4,862 matches
-
organizații investiționale internaționale; 3. expansiunea rolului și serviciilor specifice acordate de sectorul bancar și piața de capital clienților săi; 4 . majorarea concomitentă a serviciilor bancare și a afacerilor care au condus la creșterea capitalului bancar și concentrarea acestuia În cadrul băncilor transnaționale; 5. internaționalizarea activității bancare și a activității bursiere nu este doar o expresie a expansiunii teritoriale a operațiunilor bancare, ci și o consecință necesară În ceea ce ține de deservirea clienților și acoperirea cererii Înaintate de aceștea. În acest context de
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
relațiilor internaționale politice și instituționale este mult mai simplă cooperarea dintre orașele-centre mari ale țărilor, astfel procesul urbanizării intensifică procesul globalizării internaționale. Dezvoltarea acestor tendințe Își găsesc explicația În procesele obiective de expansiune a volumului de producție mondială, extinderea corporațiilor transnaționale, aspectul global pe care Îl preiau finanțele În procesul internaționalizării, restructurarea pozițiilor de leader tehnico-economic pe plan mondial, și nu În ultimul rînd tendințele migraționiste, care conduc la apariția diasporelor cu cerințele sale economico-financiare specifice față de activitățile bancară și bursieră
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
pozițiilor de leader tehnico-economic pe plan mondial, și nu În ultimul rînd tendințele migraționiste, care conduc la apariția diasporelor cu cerințele sale economico-financiare specifice față de activitățile bancară și bursieră. În lumea contemporană, o importanța crescândă o are concurența Între corporațiile transnaționale . O mare parte a liberalizării comerțului, mișcării fluxurilor de capital și a informației i se datorează intergrării corporațiilor transnaționale și formarea unor alianțe pe teritoriul altor state. Mișcarea internațională a fluxului de capital reprezintă un proces multilateral. Unul din componentele
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
cu cerințele sale economico-financiare specifice față de activitățile bancară și bursieră. În lumea contemporană, o importanța crescândă o are concurența Între corporațiile transnaționale . O mare parte a liberalizării comerțului, mișcării fluxurilor de capital și a informației i se datorează intergrării corporațiilor transnaționale și formarea unor alianțe pe teritoriul altor state. Mișcarea internațională a fluxului de capital reprezintă un proces multilateral. Unul din componentele de bază ale acestui flux Îl constituie investițiile internaționale, la care putem atribui investițiile pe termen lung orientate spre
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
a banilor A. Marshal, Principles of Economics, Eighth edition, London: Macmillan and Co., 1920. 30. Marx K., Capital: A Critique of Political Economy, Volume 1, London, 1976 31. Masse P., Le choix des investissments, Paris, Dunod, 1959 32. Mazilu A., Transnaționalele și competitivitatea: o perspectivă esteuropeană, Editura Economică, București, 1999 33. Munteanu C., Mazilu A., Horobeț A., Marketing investițional internațional, București: Editura Fundației România de Mâine, 2002 34. Munteanu C., Vâlsan C., Investiții internaționale, Editura Oscar Print, București, 1996 35. Naisbits
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
Oceanul Indian) promovată de China, interesul geostrategic al Uniunii Europene și al Statelor Unite pentru Mediterana de Est și pentru Marea Arabiei sunt tot atâtea fenomene care își găsesc o parte din explicație în interiorul spațiului arab. Mizele încălzirii globale și a administrării transnaționale a resurselor de apă pot fi sesizate în Orientul Mijlociu și Apropiat ori pe rama africană a spațiului arabofon. Tropismele statelor arabe, eforturile lor de găsire și de punere în loc a unor structuri panarabe, cu reușitele (puține) și eșecurile lor (mult
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3038]
-
sînt necesare partide comunitare cu programe comunitare adecvate problemelor comunitare. În aceste cadru, a fost pusă o chestiune mai precisă: raportul FEP cu problema responsabilității democratice. Pentru John Fitzmaurice și Robert Jackson, problema principală ține de constituirea unei identități partinice transnaționale. Această ipoteză decurge dintr-o constatare națională 20. Responsabilitatea reprezentanților față de alegători constituie baza sistemelor democratice naționale. Bineînțeles, instanțele naționale se confruntă cu anumite probleme. Reiese totuși că partidele naționale își asumă, de bine, de rău, această funcție, pe cînd
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
fie preocupate de sistemul politic național. Apoi, partidele naționale își folosesc puținele resurse în arena lor națională. Mai mult, fluxul de comunicare și de informații între nivelurile național și european este inadecvat. În afară de asta, partidele naționale acordă puțină atenție cooperării transnaționale cu ocazia campaniilor electorale europene. În fine, nu se face nici o consultare asupra selecției candidaților și doar slabe tentative de a lega manifestele de miza campaniilor electorale. În general, caracteristica esențială a relației dintre partidele naționale și organizațiile internaționale ține
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
