2,351 matches
-
plic substanțial, s-a stabilit tot pe Cobălcescu, dar spre celălalt capăt al străzii, la nr. 16, în gazdă la doamna Apostolescu, mama vedetei Mia Apostolescu din trupa Cărăbuș a lui Constantin Tănase, căruia Pribeagu îi scria de zor texte umoristice. Aici începe să se simtă confortabil, aproape ca acasă, cu „tanti Apostolescu“, cum o striga, care nu venea doar să-i ceară chiria, ci avea grijă de el de parcă i-ar fi fost propriul copil, atât de drag îi era
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
și emoție, i-a și spus Fernic atunci că n-ar trebui să mai încerce vreodată cântece vitejești, de patrie, chiar dacă erau pentru amintirea lui taică-su și avea un braț întreg de astfel de doine, și nici pe cele umoristice sau satirice, pentru că nu i se potrivesc deloc. Era de parcă s-ar amesteca „o prăjitură nemaipomenit de dulce cu oțet și muștar“, accentuase prietenul său și avusese dreptate. Orice încercare de abatere de la temele de iubire se solda pe scenă
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
lui Ion Pribeagu, un alt nedreptățit al vremurilor, se va auzi și va aminti întotdeauna de o epocă după care tânjim. Pariul a fost câștigat. Cântecul său a devenit nemuritor. Note și observații Pagina 60 - fragment aproximativ dintr-un monolog umoristic scris de Ion Pribeagu pentru celebrul actor Constantin Tănase. Pagina 76 - Beau, tango cu muzica și versurile de Ionel Fernic, înregistrat de Cristian Vasile la Columbia, în 1932. Pagina 127 - afirmație a lui André Breton din anii ’30, cu referire
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
povara sporovăielii lipsite de orice noimă și tot ce oferea prezența sa era ocazia de a vedea un autor celebru în degringoladă...“ nu constituia o reacție atipică. Din cauza internetului zvonurile au descris ședințele mele de autografe ca „dezmățate“ și „neintenționat umoristice“, ceea ce i-a făcut pe oameni să cumpere și mai multe cărți. Au așezat multe funduri pe scaunele pliante aranjate de editori, iar în cele din urmă a devenit o afacere masivă, fiindcă emanam aerul de cool amorțit, epuizat, atât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
Mentalul tradițional românesc face omul să se simtă acasă în toate dimensiunile ontologice, pentru că ele seamănă întotdeauna cu ceva deja cunoscut. Nimic nu se înstrăinează de imaginarul moștenit și astfel cele mai terifiante apariții sunt neutralizate adeseori într-o cheie umoristică. O gradație a dramatismului este marcată prin reluarea sintagmei despre iminența morții lui Mistricean: „Sui soarele la prânz,/ Trăgea moarte cu mult plâns/ Veni soarele la ameazi,/ Trăgea moarte cu necaz./ Iar când fu pe la chindie,/ Trăgea moarte cu mânie
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
prinților". Totuși, nu poate fi susținut argumentul că a scris Principele doar că satiră. Scrisorile lui Machiavelli fac referire la această lucrare cu cea mai mare seriozitate. Cu siguranta, nici unul dintre contemporanii lui Machiavelli nu a considerat Principele o carte umoristica. Într-o lucrare amplă despre republici, Discursuri asupra primelor zece cărți ale lui Titus Livius, care nu a fost niciodata tratată că o satiră, există referințe cât se poate de serioase la Principele, iar Principele se referă în două rânduri
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
la o povestire populară în versuri din secolul al XV-lea, Geta și Birria. Amphitryon, care s-a întors de la studii de filosofie din Atena, îi dă servitorului sau Getaun mare teanc de cărți să le care. Într-un pasaj umoristic, Geta, cocoșat de cărți, încearcă să-l convingă pe un al doilea servitor, Birria, să le care pentru el. John M. Najemy, Between Friends: Discourses of Power and Deșire în the Machiavelli Letter of 1513-1515 [Între prieteni: discursuri ale puterii
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
și Adrian Marino. E un capitol dens, fixat pe coordonate referențiale esențiale, extrem de util pentru ceea ce urmează, anume analiza registrelor comicului în opera eminesciană. Din capul locului se face precizarea că "dintre toate modurile comicului, satiric, parodic, grotesc, ironic și umoristic, cel dintâi este și cel mai bine reprezentat în poezia lui Eminescu". Nu e descoperirea domniei sale și în acest sens ia în discuție contribuțiile critice ale unor G. Călinescu (care detecta în poezia Cu mâne zilele-ți adaugi "un umor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Rosetti, sau C. Argetoianu, spre exemplu, apropiindu-se mai mult de Nicolae Iorga, în sensul că el se înfățișează și în această parte a operei sale ca scriitor. Narațiunea, portretele personajelor, oralitatea alternând cu retorica bine finisată, dialogul antrenant, verva umoristică și picturalitatea unor descrieri de natură (Bucovina, Țara Doinelor, Valea Bistriței, Ceahlăul, Marea Nordului, Alpii elvețieni) dau farmec, culoare, expresivitate și o perspectivă originală acestor pagini, mai ales celor din ultima categorie, care premerg minunatele descrieri semnate de Hogaș, Sadoveanu sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
