7,327 matches
-
și trecând o perie prin el. Hai să continuăm tot așa până ne dăm seama ce simțim cu adevărat. — Sunt complet de acord. Ar trebui să nu ne repezim cu capu Înainte, Îi spun eu - merită din plin Încă o tură. De ce nu mai rămâi puțin, ciugulim ceva și poate mai târziu ne mai distrăm umpic? Mă duc până la bufet și pun poza lui Stacey În sertarul de sus. — Mi-ar plăcea Brucey, dar trebuie să mă văd cu cineva. A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
de rezervă În sertar și mă car. Aud aspiratoarele celor care fac curățenie și, În timp ce cobor pe scară, mă uit prin geamul ușii de la birou, cutremurându-mă când Îi văd pe Inglis și pe Drummond. Puțoii ăștia, să facă o tură de noapte. Evident că trec În revistă procedurile care se folosesc pentru a căuta ciocanul. N-o să afle niciodată de unde a fost cumpărat, ticăloșii patetici. Cred că-i pot auzi și vocea lui Gillman. Apoi inima-mi stă În loc. Aud
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
Nu-mi vine absolut nimic În minte, zic eu cam Înțepat. Făți jobu de rahat puțoi ce iești. Sunt bucuros că plec de la Rossi și mă Întorc la sediu. Ajung Înapoi la fix să-mi iau prânzul, așa că dau o tură pe la cantină. Haggis-ul al Inei se află azi pe meniu. Lennox și homălăul pe ascuns de Peter Inglis stau Împreună. Mă duc și eu la ei. Drummond și Fulton erau În spatele meu la coadă și vin și ele să stea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
mult Înainte de a Începe interviurile astea pentru promovare. Sigur ca pământul. Tragem În fața unui magazin cu mobilă la mâna a doua de pe Walk. Înainte era al lui Rab Vance, asta până ca Franco Begbie și Alex Setterington să dea o tură pe-acolo Într-o zi și să-l oblige pe puțoi să se retragă. I-au zis doar că preiau contractul de Închiriere și cu asta basta. Oricum Rab era un semi-alcoolist (s-a Împăunat puțin dupaia) dar În esență
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
celor care s-au dus acolo erau cititori ai ziarului Mail. Asta m-a Îngrozit atât de tare, Încât am renunțat la ziar. Mă hotărăsc să mă duc și să mă văd cu Bunty. — Ray, mă duc să dau o tură pe afară. Dacă mutantul ăla docil Toal mă caută, spune-i că m-am dus la Forum. — Bine Bruce. Când te Întorci? — În vreo două ore. Ce, vrei săți aduceva dela Crawford’s? — Mda... cred că o plăcintă Cornish cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
lui pentru droguri și se apucase să modeleze liniile. Un lucru pot spune despre Ray Lennox, nu lasă să-i crească iarba sub tălpi când vine vorba de cocaină. Mă fut În muncă pe ziua de azi, chiar și pe tura de noapte. Trag pe nări una dintre linii. Cred În justiție și cred În disciplină. Asta-i o plăcere, un bonus pentru a pune În aplicare... pula mea... io marfă beton... unde rămăsesem, da, un bonus pentru a pune În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
un vagabond de rahat când merg prin bomba asta micuță de crâșmă. E un salonaș separat alături, despărțit printr-o placă din lemn și niște sticlă opacă. Din spatele lui pot auzi hohotele de râs măgărești ale unei ștoarfe de patru ture, iar eu nici măcar n-aș putea să i-o trag o singură dată vacii. Îmi iau halba de bere și cât ai zice pește dau pe gât două treimi din ea. E un grup de puțoi bătrâni care joacă domino
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
care obiectul contractu lui cuprinde atât proiectar ea cât si execuția lucrării) ANEXE 2. Amenaja rea terenului 2.1......... 3. Amenajă ri pentru protectia mediului, inclusiv pentru refacerea cadrului natural după terminar ea lucrării 3.1...... 4. Realizare a infrastruc turii (retele de racord, utilităti exterioar e 332 ANEXE incintei) 5. Investitia (lucrarea de bază) 5.1..... Obiect 01.... 6. Organiza re santier Total valoare exclusiv T.V.A.) mii lei euro Taxa pe valoare adăugată (mii lei) Procentul *1) Lucrarea se
GHID PRACTIC PENTRU ACHIZIŢII PUBLICE by Ş.l. dr. ing. ADRIAN ŞERBĂNOIU jr. CĂTĂLINA ŞERBĂNOIU () [Corola-publishinghouse/Science/1191_a_2364]
-
1. Parametrii tehnici și funcționali ................................. 2. Specificații de performanțăși condiții privind siguranța În exploatare ................................. 3. Condiții privind conformitatea cu standardele relevante ................................. ANEXE 4. Condiții de garanție și postgaranție ................................. 5. Alte condiții cu caracter tehnic ................................. Proiectant, Ofe rtant, ........................ ...... .................. (semnătura autorizată) (semnă tura autorizată) PRECIZARE: Proiectantul răspunde de corectitudinea com pletării coloanelor 0 și 1; În cazul În care contractul de lucrări are ca obiect atât proiectarea, cât și execuția uneia sau mai multor lucrări de construcții, responsabilitatea completării coloanelor 0 și 1
