2,073 matches
-
nu-l cunoscuse până atunci. Cineva suspină lângă el. Valerius se întoarse brusc. Pe grămada de paie, lângă el, era întins un bărbat. Avea vreo douăzeci de ani. — Dormeai când m-au adus aici. Avea ochii limpezi. Buza îi era umflată, plină de sânge închegat. — Am venit de curând. Manteus a scos mulți bani din buzunar ca să mă cumpere. În glasul lui nu era nici urmă de orgoliu. — Sunt retiarius. Dar tu? — Mă numesc Valerius și sunt secutor. — Eu sunt Marcus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
lui Manteus, care era mai înalt cu un cap decât el. — Hai, sprijină-te de mine. Văd că guta continuă să te chinuiască. Încruntat, Manteus se trase în lături și intră în sală înaintea lui Proculus, clătinându-se pe picioarele umflate. Se așeză pe scrinul pe care stătea de obicei, lângă masa unde sclavii așezaseră deja farfuriile cu mâncarea pentru prânz. După cum vezi, Proculus, mănânc sănătos, spuse Manteus iritat, arătând spre cerealele și legumele fierte din fața lui. Proculus nu-i răspunse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
a pățit Salix? Valerius se opri brusc, întorcându-se spre maestru. — Salix? — Prins de tensiunea luptei, Salix a uitat cu totul de rana pe care i-o făcuse Skorpius în fesă. Nu-l durea, zise, arătând spre genunchii lui Valerius, umflați și plini de sânge. De câte ori ai căzut în genunchi? De multe ori - emoția luptei te va face să uiți de durere, dar când va trebui să faci o mișcare bruscă, locul rănit îți va tăia elanul, și așa îi vei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
12 sinagogi. Peste tot, toate erau înțesate de b ărba ți, femei și copii, unii la sân sau în leagăn. „Atât cei dinăuntru cât și cei care stăteau afară, din cauza înghesuielii, erau extenuați din cauza mișcărilor și exercițiilor trupului, cu ochii umflați și roșii de plâns.” Femeile, băieții dar și bătrânii, boceau încet, alții în hohote. În Iași, la vremea aceea, erau vreo 200 sinagogi din c are vreo 30 mari. Numai pe o stradă erau 20. Unel e er au pictate
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
despre Întîlnirea sa cu Rudolf Steiner, care era Îngrozitor de răcit, Kafka i se plîngea dezgustat că el (Franz) este un artist Împotmolit În munca de asigurări. Se lamenta În timp ce observa cu silă nasul care curgea Întruna, nările Înroșite, scuamele, ochii umflați și inacceptabila batistă ezoterică a Întemeietorului antropozofiei. Misticul austriac i se părea incapabil să interpreteze În mod accesibil creștinismul artistului Înnămolit În munca de asigurări. Astfel Încît zbuciumul, Împotmolirea kafkiană, teama lui incontrolabilă de-a nu lua o viroză În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
fără diplomă dar debordînd de sinceră credință (viitoarea iubită a lui Spartacus, Jean Simmons), o seduce și pe ea, Într-un fel, ajunge un fervent predicator adorat de mulțime și totul se termină prost din pricina prostituatei Lulu, lăsată cu buza umflată vorba vine În tinerețea predicatorului. Acum, este posibil să nu-ți placă Lancaster, Îndeosebi atunci cînd e obligat să fie pe peliculă așa cum probabil era-n realitate, adică fals de strepezește dinții, inclusiv pe-ai iepurelui, pe care și-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
civilă: căsătoriți. Unul, și respectiv doi copii. S-au uitat la vize trecîndu-și unul altuia o pereche de ochelari foarte puternici, amîndoi erau la prima ieșire din țară, s-au uitat la mutre, nu păreau țigani, nici măcar așa, cu ochii umflați. Milițienii le-au oferit În acel moment cîteva tăcute semne de exclamație, din genul dramatic uite pe cine-au caftit băieții noștri, apoi a apărut un doctor. Care a transportat răniții, cu salvarea, la Clinica Centrală. Au fost cusuți și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
prin întuneric tot ce fac ei. Pisicile văd și noaptea. Oare zmeii n-au și ei, cumva, vederea la fel de ascuțită? Răspundeți-mi voi, dacă știți. Dar ce văd eu? Sunt zece la număr zmeii, dar cei mai răi și mai umflați îmi par a fi Vanitosul, Mierosul și Invidia. Vanitosul e din cale afară de încrezut. Se crede cel mai mare, cel mai deștept și cel mai bogat. Îi disprețuiește pe săraci...și pe toți ceilalți. El spune că dacă ai bani
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
