2,079 matches
-
fost inițiată de comunitatea bulgărească. La 2 mai s-a aprobat construcția bisericii cu hramul Sfântul Gheorghe. Târnosirea bisericii are loc la 3 noiembrie 1819. Biserica este o clădire alungită, cu absida altarului circulară, racordată plastic pereților laterali, cu o turlă ridicată deasupra naosului și cu camera clopotelor înălțată deasupra pridvorului. Spațiul central reprezintă o sală cu două perechi de lărgiri ovale, înscrise în grosimea pereților laterali sub forma absidelor laterale la tipul mixt de biserică, sau pseudotrilob al bisericilor autohtone
Biserica Sfântul Mare Mucenic Gheorghe din Chișinău () [Corola-website/Science/328941_a_330270]
-
constă în tratarea unitară a spațiului interior, renunțându-se la obișnuita divizare în naos, pronaos, sala centrală asumând ambele funcții. Prezența compartimentelor rituale este totuși distinctă, realizată prin boltirea lor tradițională: partea centrală, ce reprezintă naosul, este supraînălțată de o turlă circulară, iar partea vestică - pronaosul - este boltit cilindric cu semicalote laterale. La baza turlei naosului se află o imitație a bolții moldovenești. Suprafața interioară a pereților este înviorată de cornișe proeminente și pilaștri, amintind panourile din bisericile occidentale. Deasupra pridvorului
Biserica Sfântul Mare Mucenic Gheorghe din Chișinău () [Corola-website/Science/328941_a_330270]
-
pronaos, sala centrală asumând ambele funcții. Prezența compartimentelor rituale este totuși distinctă, realizată prin boltirea lor tradițională: partea centrală, ce reprezintă naosul, este supraînălțată de o turlă circulară, iar partea vestică - pronaosul - este boltit cilindric cu semicalote laterale. La baza turlei naosului se află o imitație a bolții moldovenești. Suprafața interioară a pereților este înviorată de cornișe proeminente și pilaștri, amintind panourile din bisericile occidentale. Deasupra pridvorului, este amenajat cafasul, susținut de doi piloni masivi. În pereții groși, în partea de
Biserica Sfântul Mare Mucenic Gheorghe din Chișinău () [Corola-website/Science/328941_a_330270]
-
clădirii sunt din arsenalul neoclasicismului, rezumându-se la prezența unei cornișe cu muluri la ancadramentele dreptunghiulare ale ferestrelor și ușilor. Intrarea în biserică are loc dinspre sud, printr-un pridvor de proveniență târzie. Acoperișul actual datează din anii '90, cu turlele încununate de cupole sub forma bulbului de ceapă, realizate sub influența arhitecturii ecleziastice ruse.
Biserica Sfinții Împărați Constantin și Elena din Chișinău () [Corola-website/Science/328939_a_330268]
-
episcopul Râmnicului, Constantin Drăgoiescu și alții. Biserica de tip bizantin, are pereți puțin înalți, decorați cu un brâu de cărămidă sub streașină și cu arcuri ce par a se rezema pe o bogată colonadă ce înconjoară biserica, cu o singură turlă octogonală așezată pe o bază pătrată deasupra naosului. Catapeteasma - înaltă până la boltă - este de lemn, cu o sculptură ornamentală, poleită cu foiță de aur. Deasupra crucii Mântuitorului stă scris motivul osândirii Sale, în limbile ebraică, greacă și latină “Iisus Nazarineanul
Schitul Crasna () [Corola-website/Science/324905_a_326234]
-
de la câte o fereastră pe fiecare parte a zidurilor, iar în pronaos de la o singură fereastră pe peretele din sud. Toate ferestrele sunt simple și fără grilaj metalic. Pridvorul n-are ferestre, fiind luminat prin cele două deschideri de intrare. Turla este pe naos de forma octogonală, cu opt ferestre înalte și înguste. Pardoseala este de scândură - în naos, plăci mari de beton - în pronaos, și piatră mică, cioplită cu șase fețe - în pridvor. În anul 1938 s-au ridicat din
