2,162 matches
-
de nădejdi și putere, îi amorsa acerb rebeliunea împotriva statutului de neînsuflețită, întrebând-o cine e ea într-un fel nesuferit de imperios, urmat cumva în șoaptă, complet nelalocul lui, și de: "Lazăre, vino afară!" Era mai mult un interogatoriu trupesc forțat, ce o cufunda în anxietatea cea mai adâncă după o metodă asemănătoare infamei waterboard technique (la a cărei mențiune în procesul de la Roma consilierii americani ai acuzării renunțaseră în ultimul moment ca fiind prea riscantă). Găsea ea încă nădejde
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
cunoscut croit dintr-o singură bucată - bineînțeles, dragat în prealabil eroic de trupurile în care spațiul său vital se găsea împotmolit, ca un mare fluviu leneș ce-și rătăcise drumul. Războinicii retezau neobosiți legăturile acestui spațiu vital cu originile sale trupești, fluidizându-l, iar artizanii aduși de pretutindeni îl canalizau și îndiguiau cu priceperea lor tehnică. "O formă exotică de grădinărit", își zise în sine arhitectul căzut în meditație. Proiectul totalitar mongol nu pornise dintr-o altă necesitate inteligibilă decât setea
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
fenomenului, un braț desprins din confuzia laocoonică a centrului îl apucă de brățara de aramă ce-o purta la încheietură. Doar "Doamne ajută!" mai apucă Rică să zică, înainte de a fi tras la fund de valul foarte agitat al pasiunii trupești colective. Nu că s-ar fi pierdut complet cu firea în nodul de trupuri arse pe dinafară de soarele occitan, iar pe dinăuntru de-o stelărime și mai pârjolitoare; totuși, resimțea prea marea libertate în care adunarea plutea ca pe-
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
atrasă de obiectele în mișcare de la periferia câmpului vizual. Nu fără efort, reușește, prin urmare, să rămână la verticală doar cel ce închide ochii, încredințându-se în exclusivitate simțului tactil. Drenajul stabilității obligă la o înviorare improvizată întru restabilirea relației trupești cu preajma, ca și cum numai regăsirea incertă a echilibrului ar menține tonusul vital, nu și împietrirea statuară. Existența umană evocă o asemenea plajă a nemărginirii drenată când încoace, când încolo, de un exces în perpetuu frământ. Iar valul, ce juca acum
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
către sălașul temerilor adânci din făptura lui, la etaj jetul puternic al dușului izbea discontinuu pardoseala de ceramică, întrerupt de sunetul mai surd al apei pe pielea femeii. În auzul lui Ian, tonalitățile confuze se recompuneau simfonic, căci memoria sa trupească păstra fidel întipărită albia virtuală a curgerilor ei vijelioase dincolo de sine. Trupul lui Ondine nu respingea șuvoiul, ci părea să i se alăture confluent, lestându-l ca un mâl greu, aluvionar, și întârziindu-l în meandre lascive doar pentru a-l
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
fost întâlnirea cu leprosul, de care, mai întâi a vrut să fugă, dar străfulgerat de un anume gând, s-a întors și i-a sărutat mâna: „ceea ce mi se părea amar, s-a preschimbat pentru mine în dulceața sufletească și trupească”. Pentru Francisc, este Cristos care suferă, deoarece, „Totul este în toți” și Dumnezeu este cel mai mare cerșetor. Fratele minor care redactase Regula ordinului (într-o primă formă) a ales să rămână pentru totdeauna lângă cei marginalizați care sufereau, cum
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
a avea un trup"29. Medicii se preocupă din ce în ce mai mult de acest trup cu rănile și traumele sale, printre care și cele din noaptea nunții. Ei doresc să le ferească pe femei de durerile pe care le provoacă uneori strânsorile trupești. Și, mai cu seamă, se le țină pe fetele tinere departe de pericolul bolilor venerice, care sunt în creștere în acest sfârșit de secol. Neștiința fecioarelor, avertizează tot mai insistent doctorul Brennus în 1895 și doctorul Corivaud în 1898, este
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
le țină pe fetele tinere departe de pericolul bolilor venerice, care sunt în creștere în acest sfârșit de secol. Neștiința fecioarelor, avertizează tot mai insistent doctorul Brennus în 1895 și doctorul Corivaud în 1898, este anticamera adulterului. Surprins de răceala trupească, soțul se va simți tentat să își înșele consoarta. La rândul ei, soția dezamăgită riscă să devină complet și iremediabil frigidă... asta dacă nu încearcă să găsească alinare în brațele altui bărbat. În afara corpului medical, unii vor merge chiar mai
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
