2,430 matches
-
spune că ăsta a scăpat ! Dar nu ; îl identifică și pe el. Polițiștii îl escortează la locul unde sînt îngropați copiii. Aha, or să-l omoare acolo ca să-și acopere greșeala ! Dar nu, nu-i fac nimic. Pornesc în urmărirea ucigașului. Ce se întîmplă cu acest film ? încotro se îndreaptă ? Cu un sfert de oră în urmă nu părea să știe altceva în afară de sensul unic și plicticos pe care se angajase și brusc a devenit imprevizibil. Ucigașul e jucat de un
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
nimic. Pornesc în urmărirea ucigașului. Ce se întîmplă cu acest film ? încotro se îndreaptă ? Cu un sfert de oră în urmă nu părea să știe altceva în afară de sensul unic și plicticos pe care se angajase și brusc a devenit imprevizibil. Ucigașul e jucat de un actor tînăr și inventiv, Jason Butler Harner ; nu e nimic clișeistic în interpretarea lui. în timpul procesului o manipulează pe eroină, spunîndu-i că pe copilul ei l-a cruțat. Mai tîrziu îi trimite vorbă că a mințit
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
paranteză pentru că aici comentariile naratorului dezvăluie prezența în fundal a scriitorului și a strategiilor sale. Avem un plonjeu în epistema de secol XIX, temele puse în discuție sunt teme de manual pentru medicina de sfârșit de secol. În rama epistemică, ucigașul dobândește un chip generic, cel descris de Lombroso în Homo criminale, matoidul sau cazul de reversie. În discursul celor doi tineri studenți se află circumscris și cazul lui Leiba Zibal : „Paludismul... Apoi nevroza”. Patologia finiseculară are propria sa galerie de
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
are cine le sta împotrivă cu sabia! Ai mei, cei dragi n-am nici o știre -, sunt, poate, descăpățânați; au, mai rău, sunt robi, în lanțuri, pe drumul Stambulului... Și...și, poate, în Scaunul Moldovei se lăfăie "omul turcilor", Alexandru-Aron, stirpea ucigașului tatălui meu. Se îneacă, tușește, tușește... I s-au umezit ochii. De arșiță și de lacrimi, pereții, lumânările, totul îi joacă pe dinaintea ochilor... Daniil, copleșit, îngână: Mult chinuită țară... Moldova-i o jale! O ruină fumegândă! Jur împrejur, vrăjmașii colcăie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
înfipt în inima Moldovei?! protestează Vlaicu. Asta așa-i! Cu dreptate a fost... Dar de ce mi-am băgat coada în răscoalele din Scaunele secuiești, când secuii și sașii s-au răzvrătit împotriva stăpânirii? Dar de ce Mateiaș oploșise la Buda pe ucigașul de Petru Aron și uneltea cu el să te dea jos din Scaunul Moldovei? sare Luca Arbure. Aiasta, iarăși, e adevărat. Rău îmi pare... Și, totuși... Acu, să fie uitată vechea ură. Să ne iertăm unul pre celălalt. Amândoi am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Ai fost fârtate de pribegie și rele cu marele boier Mihu; m-ați vrăjmășit cu sârguință, ați uneltit împotriva tatălui Bogdan, a fiului Ștefan... Eu n-am... n-am... Ce n-ai?!?!... Ai! Ai fost apropiat al lui Petru Aron, ucigașul tatălui meu! Stanciu, stacojiu, jurând cu mâna pe inimă: Eu n-am... n-am... Cum aș fi putut să lovesc în Bogdan, cel mai iubit frate al soției mele, Anastasia? Te cred, te cred, spune Ștefan împăciuitor. Am spus-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
mi era un fel de unchi. Fugeam de colo-colo, mă ascundeam, hăituit de mâna lungă a "prea iubitului meu unchi" ajuns domn al Moldovei care-mi voia capul: "puiul de năpârcă" era un pericol, își temea "scaunul". A năimit un ucigaș cu simbrie, un talian pripășit prin Moldova, să-mi facă de petrecanie printr-o măiastră lovitură de pumnal pe la spate: "Napolitana". De nu eram mai iute de mână... Sărmanu' talian hodinește în pământ transilvan... Țipătul miresei la nunta însângerată de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
duhul chinuit al lui taica nu-și afla odihna în mormânt. Plângeam înăbușit în pernă. S-au scurs anii... și... și n-am mai plâns. Gândul răzbunării mi-a hrănit ura și m-a împietrit... Și te-ai răzbunat pe ucigaș?! Te-ai răzbunat?! strigă Alexandru cu patimă. Cu ajutorul vărului Vlad Țepeș Drăculea, ajuns domn în Țara Românească, l-am spulberat cu oaste pe ucigaș. Dar șobolanul a apucat să fugă în Polonia lui Cazimir și apoi s-a oploșit în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
