2,111 matches
-
monotonia șirului (a) rezultă că a ≥ a > M - ε, oricare ar fi n ≥ n(ε) și astfel: Așadar, pentru orice ε > 0, există un rang n(ε), astfel încât | a - M | < ε, oricare ar fi n ≥ n(ε). Deci formula 1 și teorema este demonstrată. b) Șirul b = - a este monoton crescător și mărginit superior, deci este convergent. Se arată că formula 3 și teorema este demonstrată. are avantajul că pentru a demonstra convergența unui șir nu trebuie să cunoaștem limita acestuia. Dar, are
Teorema lui Weierstrass () [Corola-website/Science/325498_a_326827]
-
0, există un rang n(ε), astfel încât | a - M | < ε, oricare ar fi n ≥ n(ε). Deci formula 1 și teorema este demonstrată. b) Șirul b = - a este monoton crescător și mărginit superior, deci este convergent. Se arată că formula 3 și teorema este demonstrată. are avantajul că pentru a demonstra convergența unui șir nu trebuie să cunoaștem limita acestuia. Dar, are și dezavantajul că nu permite calculul limitei. Marius Burtea, Georgeta Burtea, Matematică, Manual pentru clasa a XI-a, M1, Ed. Carminis
Teorema lui Weierstrass () [Corola-website/Science/325498_a_326827]
-
În geometria euclidiană, teorema lui Desargues este o problemă de geometrie sintetică. Fie două triunghiuri ΔABC și ΔDEF fără vîrfuri comune, cu laturi respectiv paralele. Atunci dreptele AD, BE și CF sunt paralele sau concurente. 2) În cazul în care segmentele AB și DE
Teorema lui Desargues () [Corola-website/Science/325007_a_326336]
-
vreo 20 de ani, care a avut cu siguranță un succes pe plan european și a fost numit într-o funcție de profesor în parte ca urmare a acestui studiu. pe forța de acest rezultat. Srinivasa Ramanujan a scris despre generalizările teoremei binomiale și a câștigat o reputație de geniu prin scrierea de articole care i-au uimit pe cei mai buni matematicieni ai timpului. Povestea lui Gauss a fost bine cunoscută în timpul lui Doyle, iar povestea lui Ramanujan s-a desfășurat
Profesorul Moriarty () [Corola-website/Science/324472_a_325801]
-
Cu acest talent remarcabil, profesorul Moriarty trezește respectul profund al lui Sherlock Holmes, unul dintre puținii adversari față de care are acest sentiment (Irene Adler fiind un altul). Doyle îl portretizase pe profesorul Moriarty și ca autor al unui tratat despre teorema binomială, scris când avea numai 21 de ani. Această lucrare trata un subiect complet diferit și trebuia să fi fost un pic mai accesibilă, deoarece i-a adus o poziție de profesor de matematică la o universitate de provincie. În
The Dynamics of an Asteroid () [Corola-website/Science/324499_a_325828]
-
utilizată în căutarea de materiale și analizarea meritului lor. Deoarece analiza trimiterilor nu se uită la conținutul unui document, ci numai la trimiterile la el, ea poate fi aplicată la documente cum ar fi "Dinamica unui asteroid" sau "Tratatul despre teorema binominală" care nu există în realitate. "Dinamica unui asteroid" este menționată în literatura profesională de specialitate și în manuale. Lista din secțiunea anterioară prezintă 42 de trimiteri la "Dinamica unui asteroid" și 27 la "Tratatul despre teorema binomială", fiind o
The Dynamics of an Asteroid () [Corola-website/Science/324499_a_325828]
-
sau "Tratatul despre teorema binominală" care nu există în realitate. "Dinamica unui asteroid" este menționată în literatura profesională de specialitate și în manuale. Lista din secțiunea anterioară prezintă 42 de trimiteri la "Dinamica unui asteroid" și 27 la "Tratatul despre teorema binomială", fiind o listă limitată, deoarece nu a fost adusă la zi. O căutare on-line, din 2005, pentru aceste titluri cu autor Moriarty, găsește 263 de referiri la Dinamică și 209 la Tratat. Acestea sunt cifre excelente pentru orice lucrare
The Dynamics of an Asteroid () [Corola-website/Science/324499_a_325828]
-
zecimale exacte. A utilizat cisoida lui Diocles ca model pentru verificarea metodelor de integrare, iar în 1714 a descris curba denumită ""cârja"", ca loc geometric al extremității subnormalelor polare la spirala parabolică. I se atribuie enunțarea, în 1716, a unei teoreme despre cerc, care îi poartă numele (teorema lui Cotes). Lui Cotes i se mai atribuie lucrări din optică, despre căderea corpurilor, despre mișcarea pendulului, mișcarea proiectilelor.
