculus flexor digitorum superficialis") și mușchiului flexor profund al degetelor ("Musculus flexor digitorum profundus") și teaca sinovială a tendonului mușchiului flexor lung al policelui ("Vagina tendinis musculi flexoris pollicis longi"). Loja laterală ("Canalis carpi radialis") conține tendonul mușchiului flexor radial al carpului ("Musculus flexor carpi radialis"), învelit în teaca sa sinovială. În afara canalului carpian, anterior de retinaculul flexorilor se află loja lui Guyon sau canalul Guyon ("Canalis carpi ulnaris"), care este delimitată medial de osul pisiform ("Os
Retinaculul flexorilor () [Corola-website/Science/331726_a_333055]
-
ulnaris") și vasele ulnare (artera ulnară și vena ulnară). Pe fața anterioară a retinaculului flexorilor se inseră mușchiul lung palmar ("Musculus palmaris longus"), iar inferior constituie originea mușchilor eminenței tenare și hipotenare. În același plan cu retinaculul flexorilor se găsesc tendoanele mușchilor brahioradial, flexori radial și ulnar ai carpului. Fosa cubitală și canalul carpian. Clinica oftalmologica Oftalux
Retinaculul flexorilor () [Corola-website/Science/331726_a_333055]
-
care se găsește pe partea laterală a feței posterioare a antebrațului. Este mușchiul cel mai lateral din stratul superficial (primului plan) al mușchilor regiunii posterioare a antebrațului. Are originea pe epicondilul lateral al humerusului. Corpul muscular se împarte în patru tendoane care se îndreaptă spre degetele II-V. Fiecare tendon se împarte în trei ramuri: ramura mijlocie se inserează pe fața posterioară a falangei a II-a, iar cele 2 ramuri laterale se unesc din nou și se inserează împreună pe
Mușchiul extensor al degetelor () [Corola-website/Science/331779_a_333108]