12,189 matches
-
are cea mai clară conștiință asupra adîncei semnificări a acestei povești părute. Fără simplitatea și neîmpodobirea cea mai mare a declamațiunii s-ar șterge caracterul specific de basmu; cu toate astea însă, cătră unde răsare grandioasa cugetare a unei adevărate toleranțe religioase, acolo și declamatorul să fie mișcat de mărimea și însemnătatea ideei. Declamațiunea în partea sa ultimă va avea ceva solemn și profetic; și astfel, prin însuflețitoarea mărime a ideei și prin tonul însuflețit al actorului, declamațiunea va face ca
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sporadice și ilegale (86, p. 176). Spun că o astfel de „cruciadă” din partea ortodoxiei române nu ar fi fost posibilă la nivelul Evului Mediu, pe de o parte, datorită relativ slabei organizări a Bisericii și, pe de altă parte, datorită toleranței religioase de care a dat dovadă ortodoxia română de-a lungul timpului (103, pp. 91-92). Biserica Ortodoxă Română - spunea Ioan Petru Culianu - nu a fost „îndeajuns de puternică pentru a purcede la persecuții împotriva vrăjitoriei”, ea neavând „puterea de a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
țării lor, " Romînul" își da silința să falsifice adevărul istoric și să-i inducă totodată în eroare asupra situației de drept și de fapt a noului mitropolit catolic. Dar nici atât nu e destul. Am insistat într-un articol pentru mănținerea toleranței atât religioase cât și naționale, iar într-altul am zis: Orișicine, citind cu luare aminte acel articol al nostru, va fi simțit că unul dintre motivele pentru care combatem intoleranța era cu desăvârșire politic: avem o dinastie populară, dar încă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de a controla înțelegerea cititorului, întrucît îl pot influența subliminal pe acesta în favoarea unui personaj din poveste. Cu cît cititorul află mai multe despre cele mai profunde motive ale comportamentului unui personaj, cu atît mai înclinat este să simtă înțelegere, toleranță, respect etc. față de comportamentul respectivului personaj 303. Această modalitate de control al simpatiei probabil că are un efect mai puternic asupra cititorului modern atunci cînd simpatia este trezită mai degrabă prin prezentarea nemediată a lumii interioare decît prin rezumatul auctorial
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
să radicalizeze sau să pună probleme noi legate de comportamentul care a determinat trecerea în planul secund în timpul procesului a cauzei inițiale a acuzațiilor formale, adică presupusa lascivitate"319. Romanul lui Lawrence a fost tratat în cele din urmă cu toleranță, dacă nu a primit chiar acceptul curții, însă în acest caz forma narativă a contribuit doar marginal la achitare. Procesul "Regina vs. Penguin Books Limited" nu a fost cîștigat de Lawrence, autorul romanului, ci de Lawrence, apostolul și profetul unui
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
imediată și are costuri reduse, cînd o informație o vînează pe alta (atunci cînd opera supraviețuiește și acuză), "incoerență" și "ușurință" nu mai fac rău credibilității nimănui. Aceste noi virtuți sînt și performanțe care se adaptează schimbărilor de mediu. Pentru toleranță există medii. Fiecare mediasferă suscită o nouă economie a monumentalului și efemerului, fugacitatea variabilă a semnelor pune în valoare diferit, în funcție de epocă, perisabilul, spontanul, schimbătorul, mobilul (în caracterele personale, ca și în formele de expresie). Cineastul, de exemplu, are o
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
România atunci cînd a supus autorizării prealabile deținerea de mașini de scris la domiciliu. Măsurile luate sub domnia lui Carol al IX-lea, înainte de Noaptea Sfîntului Bartolomeu (1572), pun în funcțiune un dispozitiv coerent, eșalonat pe două linii de apărare toleranță politică și privilegiu economic -, care se va menține, revăzut și adăugit, de-a lungul Vechiului Regim. Este un dublu filtraj, juridic și corporativ. Primul direcționează abuziv conținutul mesajelor: organizarea unei cenzuri. Cel de-al doilea reglementează mijloacele și condițiile de
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
pieții ilicite: cărțile interzise erau cele mai scumpe. Concurența, productivitatea, rentabilitatea au fost imperative mai puternice decît supunerea față de Dumnezeu și Rege. Comerțul de librărie a avut în final cîștig de cauză asupra Direcției Librăriilor, iar Panckoucke asupra lui Malesherbes. "Toleranțele" acestuia din urmă confirmă atît neputința de a stăpîni circulația tipăriturilor, cît și intenția de a minimaliza cîștigul adversarului, întrucît cărțile interzise sînt cele mai cerute, iar închisoarea, cea mai scurtă cale de la anonimat la celebritate (Morellet: "Aceste șase luni
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
de la 6 la 140. Înmulțind, ipso facto, instigările la omor, delațiunea, violarea vieții private etc. Cum și unde putem fixa limita între libertate și exces? Ca dovadă, și interdicțiile, sancționate penal, venite să moduleze legea din 1881, lege de o toleranță dublată de un regim represiv, care nu omite pedeapsa pentru "strigăte sau cîntece instigatoare" proferate în public, care consideră delicte "ofensa adusă președintelui Republicii", ordinii publice, bunelor moravuri, moralului armatei etc. O lege supusă și ea imperativelor de apărare a