Schitul Crasna () [Corola-website/Science/324905_a_326234]
-
pe flancul drept. Frederick și-a mutat disciplinatele unități de infanterie către flancul stâng austriac în coloane. Infanteria s-a îndreptat către sud, nevăzută de austrieci, în spatele unei linii de dealuri scunde. Principele Carol Alexandru al Lorenei, deși aflat în turla bisericii din Leuthen, nu putea vedea nimic și a răspuns mutându-și rezervele către flancul drept. Armata prusacă a părut că a dispărut pur și simplu, iar austriecii au crezut că ea doar s-a retras. Dar când capetele celor
Bătălia de la Leuthen () [Corola-website/Science/324464_a_325793]
-
și pește actualul cătun Zvarici. Locul vechiului lăcaș de cult era în cimitirul bisericii sătești, întemeiata, în anul 1850, de Șerban Cantacuzino. Formă bisericii este de cruce, cu altar semicircular, cu cornișe și cu ferestre dreptunghiulare, fără ornamentație și fără turla. Dintre duhovnicii care au slujit aici, amintim pe preoții Pintilie Ioan, Toma Râpă, Peptu Grigore, Andrieș Ioan(în prezent, slujește preotul Argatu Vasile). Dealul voievodului, Dealul domnesc sau Dealul lui Vodă, cum îl găsim des menționat în documente, era locul
Scobinți, Iași () [Corola-website/Science/324459_a_325788]
-
avizelor, biserica a suferit o serie de reparații capitale în perioada 1984-1993, dându-i-se forma actuală, după stilul moldovenesc. Altfel, edificiul a fost extins spre răsărit cu încă 10 metri și s-au adăugat două abside laterale și o turlă în partea centrală. În anul 1989, cu sprijinul enoriașilor acestei parohii, a fost ridicată o cruce de beton în apropiere de absida altarului. Pe fața vestică a crucii se află o placă de marmură pe care s-a săpat următoarea
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323545_a_324874]
-
de un mare număr de credincioși din zona Dornelor. Primește Doamne jertfa binecredincioșilor Tăi!"". În prezent (anul 2011), la această biserică slujesc preotul paroh Constantin Vârlan și preotul Dan Văideanu. Biserica are formă de cruce, cu două abside laterale, o turlă deasupra naosului și un turn deasupra pronaosului. Ea este acoperită cu tablă zincată, iar pe partea dinspre miazăzi se află un praznicar. Interiorul bisericii este compartimentat în patru încăperi: pridvor deschis, pronaos, naos și altar. Pardoseala este din marmură albă
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323545_a_324874]
-
După cedarea bisericii în folosința Bisericii Ortodoxe Române, aici au slujit următorii preoți: În primul deceniu al secolului al XXI-lea, biserica a suferit o serie de lucrări de reparații și renovări, pierzând înfățișarea avută inițial. Ea avea inițial trei turle din lemn căptușite cu tablă zincată și o rozetă în stil neogotic deasupra intrării. În anul 2009 s-a înlocuit tâmplăria la ferestre și uși și s-au efectuat unele reparații și reamenajări interioare, sub îndrumarea preotului Liviu Solovan. Biserica
Biserica Sfântul Dumitru din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323583_a_324912]
-
2009 s-a înlocuit tâmplăria la ferestre și uși și s-au efectuat unele reparații și reamenajări interioare, sub îndrumarea preotului Liviu Solovan. Biserica "Sf. Dumitru" din Câmpulung Moldovenesc are formă de cruce, cu două abside laterale și cu o turlă octogonală deasupra naosului. Acoperișul edificiului are o învelitoare din tablă de cupru. Catapeteasma a fost confecționată la München (Germania).
