4,311 matches
-
datorită riscului de a produce blocarea subiectului și de a altera raportul colaborativ. Aceste situații sunt: desfășurarea convorbirii după schema întrebări/răspunsuri închise, dorința de a convinge pacientul, faptul de a se fi poziționat în rolul de expert al situației, tentația de a pune un diagnostic, o etichetă pacientului, riscul de a merge prea repede oferind soluții subiectului și, în sfârșit, pericolul care ar consta în blamarea pacientului ca urmare a apariției unei dificultăți. Alianța terapeutică: alianța terapeutică situează la același
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
atașamente afective. În sfârșit, nu trebuie să ne imaginăm că indivizii sunt perfect informați, sau deosebit de inteligenți. Putem introduce în structura jocului o doză de risc, incertitudine, credințe greșite și erori de judecată. Pe de altă parte, trebuie să rezistăm tentației de a interpreta toate comportamentele ca fiind comportamente raționale. Aceasta ar transforma toate modelele de teorie a jocurilor într-o simplă tautologie logică și ar exclude falsificarea, altfel spus capacitatea de a demonstra că ceva este fals, prin procesul de
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
societatea modernă abundă în oportunism și în ocazii de pe urma cărora se poate profita. Democrația nu pretinde ca cetățenii să fie sfinți, dar presupune în multe moduri modeste că cei mai mulți dintre noi vor rezista în cea mai mare parte a timpului tentației de a trișa. Capitalul social, așa cum ne arată tot mai limpede dovezile acumulate, întărește eurile noastre mai bune și expansive”.1 Rațiunea umană este minunat de complexă, iar modelele sociale de interacțiune dintre indivizii care raționează sunt chiar mai complexe
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
închegate într-un solid design de testare care să permită inferențe valide. Acest aspect a fost subliniat inițial în Cursul 2, când am făcut critica pozitivismului simplu, dar este cazul să ne reamintim, mai ales acum, că trebuie să rezistăm tentației de a ne supraîncărca de o mulțime de date pe care le colectăm pe parcursul mai multor luni de cercetare pentru un proiect - cercetarea de arhive, citirea de documente, intervievarea participanților, colectarea de cifre sau organizarea de sondaje. Scopul nostru nu
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
de n persoane. Dar din aceste date nu se poate respinge posibilitatea ca să existe alte situații de tipul „Dilemei prizonierului” de n persoane pe probleme de mediu pentru care să se găsească o soluție de acțiune colectivă de cooperare internațională. Tentația de a selecta observațiile pe baza variabilei dependente este enormă. În mod natural căutăm situații în care apare un anumit rezultat și privim recapitulativ ca să descoperim ce anume corelează acele evenimente. Dar experiența din studiul metodelor de cercetare ne avertizează
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
atitudinile unui grup particular din cadrul întregii populații. Un eșantion extras la întâmplare din întreg nu trebuie să fie aleatoriu și pentru un anumit subgrup. Astfel, eșantionarea stadială identifică membrii subgrupului și permite o selectare aleatorie din interior. Totuși, există întotdeauna tentația de a ne întocmi eșantioanele astfel ca acestea să reflecte populația totală. Dacă 52% din populație sunt femei, cercetătorul s-ar putea strădui ca eșantionul să aibă 52% femei; dacă populația înregistrează 15% minorități, acesta ar putea încerca să asigure
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
pragul critic de semnificație - tinde să crească valoarea calculată a lui R2. Altfel spus, este întotdeauna posibil să amplificăm „explicația” variabilei dependente incluzând în estimare tot mai multe variabile independente. Cercetătorii nu prea pretențioși trebuie să se simtă avertizați împotriva tentației aplicării acestui procedeu, care creează iluzia că s-ar deplasa progresiv înspre o justificare tot mai bună a fenomenului în studiu. Din punct de vedere statistic, creșterea artificială a numărului de variabile reduce de fapt gradele de libertate disponibile, ceea ce