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
nu mai are timp să observe; ca și cum toate simțurile noastre ar naviga, la vedere, suprafețele lumii. O plutire generalizată a cursurilor și a trupurilor, deci a spiritelor. Printre numeroasele motive pe care le avem ca să ne bucurăm de spiritul de toleranță care ne impregnează societățile dezabuzate, și în special tînăra generație, să nu uităm omagiul adus lui auditus și nici faptul că toleranța morală sau religioasă își are reversul intelectual. Într-o oră, auzim, în medie, nouă mii de cuvinte, timp
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
a trupurilor, deci a spiritelor. Printre numeroasele motive pe care le avem ca să ne bucurăm de spiritul de toleranță care ne impregnează societățile dezabuzate, și în special tînăra generație, să nu uităm omagiul adus lui auditus și nici faptul că toleranța morală sau religioasă își are reversul intelectual. Într-o oră, auzim, în medie, nouă mii de cuvinte, timp în care am putea citi treizeci de mii, ba chiar o sută de mii la o lectură rapidă. Tolerăm din ce în ce mai bine superficialul
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Kinsley (Human Society, The Macmillan Company, New York, 1949, p.30: I) Menținerea populației: a) asigurarea hranei; b) protecția împotriva vătămărilor; c) producerea noilor organisme. II) Diviziunea funcțiilor în rândul populației III) Solidaritatea grupului: a) motivarea contactului între membri; b) motivarea toleranței reciproce și a rezistenței față de străini; c) perpetuarea sistemului social. Pentru Cioran (1990: 119-120): "În locul comunității organice, cristalizate substanțial, pe care ne-o oferă existența statică a formelor primare sau aurorale de cultură, se înalță dinamismul și mobilitatea formelor de
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
1855. Rocher, Guy, Introduction à la sociologie générale, vol. 2, L'Organisation sociale, Editions HMH, Paris, 1968. Salaman, Graeme, Community and Occupation. An exploration of work/leisure relationships, Cambridge University Press, Cambridge, 1974. Sandu, Dumitru, Sociabilitatea în spațiul dezvoltării. Încredere, toleranță și rețele sociale, Polirom, Iași, 2003. Sandu, Dumitru, Dezvoltare comunitară. Cercetare, practică, ideologie, Polirom, Iași, 2005. Sennett, Richard, Flesh and Stone. The Body and the City in Western Civilization, Faber and Faber, Londra, Boston, 1994. Sennett, Richard, The Corrosion of
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
PNL-PD Alianța PNL-PD se bazează pe onoare și responsabilitate Aceasta înseamnă îndeplinirea promisiunilor electorale, respectarea înțelegerilor politice, întemeierea deciziilor politice pe competență și performanță, justa ordonare a priorităților, precum și situarea în adevăr și realitate. Alianța PNL-PD afirmă hotărârea sa pentru toleranță zero față de corupție Pentru noi, politică fără morală nu există. Din suferințele și răbdarea lor, românii nu trebuie să se mai hrănească guvernări corupte și nepricepute. Alianța PNL-PD propune o construcție politică aptă să ducă la câștigarea alegerilor și la
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
1577). Obligațiile față de stat, epidemiile și războaiele au înăsprit foarte mult situația Ludoșului, care în 1690 face plângere să i se reducă dările, plângere refuzată însă. În 1784, românii sunt repuși în drepturi de egalitate cu sașii, prin edictul de toleranță al lui Iosif al II-lea. Începând cu 1914, populația satului începe să sufere mari pierderi: în 1914, o mare parte din populația masculină adultă a satului este concentrată pe front, 73 ludoșeni fiind victime ale războiului; apoi seceta din
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
organizare a spațiului din lumea turistului. (Bauman, 2000: 262) Din punct de vedere cultural, schimbarea caracteristică postmodernității este cunoscută în literatura sociologică sub numele de postmaterialism, adică o orientare atitudinal-valorică căreia îi este caracteristică preocuparea pentru autoexprimare și calitatea vieții, toleranța și acceptarea diferențelor (Inglehart, 1997: 4). Cercetări de teren extinse, realizate pe aproape toate țările Europei, arată că începând cu deceniile '70-'80, se înregistrează o schimbare valorică intergenerațională, care presupune trecerea de la valori materialiste, la valori post-materialiste. Această schimbare
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
stabilește în ce măsură cele trei au relevanță pentru spațiul valoric românesc, dar la nivel individual (Voicu, 1999). El observă astfel o axă puternică a tradiționalismului / modernității (caracterizată prin evitarea riscului, intoleranță, acceptarea autorității religiei și responsabilizarea statului, precum și prin participare civică, toleranță familială și sexuală) dar și o axă a postmodernității (creșterea importanței tehnologiei, orientarea către nevoi superioare, participare civică și asumarea riscului), care însă e mai puțin importantă (explică mai puțin din variația totală a factorilor). Într-un alt studiu Bogdan
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