Biserica Sfântul Dumitru din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323583_a_324912]
-
în cultul ortodox de către episcopul ortodox de la Episcopia Vadului, Feleacului și Clujului. Între anii 1986-1988, pr. paroh Danciu Gheorghe, a realizat lucrări majore la sfânta biserică ce au constat în pictura interioară, construirea unui nou altar, a bolții și a turlei, precum și a două abside laterale, suprafața totala utilă extinzâdu-se cu încă 52 metri pătrați, dintre credinciosi implicându-se profund material și fizic cântărețul bisericii Filip Iosif cu soția Ecaterina, precum reiese din Pisania de la acea vreme. Biserica a fost resfințită
Biserica de lemn din Măguri-Răcătău, filia Teleni () [Corola-website/Science/323632_a_324961]
-
1985), Doru Costineanu Beuca - preot (din 1985), Nicolae Cojocaru - preot (1985-1993), Gheorghe Giosan - preot (din 1993) și Ioan Nemțan - diacon (2013-2015) și preot (din 2015). Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Câmpulung Moldovenesc are formă de cruce (plan treflat), cu o turlă a cărei înălțime este de 38 m. Ea este acoperită cu țiglă smălțuită, multicoloră, în formă de solzi. Catapeteasma bisericii este confecționată din lemn de tei de către meșterul Ioan Pâslea.
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323652_a_324981]
-
cu o cupolă mare și abside largi semicirculare, având dimensiunea exterioară de 40 de metri lungime, 25 de metri lățime în abside și 10 metri în pronaos. Edificiul are un acoperiș din tablă de cupru, pe care se află o turlă centrală, două turnuri masive care străjuiesc cafasul și alte două turle mai mici așezate pe coama altarului și a pronaosului. Lăcașul de cult este prevăzut cu trei uși: una pe latura de vest, una pe latura nordică a pronaosului și
Biserica Sfântul Nicolae din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323694_a_325023]
-
de 40 de metri lungime, 25 de metri lățime în abside și 10 metri în pronaos. Edificiul are un acoperiș din tablă de cupru, pe care se află o turlă centrală, două turnuri masive care străjuiesc cafasul și alte două turle mai mici așezate pe coama altarului și a pronaosului. Lăcașul de cult este prevăzut cu trei uși: una pe latura de vest, una pe latura nordică a pronaosului și alta în peretele sudic al absidei altarului. În biserică sunt păstrate
Biserica Sfântul Nicolae din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323694_a_325023]
-
ridicarea acestui așezământ. Căminul poate adăposti un număr de 50 de bătrâni. Biserica „Sfântul Gheorghe” din Fălticeni este construită din bârne de lemn, pe fundație de beton. Ea are formă dreptunghiulară, cu absida altarului de formă poligonală și cu o turlă de formă pătrată, deasupra pridvorului. Pereții exteriori sunt căptușiți cu scânduri vopsite în culoarea albastru deschis. Acoperișul bisericii și cel al turlei sunt din draniță. Interiorul lăcașului de cult este luminat prin 7 ferestre: una în axul absidei altarului, câte
Biserica de lemn din Fălticeni () [Corola-website/Science/323879_a_325208]
-
lemn, pe fundație de beton. Ea are formă dreptunghiulară, cu absida altarului de formă poligonală și cu o turlă de formă pătrată, deasupra pridvorului. Pereții exteriori sunt căptușiți cu scânduri vopsite în culoarea albastru deschis. Acoperișul bisericii și cel al turlei sunt din draniță. Interiorul lăcașului de cult este luminat prin 7 ferestre: una în axul absidei altarului, câte două ferestre pe pereții laterali (sudic și nordic) ai naosului și câte una pe pereții laterali ai pridvorului. Toate ferestrele sunt duble
Biserica de lemn din Fălticeni () [Corola-website/Science/323879_a_325208]
-