unor socoteli ascunse"58. El provoacă fiecăruia din cei doi protagoniști "o ușoară amețeală de amor propriu și de asemenea de desfătare fizică"59. El lingușește eul, sinele atât de "vrednic de ură" al ființelor omenești, precum și senzualitatea acestora, plăcerea trupească "pură", atât de disprețuită în tradiția creștină. Acest reproș este adresat nu atât bărbatului, cât femeii și fetei tinere. Pentru că, de fapt, se consideră că bărbatul este dominat de rațiune, de intelect, de forța sa productivă și creatoare, pe când femeia
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
aluzia și elipsa. Săruturile, mai ales, capătă o mare intensitate erotică. Sunt înflăcărate, languroase, sublime, deoarece simbolizează prin ele însele străfulgerarea iubirii carnale. Deoarece sunt asociate deopotrivă cu suflul cu sufletul, adică și cu buzele simboluri ale senzualității și dorinței trupești ele exprimă noul ideal amoros, cel al marii iubiri, spirituală și senzuală în același timp112. Sărutul aduce în armonie trupul și cugetul, dorința și iubirea, tandrețea și patima și de asemenea, într-un anumit fel, bărbatul și femeia. Căci sărutul
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
care o oferă flirtul bulversează viața sexuală a adulților. Era inevitabil ca femeile mai cu seamă, cărora acest joc amoros le trezise senzualitatea, să nu se arate mai exigente în dormitor, să nu năzuiască la alte preludii erotice, la armonie trupească. "Toți băieții și fetele de vârsta lor..". Și pentru adolescenți, flirtul este mai mult ca niciodată în spiritul epocii. Mai carnal, mai senzual, mai conflictual, un flirt de la care aproape nimeni nu se mai dă acum în lături. Expresia "în
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
zăpezilor". În luptă cu ea însăși, Françoise respinge cu groază ideea iubirii fizice, și chiar simplul gând al unei relații cu băieții. Consideră "sexul masculin" ca fiind "dubios, detestabil, odios chiar". Pentru ea, ca pentru majoritatea fetelor, de altfel, relațiile trupești sunt asociate tot cu noțiunea de păcat, iar băieții, cu pericolul. În realitate, ca toate domnișoarele de vârsta ei, Françoise visează la o iubire mistuitoare. Pentru a scăpa de batjocura pe care o îndură și pentru a-și păcăli însingurarea
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
care pudoarea cerea ca încleștările soților să se petreacă în bezna cea mai adâncă, ca trupul să rămână acoperit, chiar. Trecuse demult vremea în care prințul Salina, din romanul Ghepardul, îi răspundea prea-cucernicului părinte Pirrone, care îi reproșase săvârșirea păcatului trupesc: Sunt încă un om în putere; și cum aș putea să mă mulțumesc cu o femeie care, în pat, își face cruce înainte de fiecare îmbrățișare și care, apoi, în clipele de mare dăruire, nu știe să spună decât: "Isuse Hristoase
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
cuvinte deja existente: benedicere "a vorbi de bine" a primit înțelesul "a binecuvînta" (după gr. εύλογειυ), caritas "scumpire; afecțiune" a primit înțelesul "caritate; iubire de Dumnezeu și de aproapele", carnalis "(care ține) de carne" a primit înțelesul "referitor la trup; trupesc" (după gr. σάρκινος), devenind astfel opusul lui spiritualis, fides "încredere; credit" a primit înțelesul "credință creștină", paganus (derivat de la pagus "sat; tîrg") "sătean; civil" a primit înțelesul "necredincios, păgîn" etc. În același timp, latina creștină a preluat numeroase împrumuturi (iudeo-
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
pentru că nu putea să-i dezamăgească pe ceilalți după ce o viață întreagă s-a lăudat că e fericit (p. 100). Înțeleptul nu avea cum să-și împărtășească frica prietenilor care s-ar fi socotit înșelați de aparenta detașare de bunurile trupești pe care el o afișase întotdeauna : Ce ar fi spus ? Că i-am mințit, că, iată, mă tem că trupul meu nu va mai fi și nu se va mai bucura de plăcerile vieții (p. 100). El acceptă că s-
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
chema la răspundere sunt mulți și vor fi față de voi cu atât mai neîndurători, cu cât sunt mai tineri - p. 194-195). Chestionată apoi cu privire la declarațiile lui Platon, femeia spune că el a vorbit doar despre nemurirea sufletului și ofilirea frumuseții trupești, iar singurul nume pomenit a fost al lui Socrate. Când află de la Arheanassa că Dionis I intenționa s-o facă să depună mărturie că Platon ar fi trădător și stricător al ordinii, filosoful intuiește urmarea unor astfel de acțiuni și
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
alt talent omenesc, nu este o însușire de orice moment; nu suntem dispuși totdeauna să intrăm în spiritul altuia.” Vauvenargues 529. „O, cărților, sfetnici credincioși, prieteni lipsiți de lingușire ce înviorați mintea, învățători ai sufletului, ce știți să stăpâniți pornirile trupești, călăuze ale vieții cinstite și ale morții împăcate! O, câți oameni nu ați ridicat de pe șesul cel întunecos pe culmile cele mai falnice? Pe câți nu i-ați înălțat în scaunele cerești? O, mângâitori ai sufletului meu, alinare a mâhnirilor
