5,157 matches
-
aș fi crezut, că-n nopțile cu stele, De multe ori, eu voi rămâne trează Și voi așterne gândurile mele, Sub raza celei ce mă luminează. În nopți târzii, alături de a mea, Pe 'nalta boltă, mai lucește una - Însingurată și uitată stea, Pe-același loc, de mult..., dintotdeauna. Să fie steaua ta, aceea ce apare, În serile târzii, pe bolta înstelată? În licărul ei palid, mi se pare Că-s ochii tăi, aceiași..., de-altădată. Amintire albastră Pe ceașcă, trei flori
POEME de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 190 din 09 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344352_a_345681]
-
seria de nedreptăți, persecuții și încălcări flagrante ale drepturilor omului și astfel, să devenim nu numai lipsiți de apreciere, dar și vulnerabili față de întoarcerea, oricând posibilă, a unor noi forme de despotism. Istoria anilor grei ai comunismului „biruitor” nu trebuie uitată și nici nu trebuie să se repete în vreun fel. Iată de ce, volumul „Confruntări” ne oferă posibilitatea de a păstra vie memoria faptelor rele din acele timpuri, pentru ca ele să nu mai revină. În acest sens, gândul central al acestei
O CARTE DESPRE CUM ISI POATE RECASTIGA BISERICA AUTORITATEA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 145 din 25 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344333_a_345662]
-
ca să nu se creadă că mă autosupraestimez, altfel, nu am obiceiul să vorbesc despre „lauri”) că acest text a primit un premiu. În „Pași în iarba ninsă”, contribuția mea constă mai mult în readucerea în atenție a unei poezii aproape uitate, datând din anul debutului poetului. Poezia are titlul: „Asta vreau, dragul meu!”, iar ceea ce am scris am intitulat: „Porni Luceafărul”. Încercam să disting, în ea, semne eminesciene (la publicarea ei, poetul avea 16 ani). - M-a impresionat în testamentul lui
ANGELA MONICA JUCAN ISI GASESTE UN REFUGIU IN CARTILE PE CARE LE RISIPESTE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 136 din 16 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344300_a_345629]
-
ca să nu se creadă că mă autosupraestimez, altfel, nu am obiceiul să vorbesc despre „lauri”) că acest text a primit un premiu.În „Pași în iarba ninsă”, contribuția mea constă mai mult în readucerea în atenție a unei poezii aproape uitate, datând din anul debutului poetului. Poezia are titlul: „Asta vreau, dragul meu!”, iar ceea ce am scris am intitulat: „Porni Luceafărul”. Încercam să disting, în ea, semne eminesciene (la publicarea ei, poetul avea 16 ani).- M-a impresionat în testamentul lui
ANGELA MONICA JUCAN ISI GASESTE UN REFUGIU IN CARTILE PE CARE LE RISIPESTE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 136 din 16 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344300_a_345629]
-
electorale întocmite așa de ochii lumii în campanii doar de a minți lumea să-i aleagă, pare a fi cel mai strașnic lucru pe care-l fac, dar după asta, sunt pur și simplu puse într-un sertar și ăla uitat. Ori acum, pe acest considerent geo-politic iar se încearcă o diversiune de manipulare a maselor și de captare nedreaptă a voturilor. Nu este principial cum se procedează... http://www.rasputin.md/men/10-verbe-ale-lui-sandu-grecu V.-Maestre, totuși, în cadrul acostor alegeri, faptul
INTERVIU CU MAESTRUL SANDU GRECU, DIRECTOR, FONDATOR AL TEATRULUI NAȚIONAL ”SATIRICUS [Corola-blog/BlogPost/344379_a_345708]
-
au rămas absente din orizontul intelectual și spiritual. Faptul era valabil și pentru recent înființatele facultăți de teologie ortodoxă (1875 Cernăuți; 1884 București) unde învățământul era dominat fie de istorism, fie de scolasticism sau moralism, dimensiunea duhovnicească fiind cu totul uitată. Despre Nichifor Crainic și întoarcerea misticii răsăritene în Teologia și Spiritualitatea românească Un reviriment filocalic în teologia românească s-a produs abia în anii ’30 ai secolului XX, și la originea lui s-a aflat contribuția unui teolog laic în
