2,094 matches
-
Îndoială. S-au iscodit anume mai multe geometrii care ar răsturna oarecare adevăruri ale geometriei euclidiene, care păreau nestrămutate, bunăoară postulatul lui Euclid, că prin un punct dat nu se poate duce la o dreaptă decât o singură paralelă sau teorema că suma unghiurilor unui triunghi este egală cu două unghiuri drepte. Dar aceste geometrii, care poartă numele negativ de ne-euclidiene, presupun niște condiții de spațiu nereal și În acest caz nu este decât prea firesc lucru ca raționamentul geometric
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
dat fiind că numai religia creștină stabilește ca principiu și încă din originile ei o distincție între sfera religiei și cea a puterii politice. Poate că relația istorică între laicitate și creștinism (occidental) nu e de înveșmîntat în rigoarea unei teoreme matematice care să lege printr-o necesitate neștirbită un termen de celălalt. Dar, în orice caz, argumente pentru faptul că Europa modernă stă pe o importantă temelie de gîndire a polarelor în tensiune. în modernitatea tîrzie, curentele relativiste preferă să
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
treacă la acțiuni de apărare individuală și colectivă, inclusiv prin presiuni asupra Legislativului pentru înăsprirea pedepselor, eventual pentru reintroducerea pedepsei capitale. Contează prea puțin că statistica oficială a criminalității dezminte „realitatea” creată de mass-media. Din punctul meu de vedere, intervine „teorema lui Thomas”: dacă oamenii definesc o situație ca fiind reală, atunci aceasta devine reală prin consecințele definirii ei drept reală. În legătură cu „vizualizarea” faptelor de către jurnaliști, Richard V. Ericson aduce în discuție credibilitatea surselor, cotarea și verificarea informațiilor, precum și încadrarea narațiunilor
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
tipuri de nedeterminare. Criteriul recomandat prin acest principiu este cel al simplității reprezentării. Principiul afirmă că este preferabil să avem un model cât mai simplu pentru descrierea realității, că o structură mai simplă este mai profitabilă decât una mai complexă. Teorema rang poate fi utilă aici, pentru selecția unui model factorial cu un număr minim de factori, care să se potrivească matricei de covarianță. Faptul că teorema ne indică un model consistent cu datele, ce are un număr minimal de factori
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
descrierea realității, că o structură mai simplă este mai profitabilă decât una mai complexă. Teorema rang poate fi utilă aici, pentru selecția unui model factorial cu un număr minim de factori, care să se potrivească matricei de covarianță. Faptul că teorema ne indică un model consistent cu datele, ce are un număr minimal de factori egal cu rangul matricei de corelație ajustată, nu demonstrează însă că există doar acei factori, și nu mai mulți, care să dea seama de corelațiile variabilelor
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
este corectă, atunci există o corespondență între numărul minim de factori care dau seama de corelațiile dintre variabile și rangul matricei de corelație ajustată (matricea de corelație în care s-au introdus comunalitățile pe diagonala principală). Atunci când apar erori însă, teorema rang nu mai este adevărată și trebuie să găsim un criteriu prin care să stabilim numărul de factori. În mod imediat, acest criteriu este cel al adecvării modelului la date, determinând cât de bine factorii comuni respectivi pot produce matricea
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
x) = [x/ 2] aplicată la intrările sale. Valorile de pe fiecare fir sunt valorile funcției f aplicate valorilor de pe același fir din figura 2. Când o rețea de comparare este o rețea de sortare, lema 1 permite demonstrarea următorului rezultat remarcabil. Teorema 2 Dacă o rețea de comparare cu n intrări sortează corect toate cele 2n secvențe posibile de 0-uri și 1-uri, atunci ea sortează corect toate secvențele de numere arbitrare. Demonstrație Presupunem prin reducere la absurd că rețeaua sortează
REŢELE DE SORTARE APLICAŢIE by ŞTEFAN OLTEAN () [Corola-publishinghouse/Science/91709_a_107360]
-
produce secvențe sortate de lungime 2k. La nivelul etajului final este produsă o secvență sortată constând din toate valorile de intrare. Poate fi arătat prin inducție că această rețea de sortare sortează secvențe zero-unu , și în consecință, conform principiului zero-unu (Teorema 2), poate sorta valori arbitrare. Putem analiza adâncimea unei rețele de sortare recursiv. Adâncimea D(n) a lui SORTER[n] este adâncimea D(n/2) a SORTER[n/2] (sunt două copii ale lui SORTER[n/2], dar ele operează
REŢELE DE SORTARE APLICAŢIE by ŞTEFAN OLTEAN () [Corola-publishinghouse/Science/91709_a_107360]
-
cunoașterea totală. Descoperind pretutindeni în lume numai taine nedezlegate, ciudățenii (sensul vechi, slavon), adică minuni, poetul este un miraculat. El a dat de cu vreme de izvoarele propriei poezii, pe care, formulându-le mai întâi ca pe niște enunțuri de teoreme ale misterului cosmic, le va demonstra liric în versuri și teoretic într-o operă de gânditor, care este și cea mai cuprinzătoare și înaltă construcție rațională, ce a fost impusă vreodată iraționalului. VLADIMIR STREINU Tragedia de cunoaștere experimentată de poezia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