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
numiți pe Aristotel, Cicero și Platon) și mai ales, teama ca împărtășindu-se din această învățătură, să nu ajungă cumva să trăiască precum profesorii săi, adică întocmai „ca niște demnitari mireni, în mare cinste și slavă și în toată tihna trupească, îmbrăcându-se în haine scumpe, umblând cu cai aleși, de rasă și în trăsuri minunate.” <footnote Vezi Paisie Velicikovski, „Autobiografia și Viețile unui stareț”, tr. de Elena Lința, Ed. Deisis, Sibiu, 2002,p.108. footnote> Episodul este absolut frapant, dacă
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
Uimitoare este acuratețea descrierii și abundența de detalii care revin în amintirile autorului, la o distanță de jumătate de veac după întâlnirea cu acești oameni. Desigur, ceea ce au ei în comun, afară de datele biografice individualizante, este depășirea limitelor omenescului, asceza trupească dusă la extrem. Este o formă aparte de jertfă pentru Dumnezeu, pe care autorul nu o comentează în nici un fel, simțind însă nevoia să-i facă loc, în șirul unei povestiri, atât de învolburate de evenimente. Este galeria sa de
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
este o cugetare în formă condensată, ca rezultat al experienței de viață dintr-o perspectivă filozofică. Lapidar, nuanțat, paradoxal, orice adaos este de prisos. Răspunsuri aproape canonice. 29 Suntem vulnerabili? Dacă am fi doar fizic și într-un singur loc trupesc, ca și Ahile, ca și Siegfried, am fi aproape nemuritori. Așa, acceptăm de bună voie trecerea, în ritualul diferit de la zonă la zonă. Privim când cu spaimă, când cu indiferență reîntoarcerea în pământul de unde am ieșit. Nu aparținem de mitul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
un univers și o realitate în ele însele. Orizontul hiperreal al ciberspațiului, care este accesat prin intermediul calculatorului, este mai real decît experiența comună. Case se referă la propriul său trup cu dispreț, ca fiind "țărînă" sau "închisoare de carne". Experiența trupească, inclusiv cea sexuală, apare ca fiind relativ lipsă de interes și de importanță pentru el; orgasmul îl descrie ca pe o "străfulgerare albastră într-un spațiu în afara timpului, o imensitate ca cea a matricei unui computer". Case pare să fie
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
în ciberspațiu și dorința sa imperioasă de a ajunge acolo se aseamănă cu căutările unei transcenderi religioase (sau nevoii înnebunitoare de droguri a celor dependenți de acestea). Deși Gibson nu se complace într-o celebrare a vieții și a dimensiunii trupești de tip nietzschean, el reia totuși motive familiare din filosofia lui Nietzsche, precum dorința de putere și dorința de creare a propriei identități, ca impulsuri majore ale ființei umane. Ca și universul filosofului german, universul lui Gibson este unul al
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
distrugă, ca și cum această formă de imortalitate (fără trup) este nesatisfăcătoare, ba chiar insuportabilă. (Pînă la urmă, Wintermute îi satisface dorința lui Dixie, distrugîndu-l). Această scenă pare să sugereze că imortalitatea "electronică" nu este de fapt nemurire, că lipsită de resurecția trupească, fericirea eternă nu este posibilă. Este trupul o limitare a modului în care sînt construite ființele umane, computerele putînd exista înafara unui trup această carcasă de carne, necesară omului? Pe de altă parte însă, noi știm, așa cum o știe și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
lui Case: "alegerea îți aparține", ca și cum acesta ar fi putut hotărî sau nu să aibă parte de o nemurire (lipsită de viață umană) în ciberspațiu (și cu care Case se va reîntîlni în finalul romanului) sau să revină la existența trupească (în carne și oase). Case se întoarce la aceasta din urmă, dar nu se lămurește de ce și nici nu ne este prea clar ce anume îi oferă Neuromancer eroului. Așa cum s-a mai arătat, nu este prea clară nici semnificația
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
cînd a scris Neuromancer și că "mă întrebam dacă ar putea exista un mit al calculatorului care ar putea avea ceva în comun cu mitul automobilului la Bruce Springsteen" (Rolling Stone, 4 decembrie 1986: 107). 21 Această temă a resurecției trupești are în creștinism un caracter esoteric; ea poate fi găsită în Evanghelii, dar nu întotdeauna sub forma unei dogme. În orice caz, anumite secte budiste își reprezentau paradisul sau Nirvana în termeni foarte concreți, cu corpuri reînviate care se bucură
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]