GHID PRACTIC PENTRU ACHIZIŢII PUBLICE by Ş.l. dr. ing. ADRIAN ŞERBĂNOIU jr. CĂTĂLINA ŞERBĂNOIU () [Corola-publishinghouse/Science/1191_a_2364]
-
era menit să studieze muzica, aritmetica, geometria și astrologia. Născută din punerea alături a manu scriselor, filologia a alăturat cunoștințe din domenii felurite, Îmbrățișîndu-le erudit cît mai apropiat de original. Această parte a criticii o numesc unii conjecturală (lat. coniec tura „presu pu nere“) sau divinatorie (lat. diuinare „a ghici“) sau critica emendatrix (lat. emen dare < mendum „greșeală“). Învățații care lucrau la biblioteca din Alexandria sînt cei care au fundamentat filologia. Biblioteca din Alexandria cuprindea două sute de mii ori chiar șase sute
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
multe pasaje În care nu se conturează cert sensul dorit de autor. Co piile multiple ale unui text aflate În Muzeu conțineau numeroase divergențe. Efortul impus de nevoia de a sistematiza textul a condus la un uriaș progres În cul tura și metodele filologice. Nu a fost o coincidență faptul că cinci dintre primii șase bibliotecari (Zeno dotos, Apollonios din Rodos, Eratostene, Aristofan și Aristarch) au fost printre cei mai faimoși literați ai vremii lor: li se datorează cu precădere faptul
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
relativ ușor, cît timp era proaspătă, spălîndu-se cu bure tele (gr. spovggo~; lat. spongia deletilis); cînd era veche, nu se mai putea Înlătura decît prin răzuirea cu cuțitul (iar locul era mai apoi netezit cu cretă, pentru a se Înlă tura asperitățile). Cerneala roșie (gr. melavnion kovkkinon; lat. minium) era folosită pentru ornamen tație: se scria de obicei cu roșu primul rînd, sau se scriau așa pri mele cîteva rînduri ale unei opere ori ale unui capitol. Cerneala se păstra Întro
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
nouă de scriitori. Strict numeric, s-ar putea spune că s-a păstrat cam a zecea parte. Cu cîteva excepții Întîmplătoare, a supraviețuit ceea ce merita: acele opere literare pe care lumea le considera vrednice de a fi reeditate, recopiate. Gus turile literare și valorile au cunoscut Însă de-a lungul timpului schimbări, uneori radicale. În spațiul roman a avut loc un proces similar. Din literatura latină de pînă la Sylla (secolele IV-III pînă către 80 Î.H.), s-a păstrat cel
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
important, dar Întotdeauna secundar În critica de text. Oportunitatea unei asemenea demon s trații apare numai cînd se impune alegerea Între mai multe conjecturi (sau variante), de valoare aproximativ egală În stil și conținut, sau cînd se alege Între conjec tură și crux. Chestiunea principală, de a determina dacă este un act fie acceptabil, fie absolut necesar din punc tul de vedere al stilului ori al conținutului, nu progre sează odată cu identificarea erorilor care sînt mai mult sau mai puțin probabile
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
juriștii strîng alianța cu papalitatea sau cu Imperiul) și asumarea unui rol tehnic (cînd s-au pus În slujba orașului ca profe sioniști și funcționari). Situația era Însă cu mult mai complexă, pentru că nu este nevoie să supraevaluăm puterea cul turii universitare. Într-o societate cum este cea din Evul Mediu tîrziu, În care rolurile sociale se rigidizează tot mai mult, nu este suficient titlul de doctor pentru a garanta o carieră strălucită, care rămîne determinată de descendența familială. Pe de
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
nu ia locul altuia, ci fiecare Își păstrează locul care i-a fost atribuit. Eu nu am avut niciodată o asemenea școală și nu cred că există undeva vreuna de felul acesta. Dar poate că Într-o bună zi sfa turile acestea le vor fi de folos urmașilor.“ O realitate nouă are nevoie de cuvinte noi. Insti tuția universitară și-a format un lexic propriu, care a trecut din latina medievală În limbile moderne. Rareori este vorba de cuvinte inventate anume
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
încercăm să privim, lămuritor, către ceea ce suntem. I. DESPRE SACRU I.1 Distincții preliminare Sacrul - ambiguitate și plurivocitate. Rudolf Otto și Mircea Eliade - prezentare critică a viziunilor despre sacru. Manifestările sacrului. Recontextualizare critică a ideii de sacru. Sacrul și struc turile de cunoaștere ale omului. I.2 Reprezentări axiale și reprezentări concentrice Axis mundi și reprezentările axiale. Centrul și reprezentările concentrice. Ilustrări. Secvențialitate și sincronicitate. Reinterpretare în cheie tridimensională: unitatea reprezentărilor. I.3 Despre religii Despre egalitatea și unicitatea religiilor ca