autoritate*; * importanța credinței religioase, participare religioasă*; * importanța educației*; * interes pentru viața politică*; * participare politică și civică*; * fatalism vs. sentiment de control asupra propriei vieți*; * imitarea comportamentelor celorlalți vs a acționa după voința proprie; * planificare/decizie de moment*; * modernitatea gospodăriei*. Postmodernitate: * toleranța (față de noile modele familiale, față de anumite comportamente, față de persoanele diferite ca rasă, etnie, comportament, etc.)*; * ecologism protejarea mediului chiar cu costuri ridicate*; * orientări postmoderne (valorizarea dezvoltării personale, accentuarea consumului, accentuarea laturii hedoniste a vieții)*. 3.2.1 Tradiționalism-modernitate În ce privește atitudinea
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
mod neplanificat. Conform datelor pe rural din EVS 1999, ierarhia valorilor pe care copiii le pot învăța acasă și care sunt considerate importante, (în ordine descrescătoare), sunt: * hărnicia 81,4 % (procentul menționărilor); * bunele maniere 69,1 %; * credința religioasă 65,3 %; * toleranța și respectul pentru oameni 51,9 %; * sentimentul de responsabilitate 51,1 %; * spiritul de economie 30,9 %; * independența 26,5 %; * supunerea 25,7 %; * perseverența 10,8 %; * imaginația 9,4 %; * altruismul 3,0 %. În aceeași cercetare, valul 1999, 74,3% din populația
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
în evidență ariile Brașov-Sibiu, Cluj-Mureș, Covasna-Harghita și Banatul care au o modernitate a gospodăriei mult mai ridicată decât multe alte zone din Moldova, Muntenia, Oltenia sau Dobrogea. 3.2.2 Postmodernitate Unul din indicatorii cei mai relevanți pentru postmodernitate este toleranța ca atitudine generală. Particularizând, putem vorbi de toleranță față de noile modele familiale, față de comportamente cum ar fi avortul sau homosexualitatea, sau toleranța ca acceptare a diferențelor între oameni. Noile modele familiale (familia monoparentală și cuplul consensual) sunt surprinse în EVS
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
care au o modernitate a gospodăriei mult mai ridicată decât multe alte zone din Moldova, Muntenia, Oltenia sau Dobrogea. 3.2.2 Postmodernitate Unul din indicatorii cei mai relevanți pentru postmodernitate este toleranța ca atitudine generală. Particularizând, putem vorbi de toleranță față de noile modele familiale, față de comportamente cum ar fi avortul sau homosexualitatea, sau toleranța ca acceptare a diferențelor între oameni. Noile modele familiale (familia monoparentală și cuplul consensual) sunt surprinse în EVS 1999 prin itemii v148, v150 și v151 (vezi
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Moldova, Muntenia, Oltenia sau Dobrogea. 3.2.2 Postmodernitate Unul din indicatorii cei mai relevanți pentru postmodernitate este toleranța ca atitudine generală. Particularizând, putem vorbi de toleranță față de noile modele familiale, față de comportamente cum ar fi avortul sau homosexualitatea, sau toleranța ca acceptare a diferențelor între oameni. Noile modele familiale (familia monoparentală și cuplul consensual) sunt surprinse în EVS 1999 prin itemii v148, v150 și v151 (vezi Anexa 3, punctul 2). Populația din rural este însă extrem de conservatoare, în privința ambelor probleme
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
demodată. În ce privește situația ca o femeie să aibă copii în absența unei relații stabile, România se aliniază tendinței celor mai multe țări Europene de a fi favorabile acestei situații, cu precizarea că doar urbanul este de acord, în timp ce ruralul respinge această idee. Toleranța pentru homosexualitate și avort este de asemenea scăzută, în România în general, față de alte țări europene, și în rural mai scăzută decât în urban. România este cea mai intolerantă dintre țările Europei față de homosexualitate (Voicu, 2005: 185). Analizele efectuate (în
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
rural mai scăzută decât în urban. România este cea mai intolerantă dintre țările Europei față de homosexualitate (Voicu, 2005: 185). Analizele efectuate (în principal prin Anova) arată că nu există diferențe semnificative între mediile pe care le ia variabila latentă a toleranței față de avort, divorț, homosexualitate și relații extraconjugale în funcție de sex, venit, educație, mediu, status marital sau regiuni. Cu alte cuvinte, ruralul românesc este unanim în a respinge astfel de comportamente, asemenea urbanului de altfel. Toleranța față de acestea este deci peste tot
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
care le ia variabila latentă a toleranței față de avort, divorț, homosexualitate și relații extraconjugale în funcție de sex, venit, educație, mediu, status marital sau regiuni. Cu alte cuvinte, ruralul românesc este unanim în a respinge astfel de comportamente, asemenea urbanului de altfel. Toleranța față de acestea este deci peste tot, în toate mediile sociale, scăzută. Acceptarea diferențelor între oameni ca măsură a toleranței, este de asemenea scăzută. În graficul de mai jos, se poate observa că românii sunt foarte intoleranți cu persoanele cu probleme
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]