Încredințeze cerințele celor slabi. Nu ne stă În fire așa ceva. Shirley stă singură la o masă din colțul barului gol. Arată ca o curvă Încrezătoare În schimbul de dimineață. CÎnd ajungem mai aproape de ea, Îi putem observa suferința pe fața ei umflată și roșie. Se pare că cumnățica noastră a plîns. — Bruce... am făcut o analiză... testul Papanicolau... era ceva acolo... trebuie să mă Întorc să fac mai multe analize... — Îmi pare rău, Îi spunem noi, dar se mai Întîmplă și chestii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
aminte cum suportase iar tot supliciul, de la început. Umblase cu mâna legată de gât, cam o lună. Se chinuise mult, nemaiputându-se juca cu cei de vârsta lui, simțindu-se oarecum exclus din toate cercurile de prieteni și cunoștințe. Mâna umflată nu-i era de nici un ajutor. Neexistând doctori în sat, mama îl duse la Rezina. Își amintea că, mergând pe jos împreună cu ea, găsise o cutie de chibrituri și-un creion, care-l bucuraseră tare mult. N-avea să uite
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
mai este oleacă de cale... Au pornit. Când au ieșit În piața gării, Gruia a privit spre locul unde Îl lăsase pe birjar să-i aștepte. Țipenie! „Să știi că pezevenghiul a luat banii și m-a lăsat cu buza umflată”. ― Aici suntem, boierule! - l-a atenționat birjarul, care se găsea chiar lângă trotuarul unde s au oprit ei. ― Atunci, să urcăm - a hotărât Gruia, cu inima venită la loc... Când i-a văzut așezați, birjarul a Îndemnat calul la drum
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Țin un ciorchine, cu mîinile amîndouă. Îmi aduc bine aminte, dumnezeiește aromat. Abia zîmbesc, să nu se vadă caninul ieșit din rînd, cu tot părul în ochi, ca o țigancă. Fusta, numai eu știu cît de roșie era, se lasă umflată de vînt. În spate, zăplazul căzut al bunicii Leonora. Aveți și altele? Mă omor după fotografii alb-negru. Mai am, prin mansardă, o cutie burdușită cu instantanee îngălbenite (albastrul de Voroneț, somptuosul albastru de Voroneț rezistă de 450 de ani; clișeele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Sandalele-papuc, făcute de tante Liselle "la comandă", la București, s-au pătat. Năbucul s-a îngălbenit; praful de cretă cu care am încercat să acopăr petele le-a stricat și mai rău. Hoinăreala nu-mi mai plăcea. Rămîneam în spatele perdelei umflate ca o pînză de yolă așteptînd Buick-ul unchiului Iordan, să mă scoată odată din văgăună. Lacul tulbure, străbătut de curenți reci nu mă îmbia la înot. Ploua cumplit în augustul acela. Soarele se voala din senin și o ploaie nebună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
forțată a tatei, mîncărurile cu sosuri, cu mult mărar și cimbru, umilința sărăciei, mascată de mama din răsputeri. Cristoase, tare nu se îndura să spargă o bancnotă de o sută de lei! De cîte ori citesc facturile cu sume din ce în ce mai umflate, îmi aduc aminte de palmele Ettei lipite de geam, de rochiile ei răstransformate, de poșeta Vuitton, cum nu mai purta nimeni. Își scria cheltuielile cu cifre ordonate, străduindu-se să gătească bine și ieftin. Îmi lipesc palmele de fereastra rece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Altul și altul. Cînd la un lat de palmă deasupra pămîntului, cînd cu călcîiele-carne vie. Mă lăsam dusă de Beethoven-ul meu cu bărbie despicată, ca o sămînță de păpădie. Nu știam dacă o să-l găsesc obosit, cu venele de la tîmple umflate, albăstrite de muzică (iubita-muzica). Distrat și plictisit ori euforic-afectiv. Suav ori repulsiv. În toană de homo ludens. "Să-ți cumpăr o pereche de cizme, dacă nu-mi permit o insulă". Mă văd, dacă nu deschid ochii, în trenul legănîndu-se ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
au etalat dinții de un alb orbitor În zâmbete de la o ureche la alta, părând realmente interesați de persoana mea. Bărbații erau cu toții flamboinat de homosexuali, Înveșmântați În pantaloni din piele și tricouri mulate, care le scoteau În evidență bicepșii umflați și pectoralii perfecți. Șeful departamentului artistic, un tip ceva mai În vârstă, cu păr rar și blond, de culoarea șampaniei, care părea să-și fi dedicat viața imitării lui pe Elton John, și-a făcut apariția Încălțat cu pantofi din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