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
și care „a pus astfel teologia, izolată, redusă la defensivă, în contact cu gândirea și viața” (T. M. Popescu). Forța intelectuală a acestui „Crainic al Ortodoxiei” prin excelență vine însă din contactul viu cu izvoarele vii ale credinței, cu comorile uitate ale Ortodoxiei pe care le-a redescoperit. „Profesorul de mistică — singurul în toată teologia ortodoxă actuală, a privit — spunea același Teodor M. Popescu, spre înălțimea cea mai înaltă a teologiei și a redescoperit mistica ortodoxă, floarea spiritualității creștine, Olimpul cugetării
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
vi se împotrivesc, Vouă pierduți ai lumii dintotdeauna? Voi sunteți păsări împușcate-n zbor, Când viața vă este însăși agonia, Îngenuncheați la biserici-n pridvor Să afle Domnul ce grea e sărăcia. Pe piepturi semnați cu strâmbele cruci Rugând adormiții uitați pe sub trapă, S-alunge departe pustiul de cuci, Patima și viciul care v-adapă. 12-05-11 Deficitul lumii E un deficit de lume pură Și stăruie în secol noapte lungă. Zăpezi albastre se-abătură Peste duioasă, mândria noastră ciungă. Și-acum
DIN PRIBEGIE de STELIAN PLATON în ediţia nr. 151 din 31 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344439_a_345768]
-
lipsa, îți dorești cu ardoare să o întâlneși din nou, în timp ce Florin este un fin observator a tot ce se întâmplă în jurul său, un intelectual de viță nobilă care vorbește cu înțelepciune, spune lucrurilor pe nume, cu un zâmbet ușor, uitat sau știut, în colțul guri, cu care te îndeamnă să simți puterea adevărului în care a trăit și muncit de când se știe. Doi oameni minunați, cum rar întâlnești în lumea agitată, stresantă în care trăim, amândoi într- o perfectă armonie
COMOARA DE PE PUNTEA VIEŢII de DORA ALINA ROMANESCU în ediţia nr. 1810 din 15 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343780_a_345109]
-
lipsa, isi dorești cu ardoare să o întâlneși din nou, în timp ce Florin este un fin obseavator a tot ce se întâmplă în jurul său, un intelectual de vită nobilă care vorbește cu înțelepciune, spune lucrurilor pe nume, cu un zâmbet ușor, uitat sau știut, în colțul guri, cu care te îndeamnă să simți puterea adevărului în care a trăit și muncit de când se știe. Doi oameni minunați, cum rar întâlnești în lumea agitată, stresanta în care trăim, amândoi într- o perfectă armonie
COMOARA DE PE PUNTEA VIEŢII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 613 din 04 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343762_a_345091]
-
Jipa Publicat în: Ediția nr. 623 din 14 septembrie 2012 Toate Articolele Autorului Peste oglinzile profunde, o umbră, furișata peste unghere sidefi, o pată de materie sau idee se coboară în lumea celor vi. Puternică năluca, corabie diafana, un sâmbure uitat, dar roditor, oglindă ne vorbește într-o urna uitată, adormita în decor. Sunt o năluca a tenebrelor ce urlă iar capul meu respira în atom, sunt un păianjen cățărat pe dunga sunt o iluzie, sunt simplu zvon. Cu îngeri tineri
O ILUZIE de PETRU JIPA în ediţia nr. 623 din 14 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343824_a_345153]
-
2012 Toate Articolele Autorului Peste oglinzile profunde, o umbră, furișata peste unghere sidefi, o pată de materie sau idee se coboară în lumea celor vi. Puternică năluca, corabie diafana, un sâmbure uitat, dar roditor, oglindă ne vorbește într-o urna uitată, adormita în decor. Sunt o năluca a tenebrelor ce urlă iar capul meu respira în atom, sunt un păianjen cățărat pe dunga sunt o iluzie, sunt simplu zvon. Cu îngeri tineri ce zâmbesc având opaiț în mână, prin umbrele trecutului
