2,019 matches
-
Frederic de Hohenstaufen (viitorul împărat) și mulți alți nobili, în fruntea unei armate puternice de circa 60 000 de luptători, pornise la drum, în vara anului 1147. Călătoria pe uscat până la Constantinopol, ca întotdeauna, a fost lungă și grea. Ploi torențiale i-au surprins în mijlocul lunii august, cai și oameni îmbolnăvindu-se. Ba o dată, pe când cruciații își așezaseră tabăra lângă un râu ca să înnopteze și să se refacă de oboseala drumului, apele au ieșit din albie cu atâta furie, încât corturile
Manuel I Comnen () [Corola-website/Science/315293_a_316622]
-
colector. Menționam printre ei Doamnele, Horoaba, Tătaru, Mircea, Bolboci, Zănoaga pe dreapta; Valea Sugarilor, Cocora, Blană, Oboarele, Scropoasa și Orza pe stânga. În general, afluenții sunt seci în cursul mediu și superior dar în timpul averselor de ploaie au un regim torențial. Între văile din interiorul masivului Bucegi, pârâul Izvorul Dorului prezintă un caz aparte. Străbătând în lung podul dinspre Prahova, la înălțimi de 2100-1700 m, el este suspendat cu 300-400 m deasupra Ialomiței. Prin cotul de 90 grade pe care îl
Geografia munților Bucegi () [Corola-website/Science/317406_a_318735]
-
iar pe de altă parte, menținerea în stadii de tinerețe a unor soluri și distrugerea parțială sau totală a altora. Apoi, deplasarea pe panțe a materialului pedogen și chiar a solurilor formate, prin procesul de solifluxiune că și prin scurgerile torențiale, au contribuit de asemenea, în mare măsură la modificarea condițiilor de dezvoltare ale procesului de solificare. Liniștea necesară pentru formarea și evoluția solului, precum și timpul scurs de la începerea ultimului proces de solificare pe diverse forme de relief, sunt astfel condiții
Geografia munților Bucegi () [Corola-website/Science/317406_a_318735]
-
distrugând satul Tambora. Explozii puternice s-au auzit până în seara următoare, pe 11 aprilie. Vălul de cenușă s-a răspândit până în vestul Java și Sulawesi de Sud. În Batavia s-a simțit un miros „azotos” și a căzut o ploaie torențială cu fragmente vulcanice, care în cele din urmă a scăzut în intensitate între 11 și 17 aprilie, după care a încetat. Primele explozii s-au auzit pe această insulă, în seara zilei de 5 aprilie, au fost observate în fiecare
Muntele Tambora () [Corola-website/Science/321787_a_323116]
-
bombelor. Neozeelandezii au fost aproape de reușită, dar când s-a ordonat în sfârșit asaltul pe stânga în acea seară, era deja prea târziu: apărarea germană se reorganizase și, cel mai important, a început din nou să plouă, contrar prognozelor. Ploaia torențială a inundat craterele bombelor, a transformat molozul în mocirlă și a blocat comunicația, radiourile neputând funcționa în umezeală. Norii negri de ploaie au obturat și lumina lunii, îngreunând misiunea de eliberare a drumurilor printre dărâmături. Pe dreapta, neozeelandezii capturaseră Dealul
Bătălia de la Monte Cassino () [Corola-website/Science/321929_a_323258]
-
Depresiunea Arefului de asemenea emblematică pentru Subcarpații Argeșului. Deci din Valea Argeșului spre vest limita urcă pe sub cuesta cea mai sudică până în cumpăna de ape. Limita vestică umărește linia celor mai înalte puncte ale unei culmi puternic fragmentată de eroziunea torențială, trecând prin satul Blaju, dealul Lupoaiei (658 m), dealul Hoților și dealul Tamaș (1104 m) care dă și numele acestei culmi. La nord de Culmea Tamașului se face trecerea între Depresiune Arefului și Depresiunea Sălătrucului printr-o culme mai joasă
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
