KorAP: Find »[drukola/base=umiditate & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...78 79 80 ...332 >

8,280 matches

Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435

prin spori. În cazul agentului S. tritici, sporii germinează în limite largi de temperatură (2-32șC) cu optim la 22-26șC și după 7-16 zile începe formarea noilor fructificații ce poate dura 11-15 zile. În cazul în care există condiții favorabile de umiditate atmosferică ridicată, într-o perioadă de vegetație se pot forma 7-9 generații de spori. Septoria tritici rezistă peste iarnă sub formă de fructificații cu spori pe resturile vegetale sau miceliu în plantele atacate din toamnă. Ciuperca S. nodorum prezintă mai

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
în special pe plantele căzute la pământ în urma atacului de îngenuncherea plantelor și pătare în ochi, sau pe plantele doborâte de vânt. Ciuperca este saprofită sau câte odată parazită și produce doar o depreciere calitativă a semințelor în condiții de umiditate excesivă, când se întârzie recoltarea, ca în anul 1997. Simptome. Organele aeriene ale plantelor pot fi invadate de această ciupercă ce produce aglomerări miceliene de culoare brună-negricioasă, la început izolate apoi unite, care acoperă suprafețe mari din limbul frunzelor, paie

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
semințe șiștave cu pete brune sau, dacă atacul se instalează în faza de burduf, spicul rămâne steril (fig. 15). Transmitere-răspândire. În timpul vegetației ciuperca se răspândește prin intermediul sporilor purtați de vânt și de apa de ploaie, iar infecția este favorizată de umiditatea ridicată a aerului și de temperaturile cuprinse între 1-15șC. Transmiterea ciupercii de la un an agricol la altul se face prin semințele infectate în care miceliul de rezistență se localizează în tegument. În anul următor infecțiile ar putea fi produse și

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
sporilor din sol mai ales în regiunile secetoase. Sporii germinează lângă sămânță, apare miceliul de infecție ce pătrunde prin colțul tânăr în plantulă. Miceliul crește odată cu planta și va distruge spiculețele. Infectarea plantulelor se face cu ușurință dacă solul are umiditatea de 50 % și dacă temperatura este cuprinsă între 10-30șC. Prevenire și combatere. Întrucât sporii ciupercii se găsesc aderenți la semințe, tratamentele efectuate cu fungicide de contact ar fi eficiente dar, cum orzul poate fi infectat simultan cu toate cele trei

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
ca urmare plantele nu formează știuleți (fig. 26). Transmitere-răspândire. Bacteria nu se transmite prin semințe, dar ea se păstrează în resturile vegetale de pe câmp 27-36 săptămâni iar dacă acestea sunt îngropate în sol, bacteria își păstrează viabilitatea 2-7 săptămâni în funcție de umiditate și de temperatura solului. Infecțiile au loc prin rănile produse de sfredelitorul porumbului, fiind favorizate de umiditatea atmosferică peste 60-70 % și de temperatura cuprinsă între 26-28șC. Prevenire și combatere. Se recomandă rotația culturilor și semănarea de porumb din loturile semincere

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
se păstrează în resturile vegetale de pe câmp 27-36 săptămâni iar dacă acestea sunt îngropate în sol, bacteria își păstrează viabilitatea 2-7 săptămâni în funcție de umiditate și de temperatura solului. Infecțiile au loc prin rănile produse de sfredelitorul porumbului, fiind favorizate de umiditatea atmosferică peste 60-70 % și de temperatura cuprinsă între 26-28șC. Prevenire și combatere. Se recomandă rotația culturilor și semănarea de porumb din loturile semincere, unde boala nu s-a manifestat pentru că, s-ar putea ca semințele să fie infestate la recoltare

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
bogată, pănușile rămân lipite de știulete. Boala evoluează și la știuleții depozitați dacă nu există o aerație corespunzătoare în depozite și dacă molia cerealelor duce sporii. Transmitere-răspândire. Gravitatea bolii depinde de condițiile climatice ale zonei, evoluția ciupercii fiind favorizată de umiditatea ridicată și de temperaturile cuprinse între 6-36șC cu optim la 21 30șC Ciuperca se transmite prin semințele infectate sau ce ce au pe ele spori. Persistența ciupercii este asigurată în sol prin fructificațiile de rezistență cu spori care sunt maturi

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
au o perioadă de repaus și după germinare formează spori care produc infecții locale prin răni, mai rar prin stomate sau prin străpungerea epidermei. Pentru germinarea sporilor este nevoie de o temperatură de 8-36șC (optima 26 30șC) și de o umiditate ridicată. Fertilizarea cu gunoi de grajd proaspăt sau cu îngrășăminte pe bază de azot, sensibilizează plantele la atacul de tăciune. Atacul larvelor sfredelitorului porumbului sau grindina, provoacă răni prin care ciuperca pătrunde și produce infecții. Prevenire și combatere. Se recomandă