plâns. Gândul răzbunării mi-a hrănit ura și m-a împietrit... Și te-ai răzbunat pe ucigaș?! Te-ai răzbunat?! strigă Alexandru cu patimă. Cu ajutorul vărului Vlad Țepeș Drăculea, ajuns domn în Țara Românească, l-am spulberat cu oaste pe ucigaș. Dar șobolanul a apucat să fugă în Polonia lui Cazimir și apoi s-a oploșit în Ungaria lui Mateiaș. Tot nu mă prea aveau ei la inimă, îl păstrau ca o amenințare cu izgonirea mea din Scaunul Moldovei. Și a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Nepoate, chițăia el pițigăiat, nu mă ucide!!" Se milogea, se târa, îmi săruta picioarele, mă implora: "Fie-ți milă, nu mă ucide, nepoate! Am aur! Aur mult! Ți-l dau tot! Tot! Lasă-mi viața!" L-am scuipat în față: "Ucigașule! Pe taica nu-l poți răscumpăra cu tot aurul din lume!!" Îi clănțăneau dinții, guița ca un porc dus la tăiere. Puțea: se cufurise pe el de groază... Îmi venea să vărs de scârbă. Taie-l!! am poruncit gâdelui. Alexandru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
își răzbună fratele otrăvit, înjunghiindu-l pe Vodă-Petru, aici, chiar în ăst paraclis în timp ce se ruga. Se ruga, poate, să-l ierte Domnul pentru păcatul de moarte: "uciderea de frate"... Cu pumnalul împlântat în spate, Petru s-a prăvălit peste ucigaș, să-l sugrume, dar, l-a podidit sângele pe gură și s-a prăbușit, acolo, lângă ușă. De te uiți bine, se vede încă o pată cenușie. Nimeni nu s-a-ncumetat s-o șteargă. Sângele închegat era blăstămat cu moarte... Blăstămul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
aiastă faptă, nu încape milă și iertare, nici pe pământ, nici în Ceruri... Iartă-mă, soră, dar altfel nu se poate! Țamblac o sprijină de subțiori și, încet, încet, o conduce spre ieșire. Isaia, schimonosit de ură, răcnește: Tiranule!! Călăule!! Ucigașule!! și îl scuipă în față, dar oștenii se reped, îl frâng, îl îngenunchează. Nici pe Ceea Lume n-o să-mi iert c-am dat greș!! scrâșnește cu ură. Ștefan își șterge cu palma scuipatul: Lăsați-l... Lăsați-l să-și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
și unele lucruri pe care le mai aveam „acasă”și-am plecat. După amiază am dat „soției mele”mult râvnitul consimțământ pentru divorț. ÎNMORMÂNTAT DE VIU” Un om a fost îngropat de viu, fiind în stare de moarte aparentă, dar ucigașii au crezut că victima chiar este moartă. „Decedatul” și-a revenit după ce groapa a fost astupată cu pământ și după ce plecaseră de la mormânt cei ce-l conduseseră până la groapă și-l acoperiseră ca pe un mort. Victima era un om
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
Sabin Gagiu - deznaționalizarea decurge conform planului. Iulian Chifu - Tratatul devine inutil. Ion Beldeanu - gustul amar al unei aniversări. Viorel Petrachi - Ucraina dorește să Înghită și Republica Moldova? Iulian Chifu - Deși a fost canonizat la Cernăuți Stefan Cel Mare a fost declarat ucigaș de ucrainieni. Tudor Simionescu - Sacrificiile istorice au fost făcute În zadar. Gh. Enăchescu - Motive de mulțumire? Mihail Vicol - Limba română nu va mai fi predată În Ucraina. Ion Beldeanu -Slujitorii școlii românești iau atitudine. Isabela Alexandrescu - Noi le lăsăm ucrainienilor
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
el azi nu se mai predă În limba română. Sărbătorirea a 500 de ani de la victoria lui Ștefan cel Mare și Sfânt de la Codrii Cosminului a fost zădărnicită și deturnată În parastas spre memoria ucrainenilor omorâți de marele domnitor considerat "ucigaș de ucraineni" La Herța, oraș care pe timpul românilor avea 30.000 locuitori astăzi dacă mai sunt 3000. Deși populația raionului este românească de aproape 100% toate satele au denumiri ucrainizate. Inscripțiile de la școli, instituții, Întreprinderi sunt În limba ucraineană și
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
cantină. În anii următori a făcut o școală pentru sătenii din Cenușa, local simplu, dar solid, de care am aflat că există și astăzi și îi poartă numele. Mătușa Nadia a fost asasinată în timpul retragerii armatelor noastre, în 1944, de ucigași necunoscuți, care au prădat-o și au mutilat-o, cerându-i, poate, bogății pe care de mult le dăruise. * În ultimele zile ale vacanței din 1939 a izbucnit al doilea război mondial. Ne-am îmbarcat în grabă, mama cu sora
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
oamenii de dânșii, și acolo ar fi murit de mizerie și de răutatea pe care o produce mizeria în sufletele nenorocite. Acum nu mai sunt leproși, nici ciumați. Ar fi fost potrivite, în aceste locuri, niște spânzurători pentru tâlhari și ucigași, dar acum nu se mai practică spânzurarea. Așa că nu se poate da nici o întrebuințare acestui pământ sterp, care nici măcar nu a fost revendicat de nimeni. Ziua, nu vin nici gunoierii; noaptea, luna este acolo mai săracă și mai rece. Câmpul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