relației dintre partidele naționale și organizațiile internaționale ține de faptul că partidele insistă să-și păstreze marja de operare în domenii-cheie pentru interesele naționale și/sau partinice. Prin urmare, transferul de suveranitate dinspre partidele naționale nu se efectuează spre nivelul transnațional 22. La rîndul său, Christopher Lord susține că democratizarea și integrarea Uniunii Europene nu s-ar putea lipsi de rolul partidelor politice, care prezintă candidați, care dezbat cu ocazia referendumurilor și a chestiunilor de interes public 23. Prin analogie, federațiile
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
Est. Cercetătorii au evidențiat contribuția secundară a europartidelor la democratizarea țărilor din fostul bloc estic. Analizînd raportul între cooperarea paneuropeană a partidelor politice și democratizarea în Europa Centrală, Pascal Delwit și Jean-Michel De Waele au observat că "dacă organizațiile partinice transnaționale (Internaționalele, federațiile și fundațiile) joacă un rol politic tot mai mare, datorită europenizării și globalizării problemelor, nu înseamnă că ele nu rămîn actori politici de o importanță relativă"32. Pe lîngă asta, John Fitzmaurice a arătat aportul, în special al
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
32. Pe lîngă asta, John Fitzmaurice a arătat aportul, în special al FEP, la punerea pe picioare a partidelor și sistemelor de partide care constituie temelia acestor noi democrații reprezentative 33. În fine, Geoffrey Pridham a evaluat impactul cooperării partizane transnaționale asupra tranziției democratice a țărilor din Europa Centrală și de Est. El s-a axat în special pe analiza integrării partidelor și a elitelor din aceste țări în cooperarea partinică transnațională. Această integrare deschide calea spre socializarea elitelor din noile
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
În fine, Geoffrey Pridham a evaluat impactul cooperării partizane transnaționale asupra tranziției democratice a țărilor din Europa Centrală și de Est. El s-a axat în special pe analiza integrării partidelor și a elitelor din aceste țări în cooperarea partinică transnațională. Această integrare deschide calea spre socializarea elitelor din noile partide democratice, spre influențarea construcției partidelor politice, ca și spre credibilitatea și legitimitatea anumitor forțe politice 34. Pridham ajunge la concluzia că activitățile partinice transnaționale contribuie la distingerea între partidele ținînd
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
din aceste țări în cooperarea partinică transnațională. Această integrare deschide calea spre socializarea elitelor din noile partide democratice, spre influențarea construcției partidelor politice, ca și spre credibilitatea și legitimitatea anumitor forțe politice 34. Pridham ajunge la concluzia că activitățile partinice transnaționale contribuie la distingerea între partidele ținînd de familiile politice clasice (creștin-democrate, conservatoare, liberale și socialiste cu excepția verzilor) și partidele din afara standardului (naționaliste, populiste și ostile minorităților), care sînt excluse de la cooperarea partinică transnațională 35. Aceste din urmă tipuri de partide
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
Pridham ajunge la concluzia că activitățile partinice transnaționale contribuie la distingerea între partidele ținînd de familiile politice clasice (creștin-democrate, conservatoare, liberale și socialiste cu excepția verzilor) și partidele din afara standardului (naționaliste, populiste și ostile minorităților), care sînt excluse de la cooperarea partinică transnațională 35. Aceste din urmă tipuri de partide nu sînt totuși numaidecît slăbite. 1.1.1.3. Reprezentarea Pe lîngă registrele legitimității și democrației, cercetătorii s-au aplecat și asupra raporturilor europartidelor cu problematica reprezentării în UE. Și aici trebuie evidențiate
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
politicilor PSE și ale europartidelor. Va fi important de determinat dacă studiul nostru va confirma cadrul partinic național al lui Geoffrey și Pippa Pridham, lectura sceptico-transnațională a lui Newman, teza lui Hix și Lord privind puterea condițională a PSE, interpretarea transnațională a lui Johansson, abordarea prin comparative politics a lui Hix și Lord sau teza eficacității rețelei a lui Ladrech. 1.1.2. Întrebări pentru cercetare După ce am justificat pertinența problematicii, trebuie să evidențiem seria de întrebări precise și complementare pe
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
actualizat care să permită o mai bună analiză a europartidelor. În literatura de specialitate, s-a recurs, pentru denumirea acestui actor partinic, la termeni foarte diferiți, precum prototipuri americane și canadiene, confederații, rețele de partide, federații europene de partide, federații transnaționale de partide, protopartide sau chiar partide în sensul convențional al termenului. Această fluctuație conceptuală stă mărturie pentru importanța dezbaterii asupra definirii acestui actor. Vom trece prin literatură pentru a evolua principalele definiții. Ipoteza prototipului american și canadian a fost sugerată
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
bazată pe omologia identificată de el între, pe de o parte, conceptul lui Mair și Katz și, de cealaltă, FEP. Această analiză nu este totuși împărtășită de alți specialiști în europartide (vezi infra). Christophe Lécureuil optează pentru noțiunea de federații transnaționale de partide. Acestea "reunesc partidele politice din aceeași familie și servesc drept legătură între grupurile politice din Parlamentul European și partidele membre care nu sînt reprezentate în PE sau care provin din state ne-membre"86. În acest scop, organizarea