Roger Cotes () [Corola-website/Science/326904_a_328233]
-
ca model pentru verificarea metodelor de integrare, iar în 1714 a descris curba denumită ""cârja"", ca loc geometric al extremității subnormalelor polare la spirala parabolică. I se atribuie enunțarea, în 1716, a unei teoreme despre cerc, care îi poartă numele (teorema lui Cotes). Lui Cotes i se mai atribuie lucrări din optică, despre căderea corpurilor, despre mișcarea pendulului, mișcarea proiectilelor.
Roger Cotes () [Corola-website/Science/326904_a_328233]
-
pune în evidență o proprietate importantă de ordonare a numerelor reale, fiind la baza multor teoreme fundamentale ale analizei matematice. Mai este denumit și principiul de localizare al lui Cantor. Este asociat cu numele matematicienilor Georg Cantor și Richard Dedekind. Pentru orice familie numărabilă de intervale închise formula 1 cu formula 2 avem că formula 3 Din formula 2 se
Principiul Cantor-Dedekind () [Corola-website/Science/326420_a_327749]
-
un formula 25 cu formula 26 fapt care conduce tot la o contradicție. Așadar formula 27 și formula 28 sunt două numere reale cu proprietatea că formula 29 pentru orice formula 30 și în consecință rezultă că intersecția familiei de intervale este nevidă conținând intervalul formula 31 Teorema poate fi utilizată pentru demonstrarea teoremei Weierstrass-Bolzano.
Principiul Cantor-Dedekind () [Corola-website/Science/326420_a_327749]
-
conduce tot la o contradicție. Așadar formula 27 și formula 28 sunt două numere reale cu proprietatea că formula 29 pentru orice formula 30 și în consecință rezultă că intersecția familiei de intervale este nevidă conținând intervalul formula 31 Teorema poate fi utilizată pentru demonstrarea teoremei Weierstrass-Bolzano.
Principiul Cantor-Dedekind () [Corola-website/Science/326420_a_327749]
-
motiv expresia seriei din definiția funcției hipergeometrice degenerate se reduce la un polinom de gradul n în variabila formula 76, se spune că are loc trunchierea seriei. Pentru a demonstra o proprietate remarcabilă a funcției formula 77 se face uz de o teoremă cunoscută din teoria seriilor de funcții: →(de aici voi continua cu demonstrarea suficienței)← Revenind la expresia de definiție a funcției hipergeometrice degenerate, dată prin relația (2.14), pentru demonstrarea certitudinii truncherii seriei, se presupune provizoriu că nici condiția formula 74,cu
Oscilatorul armonic liniar (cuantic) () [Corola-website/Science/326491_a_327820]
-
aristotelice comentată de Averroes și de înaintașii acestuia. Studiul matematicii a constituit pentru Gersonides obiectul unor lucrări importante. Astfel, a creat o trigonometrie, în care arată că în orice triunghi laturile sunt proproționale cu sinusurile unghiurilor opuse, descoperind din nou teorema sinusurilor, în legătură cu rezolvarea triunghiurilor rectilinii. Traducerea latină a acestei trigonometrii a contribuit la dezvoltarea acestei științe în Europa. Gersonide s-a ocupat și de unele probleme de analiză combinatorică. A exprimat pentru prima dată în mod explicit principiul inducției complete
Gersonide () [Corola-website/Science/326515_a_327844]
-
propoziții sunt îndeplinite simultan dacă și numai dacă formula 31. În particular, dacă funcția formula 28 este derivabilă, atunci formula 20 este punct de extrem local dacă și numai dacă "f'(x"")=0". Acest rezultat este cunoscut în analiza matematică sub numele de Teorema lui Fermat. Se consideră de exemplu funcția de gradul al doilea formula 34, unde "a", "b" și "c" sunt constante reale ("a≠0"). Derivata acestei funcții este formula 35. Făcând "f'(x)=0" obținem o ecuație de gradul întâi în "x" care
Funcție monotonă () [Corola-website/Science/323122_a_324451]
-
este strict descrescătoare pe intervalul formula 40 și strict crescătoare pe formula 41, caz în care formula 36 este punct de minim local. În analiza funcțională pe un spațiu vectorial topologic "X", un operator "T" : "X" → "X" se numește operator monoton dacă formula 46 Teorema lui Kachurovskii spune că o funcție convexă pe un spațiu Banach are ca derivată un operator monoton. O submulțime "G" a produsului cartezian "X" × "X" se numește mulțime monotonă dacă pentru orice pereche "(u,v)", "(u,v)" de elemente din
Funcție monotonă () [Corola-website/Science/323122_a_324451]
-
sau primește semnale. De exemplu, "diagrama de recepție" (sensibilitatea în funcție de direcție) a unei antene atunci când ea este utilizată pentru recepție este identică cu diagrama de radiație a antenei, atunci când ea este funcționează ca un emițător. Aceasta este o consecință a teoremei reciprocității, din electromagnetism. Prin urmare, în discuțiile despre proprietățile antenei nu se face de obicei distincție între terminologia de recepție, sau emisie, iar antena poate fi privită fie ca emițător, fie ca receptor, după cum una, sau ala dintre situații este
Antenă (radio) () [Corola-website/Science/323165_a_324494]
-
convergente ca ele sa fie divergente în direcția în care ele converg. Khayyam a considerat apoi cele trei cazuri în care se pot afla unghiurile superioare (drepte, ascuțite sau obtuze ) ale patrulaterului Saccheri și după ce a demonstrat un număr de teoreme despre acestea, a respins (în mod corect) cazurile obtuz și ascuțit bazându-se pe postulatul său și prin urmare a dedus postulatul clasic al lui Euclid. Abia 600 de ani mai târziu Giordano Vitale a expus ceva în plus față de
Patrulaterul Saccheri () [Corola-website/Science/323202_a_324531]
-
echidistante față de baza AB și față de baza superioară CD, atunci AB și CD echidistante peste tot. Saccheri și-a bazat întreaga sa demonstrație, în final incorectă, a postulatului paralelelor în jurul patrulaterului și a celor trei cazuri ale sale, demonstrând multe teoreme despre proprietățile sale pe parcursul demersului său.