O ILUZIE de PETRU JIPA în ediţia nr. 623 din 14 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343824_a_345153]
-
faptul că strămoșii lor au vorbit alte limbi decît limba romilor veniți din India. Aceste informatii au fost uitate de românii moderni, dar bine conservate în istoria României. Eu sunt primul cercetător care a readus în discuție aceste fapte istorice uitate. Citiți: http://confluente.ro/marian nutu carpaci 1465315849.html Cine a vrut să se nască un nou popor în România ultimilor 27 de ani? Tocmai unii români care aveau nevoie să își formeze o industrie care să le motiveze existența doctoratelor în limba
ROMÂNITATE” de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/343920_a_345249]
-
nr. 1668 din 26 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Scrumuri nebune se-avântă spre tine, te clatină ca și-un cutremur flămând, purtate de vânt și negre destine, îți pătrund sub piele în șoapte gemând. Unde e drumul spre zarea uitată, când pașii plutesc rupând din secundă, și corbii flămânzi acolo te așteaptă, păcatul din tine-n ghiare să-l rupă. Asta ți-e calea ce-ngroapă destine, flămândă de faimă, bani și putere, urlet de lupi, scheunat ca de câine
LA CAPĂT DE DRUM… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1668 din 26 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344036_a_345365]
-
Dumnezeu și mintea omului se întîlnesc dînd forță imaginației. Cea mai cunoscută din Iordania, Petra este cel mai spectacular loc - o combinație antică nabateeana cu senzaționale scene naturale, dovadă a unei civilizații strălucitoare, deschisă celorlalte culturi cu care a interferat. Uitată 1000 de ani, ea a fost abandonată în secolul VIII, dar e redescoperita în 1812 de tînărul explorator elvețian Johann Ludwig Burkhardt, un îndrăgostit de arabă ce investighează poveștile despre fantasticele ruine din munții din Wadi Musa(Valea lui Moise
IORDANIA de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343985_a_345314]
-
Acasa > Orizont > Reportaj > 15 NOIEMBRIE 1987 - O ZI APROAPE UITATĂ Autor: Viorel Vintilă Publicat în: Ediția nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Pentru unii este doar o simplă dată în calendar, pentru alții, însă, o pagină importanta în manualul de istorie, un moment de referință pentru posteritate
O ZI APROAPE UITATĂ de VIOREL VINTILĂ în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342802_a_344131]
-
supuși terorii și chinurilor din beciurile Miliției și Securității. Să nu uităm momentul 15 noiembrie 1987, ziua când frica a fost învinsă și pusă la respect de către 15 mii de oameni curajoși... Referință Bibliografică: 15 noiembrie 1987 - o zi aproape uitată / Viorel Vintilă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1780, Anul V, 15 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Viorel Vintilă : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
O ZI APROAPE UITATĂ de VIOREL VINTILĂ în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342802_a_344131]
-
de vise risipite plânse de jos, În gânduri frumoase, triste rămase-n unghere Amintirile tinereții mele rezemate pe ușa din dos. În casă zugrăvită în alb cu var peste chirpici, La grindă, unde ne urcam pe cufăr în odaie, Găsesc uitați bănuți de când eram mici, În colțul sobei deasupra patului cu saltea de paie. În tindă, dulapul zestre de la străbunică, Păstrează o lingură de lemn, strachină și o sită. în vatră, imagine de basm cu a mea bunică, Când în cuptor
AMINTIRI DE LA BUNICA de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342850_a_344179]
-
băiat?.. Nu mi-a spus nimeni. Sunt...sunt uluit. --Trebuia să știi, că i-am spus mamei tale când eram gravidă. Nu ți-a spus? --Nu! De ce nu mi-ai spus tu? De ce nu ai făcut ceva, să scapi... --Ai uitat că n-ai vrut să mai vorbești cu mine? Nu mai știi cum m-ai respins când eram la București, la examene și că nu te-am mai întâlnit de atunci? N-am „scăpat” de el, pentru că mai speram să
