2,479 matches
-
1450 în Renania), tipografia cunoaște o dezvoltare deosebită la începutul secolului al XVI-lea. Tipografiile din Mainz și Strasbourg, cele din Veneția unde invenția este răspîndită de Aldo Manuce apoi cele din Paris, Lyon, Bâle sau Anvers, devin centre ale umanismului în care se adună intelectualii. Mai ales răspîndirea cărții devine un instrument esențial de propagare a ideilor: de-a lungul secolului sînt publicate între 150 000 și 200 000 de lucrări, reprezentînd în total mai mult de 150 de milioane
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
de Hutten sau Pierre de Ronsard) și chiar oameni de stat (Thomas Morus a fost cancelarul Angliei). Suveranii înșiși nu ezită să participe la mișcare: Henric al VIII-lea al Angliei corespondează cu Erasmus, iar François I este interesat de umanism datorită surorii sale, Marguerite d'Angoulême. Acești oameni și aceste idei gravitează în jurul centrelor tipografice și a orașelor universitare: la Veneția în jurul lui Aldo Manuce, la Bâle în jurul tipografilor Amerbach și Froben, la Lyon, unde tipograful Sebastien Gryphe îi atrage
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
de Henares în Spania, Padova a cărei influență se întinde în toată Europa, Louvain, unde Erasmus creează un colegiu al celor Trei Limbi, în sfirșit Paris, unde François I fondează alături de bătrîna Sorbonă un Colegiu regal (1530). Acestor făclii ale umanismului ar trebui adăugate o întreagă serie de centre care, chiar dacă sînt mai puțin presti gioase, nu sînt mai puțin active: "Republica Literelor" se manifestă la nivelul întregii Europe și prin intermediul ei se răspîn-desc noile idei care vor constitui un element
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
sînt mai puțin presti gioase, nu sînt mai puțin active: "Republica Literelor" se manifestă la nivelul întregii Europe și prin intermediul ei se răspîn-desc noile idei care vor constitui un element fundamental al identității europene în curs de formare. Impactul cu umanismul ar fi avut un caracter limitat dacă nu ar fi existat un element esențial de legătură: educația. Negli-jînd școlile unde se învață noțiuni elementare, umaniștii își îndreaptă toată atenția asupra colegiilor în care copilul trebuie să ia contact cu operele
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Henares) unde înlocuiesc învățămîntul scolastic cu ideile lor înnoitoare. Acolo unde tradiția rezistă, umaniștii preferă să evite obstacolul creînd instituții paralele după modelul Colegiului celor Trei Limbi din Louvain sau al Colegiului regal de la Paris. Cu toate că este o mișcare europeană, umanismului nu este totuși omogen. Pretențiile umaniștilor la universalitate nu trebuie să ne înșele. Însăși răspîndirea ideilor umaniste dovedesc preocupări diverse. Dacă lăsăm deoparte mediile umaniste care se preocupă de dezvoltarea științelor și în special de științele naturii (Padova, Cracovia sau
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
înșele. Însăși răspîndirea ideilor umaniste dovedesc preocupări diverse. Dacă lăsăm deoparte mediile umaniste care se preocupă de dezvoltarea științelor și în special de științele naturii (Padova, Cracovia sau Nürnberg) ies în evidență două mari nuanțe: una mediteraneană și alta nordică. Umanismul mediteranean, care se dezvoltă la Florența și Veneția și s-a răspîndit la Lyon sau la Paris, este înainte de toate interesat de cultură și de stilul cizelat. Acesta se consacră studiului textelor antice, comentării și imitării lor și își alege
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
și imitării lor și își alege drept model limbajul deosebit al lui Cicero. Din punct de vedere filosofic, se îndepărtează de neoplatonismul incipient pentru a reveni la Aristotel, din opera căruia extrage un fel de determinism raționalist. Această formă de umanism glorifică cultul Frumosului și face din Italia secolului al XVI-lea creuzetul european al Renașterii artistice. Humanismul în secolul al XV-lea Preocupările umaniștilor din Europa de nord sînt total diferite. Anglia, Țările de Jos sau Renania se ocupă mai
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