care s-a calculat acest indicator este cea a caroiajului de un kilometru pătrat la care s-a raportat lungimea văilor din acest caroiaj. Valorile de peste 2km/kmp se grupează în apropierea cursurilor mari de râuri ceea ce denotă o activitate torențială dezvoltată. Valorile densității fragmentării cuprinse între 1-2km/kmp ocupă peste jumătate din suprafața totală a Subcarpaților Argeșeni și sunt grupate în zonele înalte și în depresiunile interne. Arealele cu altitudini maxime sunt caracterizate, cum era și firesc de de valorile
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
Oii și energie mică de relief pentru partea de sud a regiunii, sub 50m față de baza de eroziune. Panta sau înclinarea terenului reprezintă indicatorul esențial în caracterizarea reliefului dar și în formarea și evoluția solurilor, deoarece de pantă depinde eroziunea torențială, deplasările de mase pe versanți, scurgerea apei de suprafață și modul de utilizare al terenurilor. Versanții cu declivități cuprinse între 20% și 50% ocupă cele mai mari suprafețe (peste 40%) din tot arealul și reprezintă toate bazinele depresionare subcarpatice. Pante
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
modul de utilizare al terenurilor. Versanții cu declivități cuprinse între 20% și 50% ocupă cele mai mari suprafețe (peste 40%) din tot arealul și reprezintă toate bazinele depresionare subcarpatice. Pante peste 50% întâlnim pe abrupturile morfostructurale și la obârșiile bazinelor torențiale. Din acțiunea factorilor modelatori externi iese în evidență energia apelor curgătoare care au modelat fiecare bazin hidrografic în funcție de alcătuirea litologică. De-a lungul timpului, Subcarpații Argeșului au fost supuși mai multor sisteme morfoclimatice care au acționat asupra reliefului când acesta
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
curgătoare care au modelat fiecare bazin hidrografic în funcție de alcătuirea litologică. De-a lungul timpului, Subcarpații Argeșului au fost supuși mai multor sisteme morfoclimatice care au acționat asupra reliefului când acesta era emers și s-au manifestat în principal prin eroziunea torențială și transportul materialelor pe versanți sau prin descompunere chimică a rocilor. În Pleistocen sistemul morfoclimatic a permis formarea teraselor datorită alternanței perioadelor glaciare cu cele interglaciare iar în perioada actuală (Holocen) predomină pluviodenudația în defavoarea alterării chimice sau fizice. Caracteristica principală
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
spre sud, prin Dealul Burdimanu (902m) până la șaua din Valea Iașului la 635m, pe unde trece și șoseaua care face legătura între municipiile Câmpulung și Curtea-de-Argeș, denumită în trecut „Drumul Voievozilor”. În acest sector culmea este atacată de numeroase văi torențiale și de aceea apare fragmentată în numeroși martori de eroziune, cu altitudini ce se păstrează în jurul valorii de 600m, până la ieșirea din zona subcarpatică, unde pe frontul de cuestă Râpa cu Brazi are 771m. Valorile metrice ale acestui interfluviu sunt
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
urmând spre sud culmea ce urcă pe Ciocanu la 887m de unde tot înspre sud, revine într-o zonă depresionară cu Muchia Câmpului și Muchia Rugencei ce separă depresiunile Berevoești și Godeni. Între Aninoasa și Cotești interfluviul este fragmentat de văi torențiale adâncite cu aproximativ 200m față de nivelul culmei (679m deasupra Coteștiului)și terminându-se în valea Bahna sub abruptul de cuestă al dealului piemontan Prislop (689m). Pe spinarea Dealului Ciocanu s-au păstrat depozite piemontane de pietrișuri a căror structură evidențiază
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