TRANDAFIRUL SIRENEI-11 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342875_a_344204]
-
atât de greu de stăpânit, este, adesea, imprevizibilă. Tot ce ni se pare verosimil “astăzi”... devine peste timp doar o naivă credință. Cu toate acestea, niciodată să nu spui “niciodată”. Când te aștepți mai puțin, ceva dintr-un trecut aproape uitat... poate să-ți apară în cale, rămânând mirat, surprins, încântat de această întâmplare. Cel care va lectura această carte va fi pus în fața unor întâmplări neprevăzute, emoționante. Stăpânind bine arta narativă autorul se strecoară printre personaje, situații, stări cu agilitate
RECENZIE. ( VALENTINA BECART). ROMANUL TIMPUL ŞI RĂSTIMPUL, AUTOR TĂNASE CARAŞCA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342807_a_344136]
-
sprijin și fără zabrele. Zabrele pus-am la poarta și-n mânerul de fier ruginit, ce-atârnă-ntr-o singură toarta de-atâta durere tocit. Tocit și mâncat mi-e și pragul de dor și de singurătate, rămâne singur meleagul în vremuri apuse, uitate. Referință Bibliografica: DIN BUCUREȘTIUL TRECUT / Dora Păscu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1936, Anul VI, 19 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Dora Păscu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
DIN BUCUREȘTIUL TRECUT de DORA PASCU în ediţia nr. 1936 din 19 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342919_a_344248]
-
Acasa > Poezie > Cantec > CÂNTAREA CAILOR UITAȚI Autor: Nicolaie Dincă Publicat în: Ediția nr. 1756 din 22 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului CÂNTAREA CAILOR UITAȚI de Nicolaie DINCĂ Au dus istoria în spate, Pe regi, pe sclavi, pe răi, pe buni, Cu chingi încinși, pe deșelate, La
CÂNTAREA CAILOR UITAȚI de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1756 din 22 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342986_a_344315]
-
-n slujba ta puterea, Și te va respecta pe veci. Iar la final, în prag de moarte, Cere să-l ierți, gemând ușor, Că pleacă și că se desparte... Și că rămâi făr-ajutor. Să ne-nclinăm a mulțumire În fața cailor uitați, C-au dus în spate-o omenire Și ne-au fost carne, robi și frați! Referință Bibliografică: CÂNTAREA CAILOR UITAȚI / Nicolaie Dincă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1756, Anul V, 22 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Nicolaie
CÂNTAREA CAILOR UITAȚI de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1756 din 22 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342986_a_344315]
-
ierți, gemând ușor, Că pleacă și că se desparte... Și că rămâi făr-ajutor. Să ne-nclinăm a mulțumire În fața cailor uitați, C-au dus în spate-o omenire Și ne-au fost carne, robi și frați! Referință Bibliografică: CÂNTAREA CAILOR UITAȚI / Nicolaie Dincă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1756, Anul V, 22 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Nicolaie Dincă : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
CÂNTAREA CAILOR UITAȚI de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1756 din 22 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342986_a_344315]
-
să-ți fiu iubită! CUGETARE Când mă uit într-o oglindă, mă cuprinde disperarea, cine e femeia asta? mă frământă întrebarea... N-o cunosc, e o străină ce viața mi-a furat, mi-a rămas doar amintirea unui vis demult uitat. Unde este Mariana, cu șăgalnica-i privire, fetișcana cea sfioasă născută pentru iubire? A plecat demult de-acasă, s-a pierdut în astă lume, încercând să își găsească dragostea și-un bun renume. La-ntâlnit și s-au iubit, dar ce
DILEME de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343003_a_344332]