se pună știința în serviciul unei "regenerări" a creștinismului. Admirația pentru gînditorii antici trebuie să faciliteze receptarea mesajului creștin. Aceasta este esența gîndirii lui John Colet, a lui Erasmus, a lui Reuchlin sau a lui Thomas Morus. În acest mod, umanismul Europei de nord pregătește drumul către Reformă. Între aceste două forme de umanism, polemica se dezlănțuie. Pentru cei formați la școala italiană, mișcarea din nordul Europei este considerată acțiunea unor barbari. La rîndul său, Erasmus ridiculizează, în Ciceronianus, cultul limbajului
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
trebuie să faciliteze receptarea mesajului creștin. Aceasta este esența gîndirii lui John Colet, a lui Erasmus, a lui Reuchlin sau a lui Thomas Morus. În acest mod, umanismul Europei de nord pregătește drumul către Reformă. Între aceste două forme de umanism, polemica se dezlănțuie. Pentru cei formați la școala italiană, mișcarea din nordul Europei este considerată acțiunea unor barbari. La rîndul său, Erasmus ridiculizează, în Ciceronianus, cultul limbajului îngrijit și ia în derîdere pretențiile romanilor la supremația intelectuală în Republica Literelor
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
școala italiană, mișcarea din nordul Europei este considerată acțiunea unor barbari. La rîndul său, Erasmus ridiculizează, în Ciceronianus, cultul limbajului îngrijit și ia în derîdere pretențiile romanilor la supremația intelectuală în Republica Literelor. În afară de aceste certuri între școli diferite, coeziunea umanismului european este amenințată de constituirea statelor naționale: afirmarea particularităților amenință elementele unității, pe care umanismul s-a străduit să le scoată în evidență. Astfel, latina începe să decadă în favoarea limbilor vulgare: Ronsard și du Bellay publică în 1549, împotriva dominației
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
ridiculizează, în Ciceronianus, cultul limbajului îngrijit și ia în derîdere pretențiile romanilor la supremația intelectuală în Republica Literelor. În afară de aceste certuri între școli diferite, coeziunea umanismului european este amenințată de constituirea statelor naționale: afirmarea particularităților amenință elementele unității, pe care umanismul s-a străduit să le scoată în evidență. Astfel, latina începe să decadă în favoarea limbilor vulgare: Ronsard și du Bellay publică în 1549, împotriva dominației limbii latine, lucrarea Défense et illustration de la langue française*. În spatele reacției culturale împotriva hegemoniei limbilor
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
ideii de patrie, pe care o găsesc prezentă în operele anticilor. Fiecare caută în moștenirea Antichității eroul glorios pe care să fundamenteze legitimitatea afirmării naționale: Francion 46, fiul lui Enea pentru francezi, sau Arminius 47 pentru germani, în felul acesta, umanismul creează o nouă identitate europeană, fondată în același timp pe unitatea de civilizație și pe diversitatea formelor sale de manifestare. Această unitate în diversitate este ilustrată de avîntul artistic al Renașterii. * Apărarea și ilustrarea limbii franceze, (n. trad.) Epoca de
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
pînă la cele nouă mari momente ale Genezei. Alt pictor atras de Roma, Rafael Sanzio, pictează într-un stil de o rafinată eleganță și reușește în cele patru compoziții din așa numita "Stanza de la Signatura"* să glorifice marile valori ale umanismului: filosofia Antichității (cu Platon și Aristotel înconjurați de marii gînditori antici), afimarea tainei creștine prin intermediul revelației divine (Apostolii și Părinții Bisericii glorificînd Euharistica) și poezia (în jurul lui Apollo și al Muzelor, Homer și Vergiliu alături de Dante, Petrarca și Ariosto). Strălucirea
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
italiană trezește puțin interes. Numai adaptarea sa flamandă sau germană este adoptată. Spiritul înnoitor se manifestă doar în literatură, prin opera lui Shakespeare. Profund impregnată de credința creștină, Peninsula iberică este și mai reticentă față de noile valori. Ea se împotrivește umanismului și pătrunderii păgînismului în artă. Abia după 1560, arhitectul Juan de Herrera, însărcinat cu ridicarea mănăstirii de la Escurial, se inspiră din lucrările lui Bramante, în timp ce pictorul Domenico Theotocopoulos, zis El Greco, introduce la Toledo manierismul italian și spiritul Contrareformei (1577). Fiică
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