vehiculul elementar al logicii care compune orașul la nivelul fondului său anonim. În plus, construcția de locuințe este o funcție-cheie (cantitativă și calitativă) pentru procesul de urbanizare. Prin ea s-au pus În practică, politic și administrativ, după ultimul război, teoremele arhitectural urbanistice ale modernismului din perioada interbelică. Locuința și orașul sunt deci două fațete ale unui Întreg mai complex care se explicitează una pe cealaltă. 7.2. Apariția și dezvoltarea blocului de locuințe Locuința plurifamilială de Înălțime - blocul - nu este
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
despre Greenwich Village. LV. Cum pornești un roman? Cu un sentiment, o stare de spirit, o teză, un vis? TM. Ca să continui ce spuneam, plec de la oameni. Îndatorirea unui adevărat romancier este să creeze viață. Plec uneori și de la o teoremă, o teză despre natura umană, pe care vreau s-o demonstrez, dar aceasta face, de fapt, parte din caracterizare. LV. Cum îți place să pui capăt unui roman? Sour Sweet are un final de elegie. Nu se închide nimic, tristețea
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
la unele secțiuni prezentate în prima ediție. După trei ani de la finalizarea acestei lucrări, am simțit că unele dintre rezultatele prezentate nu fac parte, în mod necesar, din argumentul principal al acesteia. Am renunțat, de aceea, la demonstrațiile alternative ale teoremei May, la discuția despre paradoxul libertarian în cadre informaționale alternative, sau la problema criticii lui Perelli-Minetti la adresa teoriei nozickiene a dreptății, pentru a oferi doar câteva exemple. De asemenea, am clarificat unele dintre argumentele și notațiile care mi-au fost
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
relevanța acestuia pentru cunoașterea noastră în privința alegerilor colective văzute ca agregare a preferințelor individuale. Pornind de la acest cadru informațional limitat exclusiv la preferințe, în cadrul abordării au fost formulate o serie de rezultate importante. Dintre acestea, lucrarea mea vizează, în principal, teorema de imposibilitate a unui paretian libertarian formulată de Amartya Kumar Sen în (1970a) și (1970b), și secundar, teorema generală de (im)posibilitate, formulată de Kenneth Joseph Arrow în (1951) și (1963), și teorema de imposibilitate a drepturilor individuale compatibile (sau
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
informațional limitat exclusiv la preferințe, în cadrul abordării au fost formulate o serie de rezultate importante. Dintre acestea, lucrarea mea vizează, în principal, teorema de imposibilitate a unui paretian libertarian formulată de Amartya Kumar Sen în (1970a) și (1970b), și secundar, teorema generală de (im)posibilitate, formulată de Kenneth Joseph Arrow în (1951) și (1963), și teorema de imposibilitate a drepturilor individuale compatibile (sau teorema de imposibilitate a libertarienilor compatibili), formulată de Allan Gibbard în (1974). Înainte de a identifica problemele pentru care
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Dintre acestea, lucrarea mea vizează, în principal, teorema de imposibilitate a unui paretian libertarian formulată de Amartya Kumar Sen în (1970a) și (1970b), și secundar, teorema generală de (im)posibilitate, formulată de Kenneth Joseph Arrow în (1951) și (1963), și teorema de imposibilitate a drepturilor individuale compatibile (sau teorema de imposibilitate a libertarienilor compatibili), formulată de Allan Gibbard în (1974). Înainte de a identifica problemele pentru care voi căuta răspunsuri, voi prezenta pe scurt cele trei rezultate anterior menționate. Voi proceda cronologic
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
de imposibilitate a unui paretian libertarian formulată de Amartya Kumar Sen în (1970a) și (1970b), și secundar, teorema generală de (im)posibilitate, formulată de Kenneth Joseph Arrow în (1951) și (1963), și teorema de imposibilitate a drepturilor individuale compatibile (sau teorema de imposibilitate a libertarienilor compatibili), formulată de Allan Gibbard în (1974). Înainte de a identifica problemele pentru care voi căuta răspunsuri, voi prezenta pe scurt cele trei rezultate anterior menționate. Voi proceda cronologic. În (1951), (1963), Arrow publică teorema generală de
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
compatibile (sau teorema de imposibilitate a libertarienilor compatibili), formulată de Allan Gibbard în (1974). Înainte de a identifica problemele pentru care voi căuta răspunsuri, voi prezenta pe scurt cele trei rezultate anterior menționate. Voi proceda cronologic. În (1951), (1963), Arrow publică teorema generală de posibilitate. Numele este înșelător deoarece rezultatul indică o posibilitate inacceptabilă, de fapt o imposibilitate. Arrow demonstrează că nu există nicio funcție de bunăstare socială (FBS - o funcție care are în domeniul său numai informații despre preferințele minimal-raționale ale indivizilor