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
sunt diferite pentru că există diferite organe, ci pentru că natura a creat o diversitate de organe pe masura diverselor puteri. În același mod [natură] a atribuit diferite medii diverselor simțuri, pe masura actelor puterilor. Cunoașterea naturii calităților sensibile nu aparține sim turilor, ci intelectului. Așadar, rațiunea numărului și distincției simțurilor externe trebuie să fie în acord cu ceea ce aparține în mod propriu și per se simțurilor. De asemenea, simțul este o putere pasivă care ia naștere printr-o schimbare [declanșată] de [obiectul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
imate riala), ci și una intenționala. În urmă datelor adunate până acum putem conchide că, în funcție de tipul de schimbare, immutatio naturalis sau immutatio spiritualis, avem următoarea ierarhie: văzul este pe primul loc, fiind urmat de auz și de celelalte sim turi, între care nu se mai poate stabili, cu exactitate, care este ordinea ierarhică. Dar, cu toate că poate fi oferită o ierarhie după criteriul schimbării, o chestiune a rămas neclarificata, si anume unde au loc aceste schimbari: în obiectul simțit, în mediul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
respectabila de chi nina a ar fi dulce, la fel cum, daca aerul ar fi violet, colile albe de hartie nu ar mai fi văzute ca fiind albe, ci ca fiind violete. În acest subcapitol, personajele principale au fost sim turile externe, primele puteri cognitive care intervin în procesul cunoașterii umane. Fiecare dintre cele cinci simțuri ex terne a văzul, auzul, mirosul, gustul și simțul tactil a este analizat de Toma din Aquino, așa cum am putut observa, atât în funcție de obiectele lor
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
precum mărul, deoarece asemănarea culorii este percepută fără materie, adică fără particulele de licopen care fac mărul să fie roșu (vezi pasajul ÎI.1 .10.). Am introdus, în explicitarea modului în care o formă poate fi pe două șu por turi diferite, un termen foarte important în teoria cu noas terii tomiste, anume cel de similitudo. Pentru Toma din Aquino, similitudo este, după cum spune Dominik Perler, un termen tehnic folosit pentru a reda acordul formal sau împărtășirea unei forme a convenientiam
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
rioara, doar prin una. Căci cu cat o putere este mai înaltă, cu atât este mai mare combinarea și unirea; din contră, puterea inferioară este divizată și multiplicata; de aici vedem că diferitele genuri sensibile pe care cele cinci sim turi externe le percep sunt percepute de puterea simțului comun. (ÎI.3.3.) Sicut obiectum sensus communis est sensibile, quod comprehendit sub se visibile et audibile, unde sensus communis, cum sit una potentia, extendit se ad omnia obiectă quinque sensuum (S.
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
actual inteligibil, ci unul potențial inteligibil. Din acest motiv, caracterul inteligibil al formelor, al imaginilor, trebuie să fie actualizat. În același timp, nimic nu este actualizat decât prin ceva aflat în act, așa cum se întâmplă la nivelul senzorial, unde sim turile pasive sunt actualizate în momentul în care un obiect sensibil aflat în act acționează asupra lor prin intermediul speciilor sensibile. La nivelul intelectiv, intelectul agent este cel care se află tot timpul în act și care se ocupă de actualizarea caracterului
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cu raze Röntgen. În starea naturală oasele nu sunt vizibile, deși sunt în fiecare dintre noi. Nu le putem vedea pentru că sunt ascunse în spatele pielii, sângelui, ligamentelor, mușchilor ș.a.m.d. Dar, după ce aparatul transmite razele X, acestea traversează țesu turile moi ale trupului, făcând posibilă „vederea“ a ceea ce la început era vizibil doar în potenta: oasele. În același timp în care oasele devin vizibile, pielea, culoarea acesteia, dimensiunile corporale, tot restul care ține de determinațiile individuale ale subiectului radiografiat, nu
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
în forma ei finală, ci într-o formă preconceptuala. Din acest motiv, re darea speciilor inteligibile printr-o formulă chimică nu ar fi adecvată, pentru că formulă este simbolică și conceptuală. A spune că specia inteligibila a citrinului este asemenea struc turii chimice, adică o combinație non-lingvistica și pre con cep tuala de elemente precum siliciu, oxigen și fier, în seamna, în fond, a o asemănă cu materia cunoașterii intelective: la fel cum siliciu, oxigen și fier sunt materia din care este
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]