depresiune și-au săpat la început albiile în cuvertura helvețiană, apoi au continuat să se adâncească și să se lărgească mai rapid, datorită ridicărilor levantin-cuaternare, pătrunzând în depozitele marnoase oligocene și apoi în cele conglomeratice eocene interceptate la Sboghițești. Eroziunea torențială și alunecările de teren sunt principalele procese de pantă care au dus la desăvârșirea reliefului depresionar în care predomină versanții cu aspect de glacis,cu înclinare medie și întrerupți pe alocuri de rupturi de pantă. Pantele domoale au pondere mare
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
condițiile arealelor fără vegetație, pe roci friabile detritice sau pe soluri cu rezistență redusă. Impactul picăturilor de ploaie pe suprafața unui versant în condițiile de mai sus, produce distrugerea solului sau a rocii prin desprinderea și deplasarea particulelor fine. Caracterul torențial al ploilor favorizează pluviodenudarea și capătă intensități maxime primăvara când covorul vegetal nu s-a dezvoltat. Culmea Vâlnei-Groapa Oii are pe versantul estic numeroase suprafețe afectate de eroziunea areolară care a scos la zi roca subiacentă. O altă zonă afectată
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
Plătichii coboară versanți dezgoliți de vegetație pe care s-a instalat și eroziunea în adâncime creând relieful de badlands. Suprafețe afectate mai apar la Valea Iașului, la Corbeni, la Arefu și pe terasele de la Capu Piscului. Șiroirea, ravenarea și organismele torențiale Dezvoltarea acestor procese nu mai depinde foarte mult de roca de bază ci mai degrabă de morfologia zonei (înclinarea versantului, gradul de fragmentare, profunzimea nivelului de bază local) și de gradul de împădurire a acesteia. De la nord la sud Subcarpații
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
sau ovale (de ordinul a zeci sau sute de metri), situate pe suprafețele ușor înclinate, unde acumularea și stagnarea paturilor groase de zăpadă duc la tasarea și sufoziunea depozitelor deluviale și eluvio-deluviale. Semipalniile nivale se dezvoltă în bazinele de recepție torențiale, care pemit acumularea unei mari cantități de zăpadă, ce poate persistă uneori de la un an la altul. Se pot observa chiar începuturi de névé. Panțele accentuate, dispuse semicircular, permit desfășurarea intensă a avalanșelor, solifluxiunii, șiroirii (în sezonul cald), ceea ce duce
Relief periglaciar () [Corola-website/Science/323639_a_324968]
-
perioade lungi de secetă sau chiar ploi de tip musonic (zonele mediteraneene, climatele semiaride și cele musonice). Discontinuitatea păturii vegetale intervine în accelerarea dezagregării și a eroziunii. În timpul secetelor îndelungate, pe panțele zonei muntoase au loc puternice dezagregări; la ploile torențiale, eroziunea fluviatila devine puternică. Afară de condițiile principale amintite, mai pot fi adăugate altele două, secundare (Posea, 1959). Prima se referă la necesitatea că spațiul muntos să fie extins, ca lățime, pentru a se forma bazine mari de eroziune, care să
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
În formațiunile argilo-marnoase de la baza calcarelor de la Năeni, apar doline. Lapiezuri de mici dimensiuni dezvoltate pe calcare ocupă suprafețe reduse. Depresiunile intracolinare au aspect de butoniere. Numeroase văi coboară de pe versanții sudici. Acestea însă sunt puțin semnificative, ele fiind organisme torențiale de diferite mărimi. Numai văile mai mari precum Sărata, Tohani, Năianca ajung să străbată ulterior câmpia piemontană. Cuvertura de depozite care constituie piemontul sudic acoperă cutele subcarpatice marginale. La zona de contact cu câmpia, se remarcă intrânduri acesteia în zona
Dealurile Istriței () [Corola-website/Science/323111_a_324440]
-
geomorfosituri există la nivelul acestei unități de relief. Regimul heliotermic este foarte favorabil viței de vie. Cele mai ploioase luni sunt mai și iunie, iar perioadele secetoase sunt februarie - martie și iulie - august. Ploile de vară adesea au un caracter torențial, contribuind la procesul de eroziune. Calamități provocate de ploi însoțite de vânturi puternice și de grindină se manifestă doar pe alocuri și au loc odată la 10-15 ani. Temperaturile medii anuale înregistrate la altitudinea de circa 200 m variază între