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
condiția independentei față de alternativele irelevante). În urma unei demonstrații elegante, Arrow arată că există o singură regulă de decizie socială care îndeplinește aceste condiții care par greu de respins. Aceasta este regula dictatorială. Aici este, de fapt, aspectul înșelător al denumirii teoremei Arrow, pe care îl aminteam mai sus: deși folosim condiții intuitive, rezultatul este unul contraintuitiv (condiția de nondictatură este nesatisfăcută). Acest rezultat a primit interpretări diferite din partea comunității științifice. Reacțiile au mers, de la respingerea lui ca irelevant, până la a considera
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
pe care îl aminteam mai sus: deși folosim condiții intuitive, rezultatul este unul contraintuitiv (condiția de nondictatură este nesatisfăcută). Acest rezultat a primit interpretări diferite din partea comunității științifice. Reacțiile au mers, de la respingerea lui ca irelevant, până la a considera că teorema trebuie interpretată ca o imposibilitate a democrației. Fără a trece în revistă, aici, aceste interpretări, trebuie menționat că teorema Arrow a deschis un nou univers de cercetare care a condus și la apariția celorlalte două rezultate menționate mai sus. În
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Acest rezultat a primit interpretări diferite din partea comunității științifice. Reacțiile au mers, de la respingerea lui ca irelevant, până la a considera că teorema trebuie interpretată ca o imposibilitate a democrației. Fără a trece în revistă, aici, aceste interpretări, trebuie menționat că teorema Arrow a deschis un nou univers de cercetare care a condus și la apariția celorlalte două rezultate menționate mai sus. În (1970a), (1970b) Sen formulează o teoremă de imposibilitate pornind de la cerințe, aparent mai slabe decât cele ale lui Arrow
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
a democrației. Fără a trece în revistă, aici, aceste interpretări, trebuie menționat că teorema Arrow a deschis un nou univers de cercetare care a condus și la apariția celorlalte două rezultate menționate mai sus. În (1970a), (1970b) Sen formulează o teoremă de imposibilitate pornind de la cerințe, aparent mai slabe decât cele ale lui Arrow. Funcția nu mai este una de bunăstare socială, ci una de decizie socială (se folosește aciclicitatea și nu tranzitivitatea), în domeniul acesteia continuă să fie toate combinațiile
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
doar preferința mea, indiferent de preferința celorlalți membri ai comunității<footnote Spre exemplu, dacă eu doresc să dorm pe burtă și nu pe spate, indiferent de ce preferință au ceilalți, voi dormi pe burtă. footnote>. Rezultatul este, ca și în cazul teoremei Arrow, unul contraintuitiv. Deși fiecare condiție pare rezonabilă, rezultatul nu pare a fi unul rezonabil. Ca și în cazul teoremei Arrow, interpretările date teoremei Sen merg de la considerarea ei ca absolut irelevantă, până la considerarea ei ca o demonstrație clară a
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
și nu pe spate, indiferent de ce preferință au ceilalți, voi dormi pe burtă. footnote>. Rezultatul este, ca și în cazul teoremei Arrow, unul contraintuitiv. Deși fiecare condiție pare rezonabilă, rezultatul nu pare a fi unul rezonabil. Ca și în cazul teoremei Arrow, interpretările date teoremei Sen merg de la considerarea ei ca absolut irelevantă, până la considerarea ei ca o demonstrație clară a faptului că libertarianismul ar fi inconsistent intern, sau că drepturile individuale nu sunt compatibile cu raționalitatea minimală individuală, raționalitatea colectivă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
indiferent de ce preferință au ceilalți, voi dormi pe burtă. footnote>. Rezultatul este, ca și în cazul teoremei Arrow, unul contraintuitiv. Deși fiecare condiție pare rezonabilă, rezultatul nu pare a fi unul rezonabil. Ca și în cazul teoremei Arrow, interpretările date teoremei Sen merg de la considerarea ei ca absolut irelevantă, până la considerarea ei ca o demonstrație clară a faptului că libertarianismul ar fi inconsistent intern, sau că drepturile individuale nu sunt compatibile cu raționalitatea minimală individuală, raționalitatea colectivă și unanimitatea. Mai mult
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
în toate cazurile (așa cum pretind foarte mulți cercetători din cadrul ei), dacă singura informație pe care o admitem este cea despre preferințe individuale. Aceasta este o problemă generală căreia, în această lucrare, îi găsesc un caz particular. Acest statut îl are teorema lui Sen. Folosindu-mă de această teoremă, voi demonstra că ea nu poate viza cel puțin două teorii libertariene importante, cea praxiologică și cea nozickiană. Motivul este unul care privește mulțimea informațiilor admisibile. Dacă demonstrațiile mele, în acest caz, sunt
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]