bârne de stejar. Ea se sprijină pe un soclu din piatră de râu. Pentru a proteja edificiul de intemperii, pereții din bârne au fost placați cu scânduri vopsite în culoarea portocalie. Edificiul are un acoperiș din tablă zincată, cu o turlă octogonală deasupra naosului. Monumentul are formă de navă, cu absida altarului pentagonală decroșată față de restul corpului construcției. Lăcașul de cult este prevăzut cu două uși: una pe latura de vest și alta în peretele sudic al pronaosului. În interior, biserica
Biserica de lemn din Brașca () [Corola-website/Science/323152_a_324481]
-
bârne de brad, cioplite și îmbinate în „coadă de rândunică”. Ea se sprijină pe un soclu de piatră. Pereții din bârne sunt placați cu scânduri mici tratate împotriva incendiilor și cariilor. Edificiul are un acoperiș înalt din tablă, cu o turlă mare pe naos și două turle false, inegale, pe pronaos și altar. Turla de pe altar este mai mică decât cea de pe pronaos. Streașina aflată sub acoperiș este largă și are console tăiate după un profil curbiliniu. Monumentul are formă dreptunghiulară
Biserica de lemn din Măriței () [Corola-website/Science/323176_a_324505]
-
în „coadă de rândunică”. Ea se sprijină pe un soclu de piatră. Pereții din bârne sunt placați cu scânduri mici tratate împotriva incendiilor și cariilor. Edificiul are un acoperiș înalt din tablă, cu o turlă mare pe naos și două turle false, inegale, pe pronaos și altar. Turla de pe altar este mai mică decât cea de pe pronaos. Streașina aflată sub acoperiș este largă și are console tăiate după un profil curbiliniu. Monumentul are formă dreptunghiulară, cu absida altarului pentagonală și decroșată
Biserica de lemn din Măriței () [Corola-website/Science/323176_a_324505]
-
pe un soclu de piatră. Pereții din bârne sunt placați cu scânduri mici tratate împotriva incendiilor și cariilor. Edificiul are un acoperiș înalt din tablă, cu o turlă mare pe naos și două turle false, inegale, pe pronaos și altar. Turla de pe altar este mai mică decât cea de pe pronaos. Streașina aflată sub acoperiș este largă și are console tăiate după un profil curbiliniu. Monumentul are formă dreptunghiulară, cu absida altarului pentagonală și decroșată și cu un pridvor atașat în dreptul intrării
Biserica de lemn din Măriței () [Corola-website/Science/323176_a_324505]
-
și una din pronaos), făcând biserica mai luminoasă în interior. În 1950 s-a renovat iconostasul, iar în 1952 s-a demolat peretele despărțitor de lemn care separa pronaosul de naos și s-a făcut în tavan o deschizătură la turlă. nu posedă obiecte cu valoare istorică sau artistică. În curtea bisericii, lângă poarta de intrare, se află un turn clopotniță din lemn, de formă pătrată și cu un etaj. Biserica de lemn din Dănila este construită în totalitate din bârne
Biserica de lemn din Dănila () [Corola-website/Science/323252_a_324581]
-
se sprijină pe un soclu din piatră de râu. Pentru a proteja edificiul de intemperii, pereții din bârne au fost placați cu scânduri vopsite în culoarea galbenă. Edificiul are un acoperiș înalt, în patru ape, din tablă zincată, cu o turlă octogonală în stil neo-bizantin deasupra naosului. Monumentul are formă de navă, cu absida altarului poligonală decroșată față de corpul naosului. Pronaosul aflat în partea de vest are formă pătrată și este și el decroșat față de corpul naosului. Intrarea în lăcașul de
Biserica de lemn din Dănila () [Corola-website/Science/323252_a_324581]
-
în plan orizontale și îmbinate la colțuri în tehnica "coadă de rândunică". Construcția prezintă bogate ornamente geometrice și stilizări zoomorfe. Streașina largă este susținută de console cioplite în "cap de cal". Edificiul are un acoperiș înalt din șindrilă, lipsit de turle și cu rupere în pantă în dreptul absidelor laterale. Monumentul are formă de cruce (plan triconc sau treflat), cu absida altarului pentagonală și decroșată și cu peretele vestic al pronaosului de formă poligonală. Lăcașul de cult este prevăzut cu o ușă
Biserica de lemn Sfântul Nicolae din Vama () [Corola-website/Science/323274_a_324603]