221,890 matches
-
mute centrul de greutate al operelor, să le refacă energic trăsăturile, împingînd în umbră unele din părțile lor prețuite pînă la un punct, scoțînd în lumină altele, neglijate. Asemenea fenomene iscă de obicei proteste. După cum nu sînt excluse nici "negațiile" totale, "scandaloase", venite din partea unor personalități care "n-au organ" pentru emulii lor, precum contestarea lui Dostoievski și Faulkner de către Vladimir Nabokov, a lui Rilke de către Paul Claudel, a lui Valéry din partea lui Cioran etc. Însă nici aceste gesturi iconoclaste nu
Gheorghe Grigurcu - "Viața mea la Târgu-Jiu? Neantul mobilat cu o bibliotecă..." by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16257_a_17582]
-
a căror unitate era mult mai strictă, atît prin repertoriul tematic cît și prin dominanta stilistică, actuala expoziție extinde zona de interes în trei direcții mari: una dintre direcții este aceea care îl preocupa și pe Horia Bernea, a tabloului total, a picturii în pictură, a imaginii ca infinit de informații într-un spațiu finit, a cărei sursă istorică ar putea fi nazismul și, în special, marile compoziții ale lui Eduard Vuillard. Cea de-a doua direcție se referă la dialogul
Forță și melancolie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16320_a_17645]
-
greș. Conștiința sa se obiectivează în scrieri frecvent de amplă semnificație, față de care declară o patetică dăruire: "Pe Dostoievski, întocmai ca pe Chesterton ori pe Montaigne, îl adori sau nu-l suferi, te afli cu el în relații de afecțiune totală ori de iremediabilă ostilitate. E dintre acei puțini și mari scriitori care nu provoacă nici nu înlesnesc reacții medii și căldicele. Gide, care l-a iubit într-adevăr (ceea ce rareori i s-a întîmplat versatilului, egolatrului autor al Falsificatorilor de
Reumanizarea criticii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16311_a_17636]
-
impetuozitățile unor instantanee expresionist-cinetice, ele derutează". Sau, la Nicolae Breban, "neplăcute barbarisme (afrontez, se mariză, habituați, a reculat, a pasa idei, briliant - ca adjectiv -, bavardez, cauzez...)", defect, însoțit, e adevărat, de scuza că el ar fi în măsură a dovedi "totala concentrare a povestitorului asupra sa însuși, asupra subiectului și mesajului și profesiunii de credință, neluarea aminte la formele și structurile specifice genului". Sau, în legătură cu volumul Fragmente despre cuvinte al lui Toma Pavel, această imagine-pamflet a unui snobism erudit-cosmopolit, în care
Reumanizarea criticii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16311_a_17636]
-
o imagine la alta. În aceste goluri se inserează puterea fabulatorie a cititorului, iar emoția artistică din aceasta chiar ia naștere: din capacitatea-i umplătoare a intervalelor". Dar libertate nu înseamnă dezordine, abuz, desubstanțiere. Soranei Coroamă-Stanca i se prescrie "părăsirea totală a verbiajului așa-zis tineresc-jovial-ștrengăresc, cu aluzii și trimiteri la preocupări ale prezentului mărunt". În aceeași direcție, pe marginea unui volum al lui Mircea Nedelciu, e înscris următorul avertisment: "Grația și dezinvoltura se cer neconfundate cu ușurința și frivolitatea. Satira
Reumanizarea criticii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16311_a_17636]
-
semnificație existențială. N. Steinhardt s-a manifestat ca un adversar decis al structuraliștilor, atacînd "terminologia lor invariabilă, lexicul lor categoric îngrădit, tonul lor sentențios, repulsia lor acută pentru spontaneitate, îmbufnata lor minuție, distanța scorțoasă la care se mențin în raport cu cititorii, totala neputință de a se bucura și a-și descreți fruntea, voita lor ferecare într-un perimetru îngust și etanș (alimentat de un singur izvor energetic - și acela nu al naturii, al unor stații intermediare), confundarea severității științifice cu prețiozitatea terminologiei
Reumanizarea criticii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16311_a_17636]