pătrunderii păgînismului în artă. Abia după 1560, arhitectul Juan de Herrera, însărcinat cu ridicarea mănăstirii de la Escurial, se inspiră din lucrările lui Bramante, în timp ce pictorul Domenico Theotocopoulos, zis El Greco, introduce la Toledo manierismul italian și spiritul Contrareformei (1577). Fiică a umanismului și a idealului său neoplatonician de apropiere de Dumnezeu, Renașterea eșuează deci în tentativa de a reface prin artă și cultură unitatea pierdută a lumii creștine. Acesta este un eșec intelectual în măsura în care știința umanistă a fost limitată de ponderea modelelor
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
sînt riguros controlate (obligația de rezidență, interzicerea acumulărilor de beneficii, delimitarea strictă a diocezei). în schimb, pe planul dogmei, Sinodul refuză orice inovație aparținînd Reformei protestante. În acest domeniu ne găsim în prezența unei Contrareforme. Astfel, revoluția spirituală inaugurată de umanism sfîr-șește cu explozia Europei creștine. Pe lîngă o Europă orientală, cîștigată de ortodoxie și amenințată de islamism, o Europă nordică reformată se opune unei Europe meridionale rămasă fidelă catolicismului. Pe de o parte, Germania de nord și Scan-dinavia luterană, Anglia
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
și a spitalelor pentru săraci. Dar revoltele provocate de foamete sau de impozite se înmulțesc în toată Europa, urmate de represiuni severe. Acest nou climat face să domnească o atmosferă de scepticism (ilustrat mai ales de Montaigne) care pune capăt umanismului. Accentuarea particularismelor naționale pune problema caracterului universal al culturii în favoarea culturilor și limbilor naționale. Această perioadă de fărîmițări și de tulburări își găsește mijlocul de exprimare în stilul baroc. Apărut din dorința Bisericii catolice de a-și afirma noile dogme
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
decăderea unor regiuni ale continentului, reapariția foametei și a epidemiilor, creșterea prețurilor, dezlănțuirea conflictelor, tulburările sociale și revoltele provoacă o criză profundă a sistemului de valori stabilit la sfîrșitul secolului al XV-lea și începutul secolului al XVI-lea. Criza umanismului Umanismul florentin din secolul al XV-lea a fost o mișcare bazată pe încrederea extraordinară în posibilitățile omului, sprijinit de lecțiile Antichității, de a se apropia de înțelegerea întregii Creații, pe caisa Dragostei și prin cultul Frumosului. Optimismul generat de
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
unor regiuni ale continentului, reapariția foametei și a epidemiilor, creșterea prețurilor, dezlănțuirea conflictelor, tulburările sociale și revoltele provoacă o criză profundă a sistemului de valori stabilit la sfîrșitul secolului al XV-lea și începutul secolului al XVI-lea. Criza umanismului Umanismul florentin din secolul al XV-lea a fost o mișcare bazată pe încrederea extraordinară în posibilitățile omului, sprijinit de lecțiile Antichității, de a se apropia de înțelegerea întregii Creații, pe caisa Dragostei și prin cultul Frumosului. Optimismul generat de certitudinile
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Spania lui Cervantes, Portugalia lui Camoens sau Germania lui Luther se angajează pe calea elaborării culturilor naționale, îndepărtîndu-se de visul umanist al unei culturi universale. Prin repunerea în discuție a conceptelor medievale despre lume, la sfîrșitul secolului al XVI-lea, umanismul și-a epuizat calitățile novatoare. O parte din contribuția sa este totuși păstrată: în domeniul teologiei, o parte din canoanele Sinodului din Tyrol confirmă rolul rațiunii în credință, contribuția creștinului la propria-i mîntuire prin faptele sale, și se insistă
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
țările continentului. O lungă perioadă de întuneric lasă locul unei epoci în care rațiunea umană și spiritul critic, care triumfă, pretind că vor deschide umanității perspectiva unei dezvoltări nelimitate. Contemporan al științei newtoniene, curentul filosofic este în același timp moștenitorul umanismului și al cartezianismului. Filosofia se caracterizează deci prin primatul rațiunii, astfel o definește Doamna de Lambert într-o frază celebră: "A filosofa înseamnă să-i redai rațiunii întreaga demnitate, înseamnă să o faci să se bucure din nou de toate
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