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
cerealelor (Sitotroga cerealella). Aceasta depune sporii care s au prins de franjurile aripilor, pe știuleții dezgoliți de către păsări, sau pe cei care nu sunt bine înveliți. Sporii pot rezista în natură până la doi ani și germinează numai în condiții de umiditate mare și temperatură între 10-30șC. Hibrizii din varietatea identata(“de floricele”) și cei foarte tardivi sunt mai puternic afectați. Prevenire și combatere. Se recomandă tratarea semințelor ce ar putea fi acoperite cu spori ai ciupercii, distrugerea moliilor care duc sporii

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
scade iar boabele de pe știuleți sunt șiștave. Lanurile puternic atacate par a fi bătute de grindină, prezentând porțiuni mari de frunze uscate, sfâșiate. Transmitere-răspândire. Ciuperca se răspândește în timpul vegetației prin spori. La temperaturi optime de 25-30șC și în condiții de umiditate mare sporii germinează, dau infecții secundare și după 7-9 zile de la pătrunderea miceliului, apare o nouă generație de spori. Rezistența ciupercii de la un an la altul este asigurată de sporii rămași pe resturile vegetale din câmp sau în depozitele de

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
formă, brunegălbui, cu aspect apos, pe vreme umedă. Pe frunze apar pete mici, de 2-3 mm, colțuroase, delimitate de nervuri, transparente, verzigălbui, acoperite cu exudat bacterian galben-vâscos, vizibil pe fața inferioară a frunzei. În condiții optime de temperatură (26-28șC) și umiditate atmosferică ridicată, numărul și suprafața petelor crește, ele se unesc și inelele de decolorare ajung la 2-5 mm lățime. Dacă umiditatea atmosferică scade, țesuturile se usucă iar exudatul bacterian devine o peliculă fină, lucioasă ce se fragmentează ușor. Tulpinile atacate

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
verzigălbui, acoperite cu exudat bacterian galben-vâscos, vizibil pe fața inferioară a frunzei. În condiții optime de temperatură (26-28șC) și umiditate atmosferică ridicată, numărul și suprafața petelor crește, ele se unesc și inelele de decolorare ajung la 2-5 mm lățime. Dacă umiditatea atmosferică scade, țesuturile se usucă iar exudatul bacterian devine o peliculă fină, lucioasă ce se fragmentează ușor. Tulpinile atacate au pete brun-roșcate cu exudat gălbui iar pe păstăi, atacul se manifestă sub formă de pete mici, circulare, verzi-închis, apoi brune

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
de Xanthomonas campestris pv. phaseoli. Plantele obținute din semințele infectate sunt pitice, clorotice, cu frunze ce au pete necrotice mici, 1-3 mm dar cu o zonă marginală clorotică, lată de 1-2 cm, cu aspect de aureolă. Bacteria evoluează bine când umiditatea atmosferică este mare și la temperaturi de 16-21șC, așa încât în aceste condiții, plantele mici sunt îngălbenite în totalitate și nu produc păstăi (fig. 36 B, D). Prevenire și combatere. Se vor lua aceleași măsuri de prevenire ca și la arsura

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
colonii (pelicule) bacteriene sau picăturile apei de irigație (prin aspersiune) sau a apei de ploaie. Bacteria se transmite de la un an la altul, prin sămânța infectată și în măsură mai redusă prin resturile vegetale infectate. Evoluția bolii este favorizată de umiditatea atmosferică mare și de temperaturile ridicate cuprinse între 28-30șC. Prevenire și combatere. La semănat se va folosi sămânță provenită din loturi semincere, unde nu s-a manifestat atacul și preventiv va fi tratată cu: Mancoben 60 PTS-4 kg/t săm

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
sunt mai mari și chiar dacă se formează boabe, acestea au tegumentul zbârcit, cu pete galbene sau cafenii și prezintă o germinație scăzută. Plantele apărute din boabele infectate pier în scurt timp după răsărire sau rămân debile. Antracnoza este favorizată de umiditatea ridicată (peste 90 %), de temperaturile cuprinse între 25-30șC și se manifestă puternic pe plantele cultivate în terenuri îngrășate prea puternic cu azot. Soiurile omologate în 2003Perla de Mai și Jubileu manifestă o rezistență medie la antracnoză cu excepția soiului Diana care

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
elimina buruienile gazdă ale mycoplasmei. Stolburul este considerat ca una din bolile cele mai grave ale plantelor din fam. Solanaceae în condițiile cultivării lor în zone secetoase. În solele cultivate cu cartof sau legume, terenurile vor fi menținute la o umiditate corespunzătoare care să împiedice dezvoltarea insectelor. Arăturile adânci de toamnă au un rol deosebit în micșorarea rezervei semințelor de buruieni, iar la plantarea tuberculilor sau a răsadurilor se va avea în vedere ca pe tarlalele respective să nu existe vetre

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
piciorului negru”. La secționarea tulpinii, se observă brunificarea vaselor. Tuberculii atacați manifestă inițial o brunificare a inelului vascular, apoi pulpa este transformată într-un mucilagiu urât mirositor datorită suprainfectării acesteia. Coaja tuberculilor nu este afectată. Atacul tuberculilor este favorizat de umiditatea excesivă din pământ, dar în cazul în care intervine o perioadă secetoasă, în tuberculi atacul se oprește și apare un un strat de celule brune, uscate, ce separă zona distrusă de cea sănătoasă. Infectarea tuberculilor se produce prin rădăcini sau