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
nu sînt veritabile partide politice. Probabil în completarea definiției lui Seiler, cercetătorul suedez optează pentru noțiunea de confederații, negativ definită. Pe de o parte, identitățile partidelor membre luate în parte nu sînt subsumate unei entități comune. De cealaltă, intensitatea interacțiunii transnaționale variază între fazele de contact, de cooperare și de integrare 89. Or, niște "partide europene autentic integrate" ar necesita un transfer de suveranitate dinspre partidele naționale care, în fapt, nu s-a realizat. Robert Ladrech propune noțiunea de rețea de
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
Pentru Luciano Bardi, patru dimensiuni sînt importante, și toate țin de aspecte interne ale FEP. E vorba de membri, personal, finanțare și organizare internă 97. Bardi ajunge la următoarea concluzie: în termeni de pertinență politică și de structură organizațională, federațiile transnaționale de partide "apar ca partide politice cu istorii comparabile și cu un ansamblu similar de valori. Ca ilustrare, federațiile joacă un rol mai degrabă minor în campaniile electorale pentru Parlamentul European, iar manifestul lor este practic ignorat de candidații la
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
European, comisiile acestuia și Conferința organelor specializate în afaceri comunitare (COSAC)106. De cealaltă parte, trebuie distins și între FEP și relațiile de la partid la partid. O diferență importantă se găsește în raportul cu problema integrării. În cadrul europartidelor, activitatea partinică transnațională se vrea integrativă pe plan formal și practic. În contrast, activitățile bi- și multilaterale nu sînt formal integrative, iar pe plan practic implică o cooperare slabă și ad hoc107. În fine, FEP nu sînt Internaționale partinice. Diferența fundamentală ține de
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
provenind din instituțiile UE (Comisia Europeană, Parlamentul European, Consiliul, Comitetul Regional, BCE, Comitetul Economic și Social), majoritare în raport cu cele provenind din alte organisme europene și internaționale (Consiliul Europei, Internaționalele). Observăm că elitele proeminente ale triunghiului instituțional sînt privilegiate în cooperarea transnațională. Plecînd de la aceste două deschideri orizontale, FEP au creat de facto scări verticale între nivelurile național și european. Astfel, FEP permit elitelor naționale și europene din aceeași familie politică să conlucreze. Este bine așadar să ne aplecăm asupra structurii care
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
de integrare 118. Acest model ne permite să determinăm în ce măsură autonomia partidelor naționale este redusă în favoarea consolidării structurale a FEP. Pe de altă parte, modelul lui Niedermayer permite și ridicarea și analizarea problemei instituționalizării FEP. În faza de contact, interacțiunea transnațională este activată din cînd în cînd și în momentul în care este necesară. Nu există numaidecît o organizație transnațională permanentă. În schimb, comunicarea permanentă frecventă constituie principalul indicator al acestei faze119. Oskar Niedermayer consideră că în faza de cooperare interacțiunea
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
FEP. Pe de altă parte, modelul lui Niedermayer permite și ridicarea și analizarea problemei instituționalizării FEP. În faza de contact, interacțiunea transnațională este activată din cînd în cînd și în momentul în care este necesară. Nu există numaidecît o organizație transnațională permanentă. În schimb, comunicarea permanentă frecventă constituie principalul indicator al acestei faze119. Oskar Niedermayer consideră că în faza de cooperare interacțiunea transnațională are loc într-o organizație transnațională permanentă. Pentru analiza acestui stadiu au fost aleși opt indicatori 120: posibilitatea
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
este activată din cînd în cînd și în momentul în care este necesară. Nu există numaidecît o organizație transnațională permanentă. În schimb, comunicarea permanentă frecventă constituie principalul indicator al acestei faze119. Oskar Niedermayer consideră că în faza de cooperare interacțiunea transnațională are loc într-o organizație transnațională permanentă. Pentru analiza acestui stadiu au fost aleși opt indicatori 120: posibilitatea aderării individuale, existența subunităților, includerea subunităților în procesul decizional, componența organelor (congres, birou...), luarea de decizii în aceste organe (congres, birou, reuniunea
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
și în momentul în care este necesară. Nu există numaidecît o organizație transnațională permanentă. În schimb, comunicarea permanentă frecventă constituie principalul indicator al acestei faze119. Oskar Niedermayer consideră că în faza de cooperare interacțiunea transnațională are loc într-o organizație transnațională permanentă. Pentru analiza acestui stadiu au fost aleși opt indicatori 120: posibilitatea aderării individuale, existența subunităților, includerea subunităților în procesul decizional, componența organelor (congres, birou...), luarea de decizii în aceste organe (congres, birou, reuniunea liderilor...), domeniile de competență, utilizarea simbolurilor
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]