istorie care se afirmă de-a lungul secolelor ca un puternic element de unitate, aceste trăsături naționale nu pot fi contestate. Ele nu împiedică totuși existența unei civilizații comune. Calamitățile din secolul al XIV-lea și al XV-lea, nașterea umanismului, reforma religioasă, arta Renașterii, barocul sau "gustul ales" al clasicismului, apariția spiritului științific, dorința de a imita cultura franceză a secolului al XVII-lea sînt fenomene europene, care ignoră frontierele pentru aceleași motive ca și economia și structurile sociale. Alături de
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
de stat........................................ 107 Creșterea producției...............................................................110 Prima structurare a unui spațiu economic european...........................................................113 Epoca marilor negustori și nașterea capitalismului în Europa.................................................. 118 Partea a II-a (1492-1660) Apariția unei noi epoci.................................................. 121 Capitolul 6 Secolului al XVI-lea........................................ 123 Umanismul....................................................................... 124 Răspîndirea și diversitatea umanismului.............................. 128 Epoca de aur a Renașterii italiene......................................... 133 Răspîndirea Renașterii...........................................................136 Originile Reformei........................................................... 139 Religiile protestante......................................................... 141 Reforma catolică.............................................................. 148 Capitolul 7 Carol Quintul și ultima încercare de unificare a Europei creștine.......................................... 153 Fărîmițarea și
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
110 Prima structurare a unui spațiu economic european...........................................................113 Epoca marilor negustori și nașterea capitalismului în Europa.................................................. 118 Partea a II-a (1492-1660) Apariția unei noi epoci.................................................. 121 Capitolul 6 Secolului al XVI-lea........................................ 123 Umanismul....................................................................... 124 Răspîndirea și diversitatea umanismului.............................. 128 Epoca de aur a Renașterii italiene......................................... 133 Răspîndirea Renașterii...........................................................136 Originile Reformei........................................................... 139 Religiile protestante......................................................... 141 Reforma catolică.............................................................. 148 Capitolul 7 Carol Quintul și ultima încercare de unificare a Europei creștine.......................................... 153 Fărîmițarea și războaiele din Italia................................... 154 Spre
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
creștine.......................................... 153 Fărîmițarea și războaiele din Italia................................... 154 Spre o Europă a Habsburgilor.......................................... 156 Ambițiile lui Carol Quintul.............................................. 160 Eșecul lui Carol Quintul................................................... 164 Capitolul 8 Epoca frămîntărilor (1560-1660)....................................................................... 169 Răsturnarea complexului de împrejurări........................... 170 Sărăcie și revolte............................................................... 173 Criza umanismului............................................................ 175 Barocul.............................................................................. 177 Răspîndirea barocului....................................................... 179 Afirmarea spiritului științific............................................ 183 Europa savanților la mijlocul secolului al XVII-lea..................................................... 186 Capitolul 9 Tentativele hegemonice ale Habsburgilor.............................................................. 189 Puterea și ambițiile lui Filip al II-lea al Spaniei...................................................................... 191 Revolta din Țările de
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]