-
România, au fost voci de nechemați care mi-au azvârlit acuzații contrare, dar nu le-am considerat vrednice de replică.) Aș putea spune că am publicat cam atât cât un institut întreg pe această temă. Făceam acest lucru în mod total "gratuit", nu era o obligație, nici măcar nu era o intenție morală, ci numai una personal-psihologică (probabil eronată!). E obiceiul, în universitățile americane, ca la un moment dat să faci un "raport anual de activitate": ce cursuri ai ținut, câți studenți
Virgil Nemoianu - UN FENOMEN PRIMEJDIOS - UNIFORMIZAREA LINGVISTICĂ ȘI CULTURALĂ by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/16282_a_17607]
-
lăuntrice din Est, și-așa considerabile, se văd în chip exponențial sporite de comenzi venite din afară, poate bine-intenționate, dar fără urmă de cugetare serioasă și, în fond, cu efecte haotice. Se vorbește mult în România de multiculturalism. Într-o totală confuzie a valorilor, multiculturalismul, un set de dogme, principii și clișee de sorginte stângiste, este deseori echivalat doctrinelor liberale! Care ar fi, în opinia dumneavoastră, sursa acestei confuzii? Efectele ei în planul vieții social-culturale? România este, vrea nu vrea, o
Virgil Nemoianu - UN FENOMEN PRIMEJDIOS - UNIFORMIZAREA LINGVISTICĂ ȘI CULTURALĂ by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/16282_a_17607]
-
SF de la Televiziunea Română, dar și pentru intrarea sa, fără încuviințare, în direct, la aceeași televiziune, unde a pledat cauza actualului PDSR, provocînd un scandal de unde i s-a tras demiterea. Printre alte nume - Fănuș Neagu, Adrian Păunescu, plus o deschidere totală către reprezentanții PDSR pe care o manifestă ziarul după ce a fost abandonat de Horia Alexandrescu. Schimbări s-au produs și la COTIDIANUL - cea mai importantă e că Octavian Paler a devenit directorul onorific al acestui ziar, după ce a plecat de la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16343_a_17668]
-
de culcare acordat cu starea ereditară a organismului său. Cînd visezi, totul se petrece "ca și cum creierul ar fi complet izolat de restul corpului." În perioada "somnului paradoxal", activitatea cerebrală este atât de intensă, încât se produce o atonie, o amorțeală totală a corpului. Și invers, când nu mai visezi, corpul reacționează, participă la toate zgomotele din preajmă, răspunzând la toți stimulii exteriori. Fiziologic vorbind, în cazul "somnului paradoxal", visul este o a doua existență ideală, însă cu rădăcini adînc trimise în
"Somnul paradoxal" by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16338_a_17663]
-
la cartea confratelui Iordan Datcu să nu edulcorez totul, uitînd, de pildă, de cenzură. Aceasta, din păcate, a funcționat și era teribilă în rezultate. De pildă, e necesar să amintesc volumul din ediția Gib Mihăescu conținînd Rusoaica, rămas în suferință totală, fiind interzis chiar după ce a fost tipărit, fiind, imediat, topit. Edițiile critice de pînă spre 1955-1965 erau impecabile filologic, dar aparatul critic plătea un grav tribut sociologismului vulgar, încît sînt azi utilizabile numai sub raportul textului. Și acesta, uneori, amputat
Editura Minerva de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16335_a_17660]
-
mă face oare să sufăr de parcă mi s-ar datora mie?" (idem). * Céline (i se atribuie): Nu medic ar fi trebuit să mă fac, ci general. Aș fi putut să trimit oamenii la moarte - sau să-i salvez". * "O bonomie totală poate ascunde sau insensibilitatea sau intenția de a devaloriza prin inflație cursul laudelor. Un critic "rău", intră franc, descoperă adevăruri care reinterpretate calm de alții (pot) să ajute la o definire mai subtilă și mai pozitivă a unei personalități artistice
Din jurnalul lui Alceste (X) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16349_a_17674]
-
