190,155 matches
-
și omisiuni. Pe de altă parte, dl Zubașcu citează din revista noastră texte foarte critice la adresa oficialităților (și culturale). Și se miră... Tot așa se miră că am publicat un interviu cu dl C.T. Popescu după ce acesta a scris un text "virulent și urît mirositor" împotriva directorului revistei noastre. Iarăși nu înțelegem: ce idee despre libertatea opiniei și despre tolerarea unor puncte de vedere diferite ori chiar opuse nutrește dl Zubașcu? România literară este o publicație culturală serioasă, care dorește să
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13970_a_15295]
-
de angajamentele oficiale ale României" ( p. 115). Relevînd multiplele inadvertențe din scrisul Alexandrei Laignel-Lavastine, Marie-France Ionesco vestejește metoda acesteia bazată pe "o interpretare a priori, susținută de o selecție a citatelor orientate, adesea trunchiate, chiar falsificate, de legături riscante cu textele anterioare și de refuzul deliberat de a lua în considerație pasajele care ar infirma teza ei inițială" ( p. 118). Portretul scriitorului în secol. Eugène Ionesco 1909-1994 este o carte care aduce mărurii importante în legătură cu estetica ionesciană, cărțile care au marcat
Ionesco după Ionesco by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13978_a_15303]
-
Georges Tzipoia (câteva considerații despre Expoziția doctorului Georges Dumitresco) Textul care urmează a fost publicat de către pictorul Georges Tzipoia în revista comunității românești din Geneva, Căminul românesc. Problemele pe care domnia sa le aduce în discuție nu privesc doar diaspora românească, ci și - sau, mai ales! - România însăși, înțeleasă ca partener
Falși ambasadori by Georges Tzipoia () [Corola-journal/Journalistic/13938_a_15263]
-
George" vă spusese redactorul, înfuriindu-vă la culme aceasta. Avea, desigur, intenții serioase cu poezia dvs., și v-a solicitat un grupaj consistent din care să aleagă pentru un debut. Dar dvs. ați lăsat baltă totul. De ce? Interesant de reținut textul justificării: "Poeziile solicitate n-au mai ajuns la destinație" (Fie vorba între noi, ele n-au ajuns pentru că nici n-au fost trimise). "Și asta nu din sfială, ci dintr-o furie aproape de neînțeles; n-am acceptat comparația făcută între
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13967_a_15292]
-
aceasta în 1991: Bineînțeles că nu speram să fiu comparat cu însuși Eminescu, dar chiar cu Barbu?" În fine, să ne vedem de starea poeziei, la care ați revenit după o rărire (nu întrerupere) fatală a întâlnirilor cu ea. Un text din 1994, Căpriiism, mă-ntreb de ce cu trei de i? "Îndură-te, Durată, și curmă-a mea durere,/ Să-i uit privirea fă-mă, e tot ce am a-ți cere/ O nemaispusă rugă învață-mă, de știi,/ Pentru credința
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13967_a_15292]
-
ucizi mai bine/ Ca să-i dau popii ortul crezi că e prea curând? Am ani puțini, așa e, dar și-un moșneag străfund". Îmi asum riscul de-a nu fi înțeleasă decât anapoda, să vă înfuriați și pe mine, căci textul acesta nu mă îndreptățește, cum, n-ar inspira pe nimeni să vă spună lucruri măgulitoare. Pornind de la titlul ușor aiuritor, apoi acel ciob de clipă și acel inestetic aranjament sonor C-apoi, și nu în ultimul rând contorsionarea, prin omitere
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13967_a_15292]
-
câte o fărâmă de realitate (Omul nou și soția lui, Românii sunt prea nervoși pentru a intra în Europa, Cu business class în slujba țări, Meseria de "băiat bun" etc.). De aceea pare a fi un volum alcătuit din mici texte foiletonistice tip Cațavencu sau din microeseuri despre societate (nu despre individ care nu există cu adevărat în această carte). Că nu este vorba despre un roman propriu-zis o sugerează și felul în care autorul își manevrează personajul: în aproape toată