Patrulaterul Saccheri () [Corola-website/Science/323202_a_324531]
-
trebuie distinsă de logică. Logica e știința raționamentelor corecte Un silogism sau demonstrarea unei teoreme matematice ne schimbă cunoștințele, dar nu comportamentul. Un argument e menit să ne determine a lua o decizie practică, în viața reală, să facem o acțiune sau să o evităm. Argumentarea e folosită în viața reală. Un argument utilizează conectorul
Teoria argumentării () [Corola-website/Science/323291_a_324620]
-
complexă, încât nicio parte a lui nu poate fi îndepărtată fără a schimba înțelesul întregii propoziții. Cel care folosește acest limbaj trebuie să știe de la început cum se va termina propoziția, lucru explicat în carte prin abordarea timpului minim în cadrul teoremei lui Fermat. Înțelegerea sistemului scris al extratereștrilor afectează percepția Louisei asupra timpului, sugerând existența unui univers determinist în care se exercită liberul arbitru, dar fără a afecta evenimentele ulterioare. În 1999, povestirea a câștigat premiul Sturgeon, iar în 2000 premiul
Împărțirea la zero (carte) () [Corola-website/Science/324322_a_325651]
-
folosit pentru a oferi un cadru comun pentru definirea semanticii denotaționale a unei varietăți de modele diferite de concurență, în timp ce Nielsen, Sassone și Winskel au demonstrat că "teoria categoriilor" poate fi folosită pentru a oferi o înțelegere unificată diferitor modele. Teorema de reprezentare computațională din modelul Actor oferă o modalitate destul de generală de a reprezenta sisteme concurente, care sunt închise în sensul că nu primesc comunicații din afară. (Alte sisteme concurente, e.g. "process calculus" pot fi modelate în modelul Actor folosind
Concurență (informatică) () [Corola-website/Science/326517_a_327846]
-
motiv expresia seriei din definiția funcției hipergeometrice degenerate se reduce la un polinom de gradul n în variabila formula 17, se spune că are loc trunchierea seriei. Pentru a demonstra o proprietate remarcabilă a funcției formula 18 se face uz de o teoremă cunoscută din teoria seriilor de funcții: →(de aici voi continua cu demonstrarea suficienței)← Revenind la expresia de definiție a funcției hipergeometrice degenerate, dată prin relația (2.14), pentru demonstrarea certitudinii truncherii seriei, se presupune provizoriu că nici condiția formula 15,cu
Oscilatorul armonic liniar cuantic (metoda polinomială) () [Corola-website/Science/326543_a_327872]
-
rațională, teoria relativității, fractali, topologie, fizică matematică, teoria potențialelor, mecanica solidelor și mecanica fluidelor și altele. A fost profesor la Facultatea de Științe din Poitiers și Paris și membru al Academiei Franceze de Științe. A dat o frumoasă demonstrație a teoremei lui Pitagora. A colaborat cu Petre Sergescu la volumul "Evoluția științelor matematice și fizice în Franța" (1933), o lucrare apreciată de comunitatea științifică. Lucrările lui Bouligand au constituit preocuparea matematicienilor români Dimitrie Pompeiu și Nicolae Ciorănescu.
Georges Bouligand () [Corola-website/Science/326547_a_327876]
-
sfera-dreapta. Fie sfera S(O;r) și dreaptă d Є " D".d se numește tangenta, respectiv secanta, respectiv exterioară la "C"(O;r), daca d intersectează "C"(O;r) conține un punct, respectiv conține două puncte, respectiv este mulțimea vida. TEOREMA 1.(SFERA-DREAPTA).Fie sfera S(O;r) și dreaptă d Є "D". OBSERVAȚII 2. a) O tangenta la sfera este perpendiculara pe baza sferei în punctul de contact. b) O dreaptă este tangenta într-un punct la sfera dacă și
Topologia sferei () [Corola-website/Science/326650_a_327979]