V. B., în Folticeni. Ne ameninți că n-om scăpa numai cu cele trimese. O! fiți îndurători!" Și așa mai departe. Apoi s-a dat lectură diferitelor compuneri în proză sau în versuri alcătuite mai toate de junimiști în gen umoristic pentru ocaziunea serbărei și prin care se lua în zeflemea pe membrii care scriau în Convorbiri și mai ales pe cei care nu scriau, pe membrii care vorbeau în "Junimea" și pe cei care nu vorbeau. Nimeni însă nu se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
are vaste planuri în vederea stimulării potențialului de râs și bună dispoziție al planetei. Într-adevăr, iată un potențial îmbogățit cu zgârcenie sau cu prea multe echivocuri. La anu’, dl William Davis vrea să organizeze un colocviu internațional al tuturor revistelor umoristice în frunte cu Le canard enchaâné de la Paris, New Yorker-ul american, Punch-ul londonez și Krokodil-ul moscovit. Fiecare revistă, pe limba ei, va fi chemată să lanseze în colocviu bancuri, anecdote și „spirite de glumă”, înveselindu-și la maximum vecinii. Văd
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
Brănișteanu. Ca directori, amândoi; ca directori de reviste dintr-odată, fără să fi făcut ucenicie sau stagiu, fără să fi urcat vreun fel de trepte ierarhice. Directori ai propriilor noastre publicațiuni, două la număr, una "literară, socială și științifică", cealaltă "umoristică" scrise în întregime de noi doi, într-un coridor retras, sub o scară de serviciu din vastul local al gimnaziului, unde improvizasem redacția, tipografia și administrația; în fine, tot de noi distribuită colegilor noștri cititori (singurii, dar ce convinși, ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Iași; sunt, pot zice, în gura tuturor. Cine le-a născocit habar n-am. Au ieșit din pământ ca o floare de câmp nesămănată de nimeni. Trebuie însă să recunoaștem că versurile sunt nostime, corecte și foarte potrivite cu caracterul umoristic al lui Caragiale. De asemine nici eu, că-s mai bătrân decât tine, nu-mi aduc aminte să fi existat vreodată o crâșmă a lui Cujbă care să fi servit ca loc de întâlnire a intelectualilor la Iași. În sfârșit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
de stirpe moldovenească, imaginativ și cu șarmul glăsuirii, Vicențiu Donose s-a învăluit, în viața de zi cu zi, într-o discreție care i-a menținut și scrierile într-o nemeritată penumbră. A redactat numeroase montaje literare, texte pentru formații umoristice, texte pentru muzica ușoară. Vicențiu Donose a trecut în lumea umbrelor la 16 iulie 2001, răpus de o boală necrutățoare și a fost înmormântat la Cimitirul „Sfinții Ap. Petru și Pavel“ din Iași. DRUȚĂ, IOAN (1933-2010) CHIMIST, PROFESOR Prof. univ.
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
sub braț, un zâmbet șugubăț pe față și un oarecare disponibil financiar În buzunar, numai bun de-o invitație la un păhărel de vin alb, sec. Pe părintele Îl cunoscusem cu mult timp În urmă, mai ales prin scrierile sale umoristice (fabule și epigrame) pe care le publicase În ziarul „Vremea nouă” sau chiar În „Urzica” sub pseudonimul Gh. Văleanu deoarece nu avea drept la semnătură fiind sub urmărirea directă a organelor Securității statului comunist. Îmi mai rămăsese Întipărit În memorie
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
23 decembrie 1989, cu următoarea lozincă rimată: „Ceaușescu și Lenuța/ Ne-au furat mămăliguța!”. Ne-am așezat la una din măsuțele barului și m-a Întrebat: „Nu vrei să citești ceva interesant?”. „Da”, zic eu, gândindu-mă la oareșce scrieri umoristice cu care mapa lui era plină tot timpul. „Da’ să știi că nu e ceea ce te aștepți tu să fie...E cu totul altceva...E copia dosarului meu pe care l-am scos acu’ o săptămână În urmă de la CNSAS
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
neuitat în sufletele spectatorilor. Recitalurile de poezie, îmbinate cu melodii populare au ajutat-o să-și completeze și să-și diversifice modalitățile de dăruire artistică. La petrecerile între prieteni, drăcușorul histrionic nu-i dădea pace, delectându-și apropiații cu miniaturi umoristice și tulburătoare cântece din Ardeal, aducând SCENA, pe care a iubit-o atât de mult, în mijlocul celor dragi. Un creator cu personalitate, un partener de nădejde și un conviv încântător, Ada a lăsat în urma ei un gol greu de