Proză satirică by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/13976_a_15301]
-
cu un teanc de manuscrise în față, vorbea agitat la telemobil. Telemobilul îl ținea cu mâna stângă, iar cu mâna dreaptă corecta expeditiv printuri, manuscrise și dactilograme. - Citește asta, bătrâne Am citit și am râs. Era vorba de un scurt text care însoțea o caricatură referitoare la Irak. În timp ce americanii se pregătesc să dărâme de pe soclu, cu o funie trasă de un tanc, o statuie a lui Saddam Hussein, un irakian exclamă: "Bă, ia stați puțin Dacă ne agităm de pomană
Infernul vesel by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13986_a_15311]
-
România comunistă sau imediat postcomunistă, prezentată în trăsături îngroșat-esențializate. Un postcolonialism cu două fețe, aș fi îndrăznit să zic - pentru că România e țara în care comuniștii colonizează ceva străin de sarea pămîntului (titlul uneia dintre povestiri), dar miza și poanta textelor din carte (toate au o poantă) se consumă mai ales în psihologic. Partea australiană a poveștii e mai degrabă o ramă, un pretext, pentru a prezenta într-un anume fel viața de dinainte. Tehnica e cea a flashback-ului. Cucharadita
Călătorie cu un trabant australian by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14004_a_15329]
-
altfel se putea dacă ne aflăm în Australia? - în cabinetul unui parapsiholog: cu o seară înaite de leșin, Otilia întîlnise un bărbat ce pare a fi țiganul din padure, absolut sigur că o știe de la Pucioasa, din vara anului 1968. Textul alternează amintirile Otiliei cu prezentarea drumului ei indecis dintre spital și cabinetul parapsihologului. Rezumatul sugerează poate o nuvelă naturalistă, dar lucrurile nu stau tocmai așa. Dacă povestirea s-ar reduce numai la psihologic și alternanță de planuri, probabil nu ne-
Călătorie cu un trabant australian by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14004_a_15329]
-
ar reduce numai la psihologic și alternanță de planuri, probabil nu ne-am amuza prea tare. Dar analiza psihologică e mai curînd dinamitată, luată întrucîtva în derîdere la nivel de frază și cuvînt. O anume ireverență față de imagini serioase face textul spumos și agreabil. Poanta povestirii e un fel de "final neașteptat" ce, fără a fi spectaculos, pariază pe surpriză. Sarea pămîntului îi aduce față în față pe Regina Marii Britanii și pe Nenea Zaharia, fost miner, într-o întîlnire în care
Călătorie cu un trabant australian by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14004_a_15329]
-
puțin era pînă la a deveni și o marcă a discursului filozofic de descendență noiciană. Proba Internetului funcționează, aducînd dovezi în acest sens: la o căutare cu Google, primele atestări ale prepoziției sînt cam în proporție de 90 , citate din texte religioase: "căzuți întru Hristos", "iubiții mei întru Hristos", "întru această zi", "întru înțelegerea", "întru slava Sa", "întru numele Tău", "întru adevăr", "întru Domnul", "Te sălășluiește întru noi" etc. Câteva exemple aparțin unui stil solemn care imită de fapt tonalitatea religioasă
“Întru”, azi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13984_a_15309]
-
și mormântul pentru cei care pot." După cum se va vedea, reconstituirea "jurnalului" și publicarea sa într-un tot bine închegat și pus la punct se traduce printr-o imensă ispită și definește o teribilă încercare. Este vorba, în fond, de textul unei femei cerebrale, inițiate în arta războiului sau mai curând a ițelor de interese, integrate acestei inițieri, cu lecturile acumulate în timp, atentă la capodopere, cu energia care nu contrazice marile rafinamente, dar nici vulnerabilitățile vieții mărunte, găsind la timp
“Jurnal” din anii neutralității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13982_a_15307]
-