metri și zece centimetri Înălțime, bronzat și cu păr negru care arăta cu degetul În direcția mea. Avea vreo o sută douăzeci de kilograme răspândite pe trupul incredibil de Înalt și era atât de musculos și avea bicepșii atât de umflați, Încât părea că e pe cale să explodeze din... catsuit? Doamne păzește! Purta un catsuit. Da, un catsuit din denim, dintr-o singură bucată, cu pantaloni foarte mulați, cu cingătoare și cu mânecile suflecate. Și o pelerină. Chiar purta o pelerină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
Nigel s-a răsucit pe călcâie și a acoperit spațiul dintre noi din doi pași, fiecare de mărimea unei sărituri olimpice În lungime. S-a proptit drept În fața mea, mi-a Învăluit Întreg corpul În brațele lui masive, cu bicepșii umflați, și m-a apăsat de pieptul lui. Capul meu Îi ajungea cam până sub pectorali și simțeam aroma inconfundabilă a loțiunii Johnston Baby. Și tocmai când mi-a trecut prin minte să Îl Îmbrățișez și eu, m-a Împins la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
ușor, dar nu reușeam sub nici o formă să deschid cu unghiile mele scurte catarama de la cea stângă, până când - gata! am reușit să o descleștez ușor, mi-am strecurat piciorul, iar bretelele au Început imediat să-mi intre În carnea deja umflată. Câteva secunde mai târziu am Închis catarama și mi-am reluat poziția verticală În scaun exact În clipa În care Miranda intra pe ușă. Înghețată. Rămăsesem Înghețată locului, iar mintea Îmi lucra suficient de rapid ca să-mi dau seama cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
fete, purtau amândouă costum și păreau nefericite. Du-te și uită-te În dormitorul lor. Ușa dormitorului În care reușeau să locuiască Împreună, În paturi suprapuse, era Întredeschisă și am Împins-o ușurel. Ambele paturi erau făcute meticulos, cu pernele umflate și cu câte un cățeluș de pluș proptit pe fiecare dintre ele. Abia atunci mi-am dat seama că nu intrasem niciodată până atunci În camera lor - În cele câteva luni, cât locuisem Împreună cu fetele astea, nu purtasem niciodată o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
după o lectură grea din Lacan. „Și el l-a luat, l-a citit, l-a făcut cocoloș, l-a aruncat pe jos, i-a dat un picior și a plecat fluierând, lăsând-o În stația de troleu cu buza umflată...“ „Lasă, c-o să se Întoarcă el, n-avea grijă, dar cum dracu’ de afli tu toate porcăriile ce se-ntâmplă?“ „Ce, nu știi că sunt confidentul damelor din grupa noastră?“ „Du-te dracului!“ (primăvara) Primesc o scrisoare enigmatică de la o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
vei pe poarta cetății de carne deschisă de alții neînțelepți Cangrena și cancerul lor vor fi leac pentru spleenul tău cosmic Ascultă, nu-mi tot boscorodi despre concepțiunea imaculată La urma urmei, și tu ai ieșit tot dintr-o burtă umflată N-ar fi adus barza un Înțelept de talia ta De fapt, berzele s-au speriat de mult de cei numiți din greșeală oameni Cuvântul acesta nu s-a schimbat, doar zeii lor au fost alții Mai apropiați de Încrengăturile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
Olt, astă noapte am avut un coșmar. Eram pe o plajă albă, Înconjurată de mare. Voiam să intrăm În apă, dar, deși la noi era soare, mai Încolo, cerul se colorase din albastru Într-un negru tulbure; se vedeau burțile umflate ale norilor, niște sădile imense din care, ca din ugerul gigantic al unei vaci cosmice, se deșertau puhoaie de apă, nu aveam frică, ne uitam cu mirare la căderea, surparea aceea de ape, admirând fenomenul natural ca pe ceva ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
mi-am impus să mă port afectiv cu Eugen. I-am răspuns la strângerile lui de mână, cu toate că-mi venea să o iau la fugă, i-am răspuns la zâmbetul drăgăstos și nesuferit, m-am uitat dinadins la mutra lui umflată, și aceasta numai din voință. M-am prefăcut, deci. Astă-seară m-am Întâlnit din nou cu Petre. În loc de o izbucnire de dragoste din partea mea, am simțit un fel de gust amar În fața lui. Îmi stăruia În minte Eugen din seara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
sau se ascund În inima verzișului; aleea se-nfundă brusc la o cotitură, mă Întorc, nu se vede capătul străzii; eram parcă pe plantelor; se deschide o poartă În zidul verde, Îmi iese Înainte o arătare diformă: sâni enormi, burdufuri umflate albe, de un alb rozaliu, cu bumbii bombați vineții; câte un fir de păr negru și creț crescut În vârful lor, văd bine tot, sunt chiar sub ei, aproape Îmi intră În ochi; femeia mă depășește În Înălțime cu mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]