2,309 matches
-
ani mai târziu de către turci. Grigore Ghica Vodă a stat, simbolic, prin localitatea ce-i poartă numele, de strajă la porțile Moldovei - până în 1944 la venirea Armatei Roșii, care a ocupat nordul Bucovinei. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și comunități de români și de evrei. În acea perioadă, Casa Asigurarilor Sociale din Cernăuți dispunea de servicii medicale în comună . Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940
Nepolocăuți () [Corola-website/Science/315735_a_317064]
-
Drăcineții Noi (în ) este un sat în raionul Cozmeni din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Drăcineț. Are locuitori, preponderent ucraineni (ruteni). Satul este situat la o altitudine de 232 metri, în partea de sud a raionului Cozmeni. Localitatea Drăcineții Noi a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii
Drăcineții Noi, Cozmeni () [Corola-website/Science/315727_a_317056]
-
austrieci, făcând parte din districtul Stăneștii de Jos (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Drăcineții Noi a făcut parte din componența României, în Plasa Ceremușului a județului Storojineț. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și o comunitate de români. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupată de către URSS
Drăcineții Noi, Cozmeni () [Corola-website/Science/315727_a_317056]
-
Clivești (în și în ) este un sat reședință de comună în raionul Cozmeni din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni (ruteni). Satul este situat la o altitudine de 235 metri, în partea de centru-vest a raionului Cozmeni. Localitatea Clivești a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei, fiind atestată documentar în anul 1508. În ianuarie
Clivești, Cozmeni () [Corola-website/Science/315732_a_317061]
-
Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Cozmeni (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Clivești a făcut parte din componența României, în Plasa Șipenițului a județului Cernăuți. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și o comunitate de români. În perioada interbelică, a funcționat aici un cămin cultural al Fundației Culturale Regale "Principele Carol" . Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând
Clivești, Cozmeni () [Corola-website/Science/315732_a_317061]
-
, întâlnit și sub formele Lujani sau Lujan (în , transliterat Lujanî, în sau Luzan) este un oraș în raionul Cozmeni din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni (ruteni). Orașul este situat la o altitudine de 179 metri, pe malul râului Prut, în partea de centru a raionului Cozmeni, la o distanță de 16 km de orașul Cernăuți. Localitatea a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică
Lujeni () [Corola-website/Science/315736_a_317065]
-
unui număr mare de agricultori către cultivarea sfeclei de zahăr . După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Lujeni a făcut parte din componența României, în Plasa Șipenițului a județului Cernăuți. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și comunități de români și de evrei. În perioada interbelică, a funcționat aici un oficiu PTT, iar Casa Asigurarilor Sociale din Cernăuți dispunea de servicii medicale în comună . Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost
Lujeni () [Corola-website/Science/315736_a_317065]
-
Vasilău, întâlnit și sub forma Vasileu (în și în ) este un sat reședință de comună în raionul Zastavna din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni (ruteni). Satul este situat la o altitudine de 149 metri, pe malul de sud al râului Nistru, în partea de nord a raionului Zastavna, la 45 km nord de Cernăuți. Satul Vasilău este una dintre cele mai vechi așezări din
Vasilău, Zastavna () [Corola-website/Science/315759_a_317088]
-
Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Zastavna (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Vasilău a făcut parte din componența României, în Plasa Nistrului a județului Cernăuți. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și comunități de români și de evrei. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupată
Vasilău, Zastavna () [Corola-website/Science/315759_a_317088]
-
Culeuți (în , transliterat Kulivți și în ) este un sat reședință de comună în raionul Zastavna din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni (ruteni). Satul este situat la o altitudine de 246 metri, pe malul râului Nistru, în partea de nord a raionului Zastavna. Localitatea Culeuți a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca
Culeuți, Zastavna () [Corola-website/Science/315761_a_317090]
-
Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Zastavna (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Culeuți a făcut parte din componența României, în Plasa Nistrului a județului Cernăuți. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și o comunitate de români. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupată de către URSS
Culeuți, Zastavna () [Corola-website/Science/315761_a_317090]
-
Cincău (în , transliterat Ciunkiv și în ) este un sat reședință de comună în raionul Zastavna din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni (ruteni). Satul este situat la o altitudine de 235 metri, pe malul râului Nistru, în partea de nord a raionului Zastavna. Localitatea Cincău a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca
Cincău, Zastavna () [Corola-website/Science/315760_a_317089]
-
Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Zastavna (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Cincău a făcut parte din componența României, în Plasa Nistrului a județului Cernăuți. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și o comunitate de români. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupată de către URSS
Cincău, Zastavna () [Corola-website/Science/315760_a_317089]
-
Horoșăuți (în , transliterat Horoșivți și în ) este un sat reședință de comună în raionul Zastavna din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni (ruteni). Satul este situat la o altitudine de 255 metri, în partea de centru a raionului Zastavna. Localitatea Horoșăuți a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. Prima atestare documentară a localității datează din anul
Horoșăuți, Zastavna () [Corola-website/Science/315762_a_317091]
-
Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Zastavna (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Horoșăuți a făcut parte din componența României, în Plasa Nistrului a județului Cernăuți. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și o comunitate de români. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupată de către URSS
Horoșăuți, Zastavna () [Corola-website/Science/315762_a_317091]
-
Verbăuți (în , transliterat Verbivți și în ) este un sat reședință de comună în raionul Zastavna din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni (ruteni). Satul este situat la o altitudine de 314 metri, în partea de centru a raionului Zastavna. Localitatea Verbăuți a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de
Verbăuți, Zastavna () [Corola-website/Science/315764_a_317093]
-
Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Zastavna (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Verbăuți a făcut parte din componența României, în Plasa Nistrului a județului Cernăuți. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și o comunitate de români. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupată de către URSS
Verbăuți, Zastavna () [Corola-website/Science/315764_a_317093]
-
Bosânceni, întâlnit și sub formele Boianceni sau Boianciuc (în , transliterat Boianciuk și în ) este un sat reședință de comună în raionul Zastavna din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni (ruteni). Satul este situat la o altitudine de 266 metri, în partea de centru a raionului Zastavna. Localitatea Bosânceni a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. Prima atestare documentară a satului datează din anul
Bosânceni, Zastavna () [Corola-website/Science/315765_a_317094]
-
Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Zastavna (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Bosânceni a făcut parte din componența României, în Plasa Nistrului a județului Cernăuți. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și o comunitate de români. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupată de către URSS
Bosânceni, Zastavna () [Corola-website/Science/315765_a_317094]
-
Tăuteni, întâlnit și sub forma Tăutri (în și în ) este un sat reședință de comună în raionul Zastavna din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni (ruteni). Satul este situat la o altitudine de 191 metri, în partea de nord a raionului Zastavna. Localitatea Tăuteni a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de
Tăuteni, Zastavna () [Corola-website/Science/315763_a_317092]
-
Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Zastavna (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Tăuteni a făcut parte din componența României, în Plasa Nistrului a județului Cernăuți. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și o comunitate de români. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupată de către URSS
Tăuteni, Zastavna () [Corola-website/Science/315763_a_317092]
-
Onut (în , transliterat Onut și în ) este un sat reședință de comună în raionul Zastavna din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni (ruteni). Satul Onut este situat la o altitudine de 139 metri, pe malul de sud al râului Nistru, la 30 km nord de Cernăuți, în partea de nord-est a raionului Zastavna. Satul este traversat de râul Onut care reprezenta granița
Onut, Zastavna () [Corola-website/Science/315773_a_317102]
-
fost organizat în districte (în ), Onutul făcând parte din districtul Zastavna (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Onut a făcut parte din Plasa Nistrului a județului Cernăuți. Pe atunci, majoritatea populației era deja formată din ucraineni, existând încă și o minoritate de români. În perioada interbelică, se extrăgea din raza satului nisip folosit la construcții. Mulțumită faptului că nu se găsea încă în Uniunea Sovietică, Onutul a scăpat de foametea ucigașă care a bântuit Ucraina în
Onut, Zastavna () [Corola-website/Science/315773_a_317102]
-
Iablunivca (în , transliterat Iablunivka) este un sat în comuna Vrânceni din raionul Zastavna, regiunea Cernăuți, Ucraina. Are locuitori, preponderent ucraineni (ruteni). Satul este situat la o altitudine de 251 metri, în partea de nord-vest a raionului Zastavna. Localitatea Iablunivca a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de
Iablunivca, Zastavna () [Corola-website/Science/315770_a_317099]
-
Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Zastavna (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Iablunivca a făcut parte din componența României, în Plasa Nistrului a județului Cernăuți. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și comunități de români și de evrei. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupată
Iablunivca, Zastavna () [Corola-website/Science/315770_a_317099]