seară deosebită. Ea e măritată și eu sunt măritată. Ea are șase copii. Singurul meu copil doarme acum în această casă.[...] 1916. Ce ne va aduce oare?" Și între cele două praguri, războiul ca unică temă de discuție principală. Pentru că textul nu este lipsit de informații despre viața de familie, despre revelațiile autoarei spicuite din comportamentul oamenilor în cele mai diverse condiții, despre frumusețea peisajelor și valoarea monumentelor din patrimoniul istoric și artistic românesc. RĂzboiul este reținut în nuditatea faptelor care
“Jurnal” din anii neutralității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13982_a_15307]
-
destul de simplu, e destul să fii avertizat asupra pericolelor conduitei contrarii, mi-am spus, ca să procedezi așa cum se cuvine, cu alte cuvinte, e suficient să vrei ca să poți. Întrebîndu-l pe prietenul meu de profesie scriitor dacă dorește să citească cîteva texte, ale mele și ale altora, legate într-un fel sau altul de unele din subiectele noastre de discuție și răspunsul fiind politicos afirmativ, m-am hotărît pe dată să-i ofer două-trei: unul al meu, restul ale altora. În realitate
Exagerare, pasiune, fanatism by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/14013_a_15338]
-
folos pentru analiza conversației, în măsura în care erau înregistrări ale unor fragmente monologice, direcționate ( " Ce-a făcut subiectul ieri", "Cum preparați porcul?") și orientate către descoperirea particularităților de pronunție, a trăsăturilor gramaticale și lexicale regionale. Interesante erau și unele înregistrări fidele de texte folclorice, mai ales antologia de proză populară epică a lui Ov. Bîrlea, din 1966, în care totuși textele erau tot de tip monologic: narațiuni bine constituite, destinate producerii repetate, depărtate deci de oralitatea dialogului spontan. S-au mai publicat în
Cum vorbim by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14012_a_15337]
-
preparați porcul?") și orientate către descoperirea particularităților de pronunție, a trăsăturilor gramaticale și lexicale regionale. Interesante erau și unele înregistrări fidele de texte folclorice, mai ales antologia de proză populară epică a lui Ov. Bîrlea, din 1966, în care totuși textele erau tot de tip monologic: narațiuni bine constituite, destinate producerii repetate, depărtate deci de oralitatea dialogului spontan. S-au mai publicat în ultimii ani, dar nu cu destinație lingvistică, unele texte-document, oricum modificate și simplificate prin eliminarea unor ezitări sau
Cum vorbim by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14012_a_15337]
-
eliminarea unor ezitări sau repetiții ( stenograme, înregistrări telefonice din arhivele Securității etc.), și mai ales corpusurile de memorie orală coordonate de Smaranda Vultur: și acestea, însă, predominant monologice și narative. S-a recurs adesea la analiza pragmatică a dialogurilor din textele literare: procedeul e justificat doar în măsura în care presupune o bază de comparare cu dialogul real. În fine, cine voia să studieze dialoguri reale era obligat să le înregistreze și să le transcrie pe cont propriu. Cercetări serioase nu se pot însă
Cum vorbim by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14012_a_15337]
-
Dascălu încep din 1993). Ambele au în vedere româna de uz mediu: paradoxal, cea mai neglijată varietate a limbii, tocmai pentru că este nemarcată. Dincolo de unele diferențe în modul de organizare ( tipologia conversațiilor), în sistemul de transcriere și în tipul de texte dominant ( CORV cuprinde mai multe conversații în familie, cu grad mai mare de coerență narativă sau argumentativă, iar Interacțiunea verbală acoperă o mai mare diversitate de situații de comunicare), importante sînt asemănările, explicabile prin formația și mai ales prin interesele
Cum vorbim by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14012_a_15337]