al volumului. Susan Sontag își expune convingerea că o "nouă sensibilitate" e pe cale să se nască. Nu pomenește cuvîntul "postmodernism" care nu era consacrat încă, însă autoarea definește perfect spiritul noii epoci. Noua sensibilitate survine într-un moment al rupturii totale a lumii artistice de lumea științifică; ea este unificatoare, scopul ei este acela de a aboli diferențele radicale. Simplificat, cam acesta este mesajul din ultimul eseu, "O singură cultură și noua sensibilitate". Eseul dedicat fenomenului camp din America anilor '60
O carte veche, o nouă sensibilitate by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16371_a_17696]
-
care totul este prins în imagine, și fericirea și durerea, și lumina și întunericul, adevăratul chip ce-l poartă fiecare. Cele două femei sînt una oglinda celeilalte, a vinovăției pe care o poartă fiecare. Este Saiko-san o victimă a iubirii totale? Cin este căprioara și cine vînătorul? Gesturile Irinei Movilă sînt tandre și riguroase, reci și calde; purtătoare de sens, de cod, de mesaj și ritm asiatic. Un singur lucru în exces: plînsul. Am stat și m-am întrebat de ce acest
Pușca de vînătoare by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16359_a_17684]
-
decât declarațiile gen "Sunt Nuți și, de St. Valentine, doresc să-i jertfesc lui Cristi floarea virginității mele!" - pe aceasta am auzit-o, uluit, la un post de radio din Timișoara în fatidica zi de 14 februarie!) Îmbrățișările simultane și totale ale naționalismului și exclusivismului autohtonist, pe de o parte, și papagalicirea unor evenimente cu o tradiție și cu o motivație culturală bine structurate în alte țări vorbesc nu despre întemeierea europeană a românilor, ci despre totala absență a consistenței noastre
Fecioara Nuți și păsăroiul Cristi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16367_a_17692]
-
februarie!) Îmbrățișările simultane și totale ale naționalismului și exclusivismului autohtonist, pe de o parte, și papagalicirea unor evenimente cu o tradiție și cu o motivație culturală bine structurate în alte țări vorbesc nu despre întemeierea europeană a românilor, ci despre totala absență a consistenței noastre naționale. Dacă pe Funar îl pot înțelege (atâta știe, atâta poate!), nu înțeleg în schimb cum oameni serioși acceptă să dea mâna cu el, oferindu-i onorabilitate și chiar demnitate. Nu știu de ce personalități străine pentru
Fecioara Nuți și păsăroiul Cristi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16367_a_17692]
-
învinșii, (oricît de respectabili ar fi) sunt sacrificați de istorie, - de unde și adagiul latin Vai de învinși! Să fie aceasta una din explicațiile acțiunilor disperate și duse până la capăt, orice ar fi, ale așa-zișilor teroriști, știind că numai izbînda totală i-ar scăpa de pedeapsă?... S-ar putea. În orice caz, în violențele celor numiți intră și acest paradox valabil încă de pe timpul reginei intratabile. Nu ea îl făcu Sir pe piratul Drake vînat de spanioli pe toate mările de pe
Pata de cerneală by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16376_a_17701]
-
de altă parte, se ajunge la crearea (și la difuzarea a ceea ce devine aproape un mit modern) a unei lumi imaginare, un "spațiu virtual", cu obiecte "virtuale". Desprinderea de acest partener împreună cu care utilizatorul unui C petrece momente de aproape totală comuniune, într-o lume considerată ca "virtuală", se realizează din ce în ce mai greu. Persoana (de obicei copil, adolescent sau tânăr care devine "dependent" aproape ca de un drog) se închide în ea însăși împreună cu acel partener-robot. O lume creată șí prin refulări
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
Paris din 1925 pînă în 1950, cînd Berberova se hotărăște să plece singură în Statele Unite. Această ultimă plecare este și cea mai dramatică pentru că scriitoarea nu mai e tînără și își asumase o singurătate care înseamnă de fapt o ruptură totală de restul exilului rus. Dacă la Berlin pleacă cu Hodasievici, soțul ei timp de 17 ani, și trăiește în preajma lui Gorki, la Praga în jurul Ahmatovei, iar apoi la Paris în mijlocul grupului de faimoși artiști ruși emigranți, plecarea în America înseamnă