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
Vicenzo Gilardoni, confesorul mamei sale. Acest paroh l-a pregătit pentru a primi sacramentul mirului, care îi va fi conferit de cardinalul Luigi di Canossa, episcop de Verona, la 29 mai 1882. Don Calabria va povesti cu o oarecare vervă umoristică, fără a reuși să-și ascundă ușoara notă de amărăciune, umilirea pătimită din partea nașului de mir. La Verona exista obiceiul de a se dărui copiilor miruiți un ceas. Prietenii săi, la sfârșitul liturghiei i s-au adunat în preajmă, curioși
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
plecați!». Evident că ar fi prea înfrumusețat să credem că totul i-ar fi mers mereu bine și ar mirosi a hagiografie prefabricată dacă nu ne-am gândi și la momentele mai puțin fericite. Va povesti, tot cu acea vervă umoristică specifică populației venețiene, multe alte scenete mai puțin sclipitoare. Ca atunci când i s-a aruncat în față caietul unde se înregistrau intrările bolnavilor, diagnosticele și evoluția bolilor. E cunoscută de fapt și grafia indescifrabilă a lui Calabria, care s-a
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
a scos haina!». Și adunarea generală se topea în râsete. Faima de sfințenie care îl înconjura pe don Calabria și teama respectuoasă pe care o impunea determinau surorile să cadă în capcană, atunci când el se făcea prezent cu aceste replici umoristice. Alteori, le punea la încercare în umilința și în obediența lor prin așa-zisele «voletti» (ați vrea; comenzi stranii). Într-o zi, a cerut la două surori, Angelina Dresda și Lavinia Perez, să meargă și să cumpere 200 grame zahăr
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
se întreține cu novicii. Spunea că merge cu bucurie în mijlocul lor pentru «a se reîncărca» trupește și sufletește. Aflându-se în mijlocul tinerilor novici conversează cu bucurie. Glumește, povestește anecdote din viața petrecută, intercalează proverbe populare, jocuri de cuvinte și replici umoristice. Novicii, pe ascuns, adnotează cuvintele și gesturile, pe care le treceau apoi într-un jurnal. Lectura acestor note este plăcută și revelează un don Calabria patern, afabil și genuin, veronez dintr-o bucată. Surprinde simplitatea, bunătatea, iscusința lui don Calabria
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
unde nu gândeai P-acolo-l întîlneai. Tiptil, pe jos și călare, Prin târg și prin mahalale; Uneori în port turcesc, Alteori călugăresc. Tragodia sau mai bine a zice jalnica Moldovei întîmplare de vornicul Alexandru Beldiman are aerul unei poliloghii umoristice, fiind de fapt o cronică a răzmeriței de la 1821. Autorul vedea lucrurile la modul sublim și socotea că ar fi avut nevoie de concursul lui Heraclit și al lui Young: Aice am trebuință pe Iraclit să aduc. Starea Moldovei să
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
închinai lui Și zisei: - Să mă ierți, sfinția-ta, Eu n-am venit aici dă voia mea! Autorul va excela, împreună cu atâți alți scriitori români, în scenele de psihoză cruntă, pe care le va trata cu toată seriozitatea, singurul element umoristic rămânând lexicul violent pitoresc în notarea tuturor chipurilor de lovire și sluțire: Într-aceea Găvan pe Ghițu-l omoară, Cocoloș pe Titirez deculă, Costea lui Zăgan capul sboară, Iar Pipirig a Dodii căciulă Taie în două și capu-i despică, Din
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
său de a versifica, nu fără a căuta greutățile, sunt extraordinare: Eu nu îți zic alta decât să știi cum că După cum ești mare și vrednic de muncă, Când te tocmești cere să-ți dea plată bună. Un prim ton umoristic vine din ușurința cu totul mecanică cu care se versifică chestiuni curente, cu o repeziciune aforistică de natura bufonadei: Sarea când e umedoasă arată ploaie sau nor, Iar când este uscăcioasă va fi timp dogoritor. Când nu arde focul bine
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
taurul, mistrețul, sau mai instabile, ca iapa, dând chip unor simple abstracțiuni ca "spaima" sau atribute ale demonului precum "naiba", ce pierduse în expresii orice înțeles figurativ, aducând în formă înfricoșetoare vițiul lui Setilă, totul într-o procesiune hohotitoare, crunt umoristică și poetică, vis dureros în soiul lui Breughel și Callot: Așa vorbi bătrâna El are cap de taur Și Mihnea tremură; Și gheare de strigoi, Iar naiba, ce fântâna Și coada de balaur, O soarbe într-o clipă Și geme
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]