concetățeni care muncesc competitiv și respectă legea. În schimb, discernământul și alegerea i-au funcționat pe deplin ca să medalieze cu premii de mâna întâi oameni străini de democrație, fățiși inamici ai acesteia și să grațieze dușmani ai statului de drept: ucigași din 1989, hoți ai banilor publici la scară mare și, peste toate, pe personajul care întruchipează „mânia proletară de serviciu”, gata oricând să transforme minerii în slugi obediente pentru salvgardarea ultimei redute a comunismului întruchipat de Ion Iliescu și camarila
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
zicea țiganul), Toți suntem una, nu mai e banul." C. BĂLĂCESCU C. Bălăcescu (c. 1809-1880) e un antibonjurist integral, luîndîn deriziune totul, instituțiile regulamentare, profesorii de la Colegiul național, ideea de progres însăși (uneori în maniera șansonieră a lui Béranger): Azi ucigașul e dregător, Furul de frunte judecător, Azi criminalul e virtuos, Și virtuosul om vițios; Tot veneticul proprietar Și răspopitul funcționar. Vizionarii sunt diplomați Și ceaslovarii mari literați: Toți intriganții alegători, Toți patentarii legiuitori; Toți veneticii mari patrioți, Toți fanfaronii Mircii
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de roman. Marile crescătorii de porci în pusta arădană și moravurile sălbatece ale porcarilor au ceva din grandoarea istoriilor americane cu imense prerii și cete de bizoni. Eroii principali sunt sămădăul Lică, comisar privat de porci, un hoț și un ucigaș, acoperit de cei interesați, și cârciumarul Ghiță, care crede că poate juca dublu în interes propriu între autoritățile de stat și cele hoțești. Alte nuvele alcătuiesc un tablou etnografic al satului, observat în clipele rituale, logodnă, praznic, clacă, cea mai
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
boicotat de către toată lumea. Baltagul e un roman al transhumanței cu intrigă antropologică. Acum suntem în Dacia, în teritoriul muntenesc al oierilor. Un cioban a fost ucis, și nevasta care-i știe drumurile calendaristice îi dă de urme și prinde pe ucigaș. Fundamental și remarcabil este aici simțul automatismului vieții țărănești de munte. Oamenii fac fel de fel de prepusuri, dar Vitoria le respinge. Lipan nu poate face în cutare lună decât asta și asta. Mișcarea este milenară, neprevăzutul nu intră în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
măsură grea"3 . În această fază, Eminescu se ridică cu putere împotriva teatrului francez modern. Eminescu este dintre acei 1 Loc. cit., p. 62, 63. 2 Scrieri politice și literare, p. 347 ăRomanele dramatizate: "Cerșetoarea", "Paza bună trece primejdia rea", "Ucigașul"î. 3 Ibidem, p. 354. ăArt. Teatru.î care, ori de câte ori pot găsi motivul, ocazia sau chiar pretextul de a arunca o săgeată împotriva culturii franceze, o aruncă cu bucurie. La noi antifranțuzismul, cu cât este mai pasionat, cu atât este
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ea trebuie săpată, dezgropată, scoasă la lumină și valorificată, căci este a noastră, este moștenirea noastră lăsată de înaintași și ea, această comoară ne va reda noblețea, vitejia, omenia și puterea de muncă, prin care vom reînvia, împotriva voinței tuturor ucigașilor neamului românesc și împotriva lui Antihrist. Începutul luptei pentru desgroparea comorii pe care ne-au lăsat-o strămoșii l-a făcut Corneliu Zelea Codreanu. Prin lupta sa, Mișcarea Legionară și-a făcut dușmani pe toți necinstiții, pe toți șarlatanii, pe
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
poporului român despre Mișcarea Legionară. Nu vreau să reabilitez Mișcarea Legionară, nu vreau să creez o posibilitate de a reveni în actualitatea politică românească. Vreau să arăt că învinuirea poporului român că ar fi produs o organizație politică formată din ucigași, din oameni demenți, nu corespunde realității. Este o calomnie care jignește întreg neamul românesc; și pe strămoși, ‚și pe cei prezenți dar și pe cei care vor veni după noi, din sângele nostru. Mișcarea Legionară n-a fost compusă din
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
din oameni demenți, nu corespunde realității. Este o calomnie care jignește întreg neamul românesc; și pe strămoși, ‚și pe cei prezenți dar și pe cei care vor veni după noi, din sângele nostru. Mișcarea Legionară n-a fost compusă din ucigași, din „profesioniști ai crimei”, ci din cei mai bravi, cei mai viteji, cei mai buni și conștiincioși fii ai Bisericii Ortodoxe Române. Ea a izvorât dintr-o necesitate vitală și a fost călăuzită de cele mai nobile intenții, și a
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]