Memoriile Ninei Berberova by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16406_a_17731]
-
o permanentă tensiune și nesiguranță, este tot timpul suspectat de Securitate (cum de ai scăpat, nu cumva ai ajuns la o înțelegere cu SS-iștii?), amenințat în orice clipă cu arestarea. Și el știa ce înseamnă arestul la securitate: izolarea totală într-un ocean al tăcerii, asemănătoare cu aceea din noaptea masacrului de la Rîbnița. "Din cele relatate de mulți a trebuit să deduc, scrie el, fie că undeva, probabil "sus", fusese preluată toată experiența stalinistă și hitleristă, fie că dispuneam noi
Eclipsa by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16431_a_17756]
-
echilibrat, Swift se împarte între inovație și tradiție, folosindu-le în egală măsură, dar prima lui grijă este să-și ajute cititorul să înțeleagă. Egal, viguros ca vână narativă, subtil în analiza psihologică mereu prezentă, Graham Swift este un romancier total, în această epocă Desperado în care majoritatea scriitorilor sunt fanaticii propriei descoperiri, sunt fiecare propriul lui curent de sine stătător. Lidia Vianu: Printre altele, un autor Desperado amestecă genurile literare într-o singură carte. În Waterland îmbinați proză, poezie, istorie
Graham Swift - Inteligențe în mișcare by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16399_a_17724]
-
între poet și artistul plastic, observatori privilegiați ai naturii înconjurătoare, pe de o parte, și omul de știință, pentru care natura este într-un alt fel obiect de studiu, pe de altă parte, - el însuși considerîndu-se drept prototip al identificării totale a celor două "tipuri" (sic!) de priviri asupra naturii. Or, de aceeași logică ține extensia "doctrinei tipurilor" către artă și literatură, pe care Goethe o întreprinde ducînd mai departe, dar și situînd pe o cu totul altă treaptă a reflecției
Ce ar fi putut învăța și n-a învățat Karl Emil Franzos din estetica lui Goethe by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/16441_a_17766]
-
intervine însă ceva nou, o "complicație". Chloé se îndrăgostește de Lăură, pur și simplu, sub impulsiuni safice revelate târziu. La început sunt numai sugestii, aluzii, e stăruința lui Chloé de a vorbi despre "armonia dintre noi", mărturisirea dorinței "de comuniune totală cu mine, vrea să-i mângâi părul, mâinile, gleznele". Repede însă, dând curs firii ei, Chloé renunța la ambiguitate și dă pe fata ce simte și ce vrea, în patetice, dezlănțuite mesaje epistolare presărate peste tot în camera Laurei (locuiesc
Laura si Chloé by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16447_a_17772]
-
de-a masacrul oferă și textul "Barca e plină". Adevărul e că teatrul lui Iosif Naghiu se poate citi ca orice text literar. Toate părțile sunt ascultate, înregistrate, de la fonem la monolog epic, de la replica ațoasă sau acidă la confesiunea totală, delirantă. Imagini dramatice, tensionate declanșează siluete, climate și metafore teatrale demne de adus pe scenă. Publicul nostru are nevoie de visul ironic, primenitor al dramaturgului. Iosif Naghiu, Teatru scurt, București, Ed. Eminescu, 1999, 216 p., f.p.
Tragicomedii cu evazioniști by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16466_a_17791]
-
lumii vechi. E meritul creștinismului, cu precădere al Părinților, de a fi salvat astfel ceea ce era mai prețios și mai util din bunurile ei și de a fi evitat ca omenirea să reia de la capăt experiența lungă, obositoare, a unei totale recivilizări, cu o supe 54 el, cultura patristică o continuă pe cea antică, transmițând din ea idei, probleme, texte și chiar opere întregi în limbile greacă și latină. Trei dintre profesorii timpului depășesc cu mult pe ceilalți și îi implică
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]