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
cazuri de testat. Simplul fapt că anumite observații apar grupate în mod normal în percepția comună nu înseamnă în mod necesar că ele trebuie și comparate formal. Acest lucru este foarte adesea adevărat în studiile între națiuni. Există o anume tentație de a se trata țări aflate în aceeași regiune (Europa de Est post-comunistă, America Latina de limbă spaniolă, Asia de Sud-Est) ca fiind similare, pentru nevoile de testare. Acest fapt este adevărat într-o oarecare măsură, dar nu întotdeauna. În funcție de variația de la nivelul variabilei independente
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
oarecare măsură, dar nu întotdeauna. În funcție de variația de la nivelul variabilei independente și de perechile necesare pentru control, cercetătorul ar putea găsi comparații potrivite între mai multe regiuni - România și Chile sau Indonezia, de exemplu. Încă o dată, un bun specialist rezistă tentației de a-și plasa în mod automat propria societate în centrul studiului său, sub influența unor atașamente sentimentale și mai puțin a valorii științifice. Totuși, deoarece observațiile „cele-mai-asemănătoare” nu sunt niciodată perfect similare, această metodă furnizează doar confirmări slabe. În
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
stabili variația variabilei independente, ca precondiție a examinării consecințelor de la nivelul variabilei dependente. Este nerecomandabil să selectăm observațiile doar pentru că anumite valori ale variabilei dependente să se potrivească corespunzător dorințelor noastre cu anumite valori ale variabilei independente. Este foarte mare tentația de a manipula un studiu în cercetarea calitativă. Datorită faptului că metoda permite examinarea unor observații potențiale pe baza numelui propriu, cercetătorul poate fi tentat să selecteze cazuri în care relația ipotetică dintre cauză și efect să fie vizibilă. Dat
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
mai mare decât mobilizarea prin planurile de beneficii politice; acesta ar selecta Partidul Laburist (al Muncii) din Marea Britanie și Partidul Social-Democrat din Germania în mod intenționat, deoarece acestea reprezintă aceste conexiuni dorite. Doresc să vă avertizez împotriva unei astfel de tentații. Alegerea observațiilor astfel încât X și Y să covarieze în maniera prezentată în prealabil de ipoteză dovedește doar faptul că în lume există într-adevăr exemple ale relației direcționale presupuse. O astfel de alegere nu poate elucida afirmația opusă conform căreia
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
statuilor, București, 1977; Legătura de chei, București, 1980; Sărbători marțiale, București, 1980; După mine, o zi..., București, 1983. Repere bibliografice: Eugen Simion, Debuturi în roman: Ioan Dan Nicolescu, LCF, 1977, 50; Dan Chiachir, „Rana statuilor”, SPM, 1978, 370; Nicolae Ciobanu, Tentația formelor divergente, RL, 1978, 17; Doina Uricariu, Oglinzile memoriei, LCF, 1978, 31; Vasile Andru, Viața și decantarea sprituală, VR, 1978, 9; Eugen Simion, Proza fantastică, RL, 1980, 12; Sultana Craia, Ficțiune și lirism, LCF, 1980, 18; Mihai Dragolea, „Legătura de
NICOLESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288445_a_289774]
-
1978; Paradisul provizoriu, București,1982; Proprietarul de iluzii, București, 1988. Repere bibliografice: Nicolae Ciobanu, Ipostaze ale reportajului, LCF, 1978, 48; Dinu Flămând, Un remarcabil portretist, AFT, 1978, 12; Mihai Ungheanu, „Întâmplări în liniștea unei fotografii”, LCF, 1979, 8; Mircea Mihăieș, Tentația povestirii, O, 1982, 21; Mircea Zaciu, „Paradisul provizoriu” ST, 1982, 5; Al. Călinescu, Viața prozei și proza vieții, CL, 1982, 7; Ioan Holban, Meseria de nuvelist, CRC, 1989, 8; Dicț. scriit. rom., III, 475-477. T.R.
NISTORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288465_a_289794]
-
orientale nu puteau să nu se facă simțite În țara noastră. Cu certitudine Însă, putem afirma că nu există epigoni ai vreunor Întemeietori de școli sociologice occidentale printre sociologii români. Nici alți reprezentanți ai științelor sociale nu au căzut pradă tentației mimetismului modelelor străine, nici măcar În momentele În care acestea erau În vogă În țări influente și cu mare potențial economic. Bovarismul epistemic nu a caracterizat niciodată biografia practicii sociologice românești; această conduită este valoarea de patrimoniu pe care comunitatea noastră
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Conversații patetice, București, 1976; Cu ochii dragostei, București, 1976; Minunata poveste a dragostei preafericiților regi Ulise și Penelopa, București, 1978; Scrisorile imperiale, București, 1979; Omul coborât din turn, București, 1980; Diavolul de duminică , București, 1981; Limita de vârstă, București, 1982; Tentația, I-II, București, 1983-1984; Rezerva specială, București, 1984; Ultima tentație, București, 1985; Portretul, București, 1986; Scrisori venețiene, București, 1987; Bănuitele primejdii, București, 1988; Victoria lui Manoliu, București, 1989; Pașaport pentru Australia, București, 1991; Avocatul diavolului, București, 1993; Condotierul, București, 1994
PARDAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288693_a_290022]
-
poveste a dragostei preafericiților regi Ulise și Penelopa, București, 1978; Scrisorile imperiale, București, 1979; Omul coborât din turn, București, 1980; Diavolul de duminică , București, 1981; Limita de vârstă, București, 1982; Tentația, I-II, București, 1983-1984; Rezerva specială, București, 1984; Ultima tentație, București, 1985; Portretul, București, 1986; Scrisori venețiene, București, 1987; Bănuitele primejdii, București, 1988; Victoria lui Manoliu, București, 1989; Pașaport pentru Australia, București, 1991; Avocatul diavolului, București, 1993; Condotierul, București, 1994; Omul de la Interpol, București, 1994; Muza Clio, București, 1996; Cartea
PARDAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288693_a_290022]
-
secolul al XIX-lea (1990), în care investigația analitică are în vedere scrieri de Fernán Caballero, José Maria de Pereda, Pedro Antonio de Alarcón, Juan Valera, Benito Pérez Galdós, Emilia Pardo Bazán, Clarín, Armando Palacio Valdés, Vicente Blasco Ibáñez. În Tentația Spaniei (1999) prezintă, într-un studiu comparatist, receptarea literaturii spaniole în spațiul românesc, la nivelul traducerilor, al interpretării critice, precum și al creației originale. A tradus în limba spaniolă din proza lui Ion Creangă (Povestea lui Harap-Alb ș.a.), creații populare (Poveștile
PAVLICENCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288740_a_290069]
-
Moș Trifan, Legende moldovenești), iar din spaniolă a transpus nuvele de Rafael Felipe, eseuri de Ortega y Gasset ș.a. SCRIERI: Ca două gemene surori, Chișinău, 1990; Receptare și confluențe, Chișinău, 1990; Romancieri spanioli din secolul al XIX-lea, Chișinău, 1990; Tentația Spaniei, Chișinău, 1999. Repere bibliografice: Dan Mănucă, Editorial basarabean, RL, 1991, 3; Ileana Mihăilă, „Romancieri spanioli din secolul al XIX-lea”, RITL, 1992, 1-2; Eleonora Hotineanu, „Tentația Spaniei”, „Synthesis”, 2000-2001, 215-216. S.P.
PAVLICENCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288740_a_290069]
-
și confluențe, Chișinău, 1990; Romancieri spanioli din secolul al XIX-lea, Chișinău, 1990; Tentația Spaniei, Chișinău, 1999. Repere bibliografice: Dan Mănucă, Editorial basarabean, RL, 1991, 3; Ileana Mihăilă, „Romancieri spanioli din secolul al XIX-lea”, RITL, 1992, 1-2; Eleonora Hotineanu, „Tentația Spaniei”, „Synthesis”, 2000-2001, 215-216. S.P.
PAVLICENCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288740_a_290069]
-
dintre schimbările care s-au produs spre sfârșitul secolului trecut sau chiar la începutul acestui secol. Au fost desigur și anticipări greșite. Oricum, multe dintre argumentele sale au rămas îngropate în istoria livrescă, iar acum, când le revizităm, avem fie tentația de a face o lectură istorică, fie una de a le seria într-o suită de alte construcții teoretice ulterioare ce aparțin aceluiași domeniu, dar care au avansat predicții importante despre vremurile pe care le trăim. Mai există însă o
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
universități clasice, de fapt multe dintre ele, au părăsit deja traiectoria consacrată de tradiția academică, iar cele mai recent înființate funcționează în așa fel încât să fie diferite de modelul pe care vremurile înaintașilor l-au consacrat. Și totuși, în ciuda tentațiilor, sunt destule universități care încă perseverează pe calea clasică și nu numai că nu se abat, dar se și opun în forță oricăror schimbări ce le-ar perturba modul tradițional de funcționare. Un observator exterior al acestei despărțiri, interesat de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
morții, tensiunea angelic - infernal, vis - real (imaginea recurentă a femeii-pasăre infernală). Simbolurile și semnele abstracte alternează cu un limbaj care transcrie concretul, emoția violentă sau, dimpotrivă, memoria somnolentă, pentru ca Împotriva celui drag (1975) să se elibereze mai în profunzime de tentația abstractizării: abundă formulările adresative, întrebările (retorice), universul liric primește o infuzie de concretețe metaforică, renaște vitalitatea primă a poetei, acum o vitalitate întrebătoare, nu a unei descătușări adolescentine, ci a unei zeități feminine care își descoperă regatul la granița dintre
MELINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288085_a_289414]
-
sentimentelor, despărțirea ca formă supremă de tandrețe, finalitatea iubirii care stă chiar în deliciul despărțirii. În plus, construcția prozastică denotă o acuratețe geometrică: inițial Ștefan este lucidul, ocazional îndrăgostit, cu măsură, în timp ce Doly, partenera sa, pragmatică în alte privințe, sucombă tentației pasiunii, iar finalul inversează perspectivele: Ștefan este acaparat de sentimente, și noua sa iubită, Valentina Damian, pregătește cu răceală rațională momentul în care îi va anunța intenția de a se despărți. În 1972 M. publică volumul de versuri Cântece de
MAZILU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288074_a_289403]
-
ritmată, persuasivă și agreabilă. Civilizației geto-dacice, influențelor culturale ale coloniilor pontice grecești, prezenței lui Ovidiu la Tomis, activității misionare și culturale a scriitorilor creștini din perioada străromână le sunt consacrate paragrafe succinte, dar relevante. Într-o tratare sintetică, despovărată de tentația recurgerii excesive la taxinomie și la recenzarea corpusurilor, este panoramată creația populară orală. În prezentarea perioadei vechi și în cea a începuturilor perioadei moderne, factorilor culturali (civilizație materială, răspândirea tiparului și circulația tipăriturilor, religie și organizare ecleziastică, ideologii, mentalități etc.
MICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288109_a_289438]
-
că discursul profetic nu trebuie confundat cu etica revoluționară a Europei postiluministe. Biserica nu cunoaște revoluții, ci doar înnoiri lăuntrice pentru care motorul conștiinței este nu fariseismul, ci pocăința sinceră a mădularelor sale. Instinctul prudenței ne face așadar să rezistăm tentației „circularelor” sau „manifestelor” bazate pe ideologii protestatare, chiar și acolo unde nedreptatea pare strigătoare la cer. Critica nevredniciilor unui veac nu trebuie să angajeze o perspectivă sectară sau dezabuzarea teribilistă. Altminteri, discursul isteric - consacrat în epoca tranziției românești de unii
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]