-
o mică parte, zeci de ore de înregistrare fiind ( încă) netranscrise se încriu într-o mișcare mai generală, adunări și cercetări de corpus făcându-se în prezent pentru multe alte limbi, și permit viitoare studii contrastive de analiză a conversației. Textele sînt dialogice ( majoritatea) și monologice, de comunicare directă ( față în față) și mediată ( telefon, radio, televiziune). Volumul Interecțiunea verbală cuprinde mai multe forme de comunicare liberă ( între prieteni, între colegi, pe stradă, în accelerat) și controlată ( la examen, la judecătorie
Cum vorbim by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14012_a_15337]
-
esență. Eliade a riscat mult vorbind în numele celor care aveau atunci 20-25 de ani, în primul rând, a riscat exagerând; era conștient și nu-i păsa. În finalul programului său se găsesc mai greu strălucirea, vitalitatea și frumusețea primelor foiletoane. Textele par depersonalizate, cu multe locuri goale pentru exaltările reducționiste și geometrice ale gândirii lui Nae Ionescu. Cele mai slabe pagini ale Itinerariului spiritual sunt cele în care Eliade se ocupă de religia creștină. "Experiența religioasă a protestantismului se petrece în afara
Primul Eliade by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14003_a_15328]
-
acela de a deveni un mare tragedian. Iar un regizor de geniu, Antoine Vitez, a demonstrat, la începutul anilor ’80, că marile comedii ale lui Molière pot fi montate în registru tragic, fără a se schimba nici măcar un cuvînt din textul original. Ceea ce poate surprinde cu adevărat în scrisul lui Ioan Morar nu este prezența acestei laturi serioase, grave, ci, dimpotrivă, absența umorului care i-a adus autorului atîta glorie publică. Simptomatic, poemele lui Ioan Morar sînt complet lipsite de umor
Elegii de histrion by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14005_a_15330]
-
ne iubim/ precum cei vechi/ în cămări cu mirodenii)// « Vine plata luminii»/ au scris// Curînd/vine plata luminii// Curînd/sub bănuți de metal/ne vom odihni pleoapele" ( Plata luminii, p. 28). Cînd nu scrie despre moarte sau meditează pe marginea textelor sacre, Ioan Morar dialoghează cu marile spirite ale omenirii. Sunt niște intermezzo-uri culturale, de scurtă întindere, care lasă în final, cititorului, un spațiu de meditație: Suntem chit,/ William Shakespeare/ Cînd nu se va mai ști nimic/ despre tine/ Nu
Elegii de histrion by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14005_a_15330]
-
San Marco, grilajul de fier forjat fiind lucrat în atelierele lui Umberto Belloto, sub îndrumarea lui Domenico Rupolo. Stofele și mătăsurile pentru interioare erau alese de Martha Bibescu tot din ateliere venețiene. Era perioada ei de glorie cum ne arată textele expoziției: "Se îmbrăca la Doucet, Giovanni Boldini îi picta portretele, Hachette îi publica romanele". Aceeași grijă a existat însă, chiar de la prima fază de construcție a Curții Domnești, și pentru grădini. Brâncoveanu și Doamna aveau grădini separate, de influență italiană
Martha Bibescu și restaurarea Mogoșoaiei by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/13990_a_15315]
-
elenistică trecută prin filtrul bizantin, pe soclul cărora să fie trecut prenumele Constantin, Ștefan, Radu și Matei, iar celălalt să aibă șapte fântâni ca șapte cupe, apa care va țâșni din ele întruchipând lacrimile celor șapte domnițe. Tematica acestei expoziții, textele ca și imaginile, unele expuse pentru prima oară, sunt rezultatul unui amplu studiu asupra restaurării Mogoșoaiei făcut de arhitect Alexandra Chiliman, iar punerea lor în pagină, elegantă și ingenioasă a fost realizată de designer-ul Ioan Cuciurcă. Discursul expozițional se
Martha Bibescu și restaurarea Mogoșoaiei by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/13990_a_15315]