Dealurile Istriței () [Corola-website/Science/323111_a_324440]
-
ciclon s-au soldat cu moartea a 1.275 de persoane și dispariția a cel puțin 85. Lovind Mindanao, o zonă în care cicloanele tropicale apar foarte rar, pe 16 decembrie, furtuna Washi a adus 10 de ore de ploi torențiale care au declanșat inundații dezastruoase. Unele zone au primit chiar mai mult de 200 mm de ploaie în această perioadă, iar râurile au fost deja umflate. Mii de locuitori se aflau încă la domiciliu când furtuna a lovit. În timpul nopții
Furtuna tropicală Washi (2011) () [Corola-website/Science/324808_a_326137]
-
versanților și furnizează albiilor râurilor cantități mari de materiale erodate. Eroziunea se desfasoara și prin procese intense de ravenare și de spălare, accentuate de despăduririle din zonă și de utilizarea necorespunzătoare a terenurilor. Procesele de eroziune sunt accentuate de precipitațiile torențiale din timpul verii și de cantitățile mari de apă rezultate în urmă topirii zăpezilor. Trecerea de la Subcarpați spre la zona colinara se face lent la est de Buzău. Teritoriul se înscrie în regimul de climă temperat continentală, cu o serie
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
Volta. Unele surse au declarat că acest lucru s-a datorat unor probleme cu seceta, care sunt o consecință a încălzirii globale. În a doua jumătate a anului 2007 o mare parte din această preocupare a dispărut atunci când o ploaie torențială a căzut în bazinul hidrografic al fluviului Volta. În 2010, a fost înregistrat cel mai înalt nivel de apă care a fost atins vreodată la baraj. Acest lucru a necesitat deschiderea porților de inundații, și pentru mai multe săptămâni, apa
Barajul Akosombo () [Corola-website/Science/322022_a_323351]
-
a evacua fermele mai izolate și pentru a proteja civilii de atacurile mexicanilor sau indienilor. Cu cât se retrăgea mai departe armata, cu atât i se alăturau mai mulți civili. Pentru ambele armate și pentru civili, ritmul era lent; ploi torențiale inundaseră râurile și transformaseră drumurile în mocirle. Pe măsură ce s-a răspândit vestea căderii Alamoului, rândurile voluntarilor s-au îngroșat, ajungând la 1.400 de oameni la 19 martie. Houston a aflat de înfrângera lui Fannin la 20 martie și a
Revoluția Texană () [Corola-website/Science/322201_a_323530]
-
mai în aval primește râul Cetea care izvorește din dealurile de la poalele munților Plopiș. Rețeaua hidrografică se caracterizează în general printr-un regim variabil cu viituri pluviale în timpul anului și ape mari de primăvară de proveniență mixtă. Există o rețea torențială bine dezvoltată. Valea principală este puțin adâncă, pe alocuri meandrată cu caracter asimetric. În amonte de confluența cu valea Răchita (cca 700m amonte), lunca este dezvoltată doar pe malul drept, aici în general terasele se pierd, fiind acoperite de depozite
Râul Borod () [Corola-website/Science/329523_a_330852]
-
de Faust cu Mefisto în drama "Faust" a scriitorului german Johann Wolfgang von Goethe. Asistenta Ana nu are cunoștință de acest „pact cu diavolul”, dar îi intuiește existența și își dă seama în ultima noapte, când hoinărește tulburată prin ploaia torențială, că se apropie un soroc. În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (Ed. Fundației Culturale Române, București, 2000), criticul Călin Căliman a afirmat că filmul "Răutăciosul adolescent" este un „film cu lumini și umbre de viață”, „o proză substanțială, cu personaje puternice
Răutăciosul adolescent () [Corola-website/Science/328353_a_329682]