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
evite rănirea plantelor sau a tuberculilor. În vederea depozitării, tuberculii uscați fără pământ pe ei, vor fi sortați pentru a fi eliminați cei răniți. Silozurile trebuie să fie uscate, dezinfectate, cu o circulație corespunzătoare a aerului pentru a se putea regla umiditatea aerului (60-70 %) și temperatura (1-2șC). Silozurile vor fi verificate sub aspect termic săptămânal și dacă se constată creșteri de temperatură anormale se va deschide silozul și se vor alege și elimina focarele de infecție. 3.1.6. Râia comună a

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
boli în Transilvania și Nordul Moldovei, în zonele unde s-a practicat monocultura. Simptome. Tuberculii atacați prezintă pe suprafața lor pustule plate, adâncite sau proeminente, de câțiva milimetri în diametru și neregulate ca formă. În cazul în care pământul are umiditate mică, boala evoluează, pustulele crapă, se unesc și pe suprafața tuberculilor apar adâncite negre (râia de adâncime). Prezența agentului patogen determină gazda să formeze o zonă cu celule moarte (suber) și o creștere a celulelor din interior spre exterior, ceea ce

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
boala nu se poate depista decât la recoltare, în vegetație tufa prezentând chiar un aspect de mătură de vrăjitoare (tulpini multe dar subțiri). Transmitere răspândire. Ciuperca atacă tuberculii cultivați în pământuri acide, cu temperaturi cuprinse între 15 24șC și cu umiditate de 60-80 %. Variațiile mari de temperatură favorizează atacul și permit înmulțirea rapidă a ciupercii. În verile reci, cu temperaturi sub 18șC și cu precipitații abundente, se înregistrează pagube însemnate mai ales în condiții de monocultură sau rotații de scurtă durată

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
saprofite ce pot intra în rănile provocate de râia făinoasă. Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă în pământ sub formă de spori de rezistență a căror viabilitate este de 3-5 ani. În timpul perioadei de vegetație, la temperaturi scăzute (+15șC) și în condiții de umiditate mare a pământului, se produc primele infecții care pot da simptome mai ușoare sau mai grave, în funcție de perioadele ploioase ale anului. În pământurile acide (cu pH cuprins între 4,7-7,6) atacul este mai intens și pe tuberculi se pot

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
cu un inel gălbui. Pe fața inferioară a frunzelor apare un puf fin albicios, alcătuit din miceliul ciupercii. Vremea umedă și răcoroasă favorizează extinderea ciupercii așa încât, întreaga suprafață a frunzelor se brunifică. În condiții de temperatură scăzută (+10, +15șC) și umiditate ridicată se brunifică codițele frunzelor și chiar vârfurile lăstarilor împreună cu toate frunzele superioare. Tuberculii atacați au pe suprafața lor zone brune cenușii, cu țesuturile puțin scufundate. În timp, pe suprafața zonei brune se observă cum progresează spre centru o colorație

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
pământ ce conține spori de rezistență. Răspândirea în cultură este asigurată în cursul vegetației de către sporii vehiculați de apa de ploaie sau apa de irigație. Prevenire și combatere. Plantarea de tuberculi sănătoși, proveniți din tarlalele neinfectate precum și drenarea excesului de umiditate, limitează pagubele produse de această ciupercă. În tarlalele irigate se vor folosi norme echilibrate în cea de a doua parte a vegetației. La însilozarea materialului de plantat se va face o sortare atentă, eliminând tuberculii moi (flasci) ce pot fi

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
a vaselor conducătoare (fig. 54). Transmitere-răspândire.Transmiterea ciupercii în pământ se face prin sporii de rezistență prezenți pe resturile vegetale ale tomatelor, vinetelor, cartofului dar și pe rădăcinile de mentă sau alte plante din flora spontană. În condiții favorabile de umiditate și temperatură ridicată, răspândirea ciupercii se face cu viteză datorită numeroșilor spori ce apar pe miceliul din rănile de pe tulpini. Atacul ciupercii este favorizat de temperaturi cuprinse între 24-25șC în timp ce pentru celelalte specii temperaturile optime variază între 20-30șC, atacul fiind

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
În tulpini, în măduvă și în pulpa tuberculilor apar pete brune și o brunificare a vaselor. F. coeruleum pătrunde prin răni sau mici zgârieturi provocate de nematozi în tuberculi și evoluează în depozitele prost aerisite, unde temperaturile cresc (1528șC) și umiditatea este mare (50-80 %). Tuberculii infectați prin răni prezintă mai întâi o încrețire și brunificare a zonei afectate, apoi coaja se încrețește formând cercuri neregulate în zona brunificată și uscată, zonă ce se scufundă. În mediu umed, pe suprafața tuberculului apar

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]