4,214 matches
-
fost sustras acestuia din urmă prin două instrumente constituționale. Unele cazuri au fost sustrase blocajului înregistrat în Consiliul de Securitate printr-o majoritate simplă, presupunându-se că o asemenea mutare constituie doar o mișcare procedurală care nu necesită un vot unanim al tuturor membrilor permanenți, conform articolului 27, paragraful 3 al Cartei. Cu alte cuvinte, Consiliul de Securitate a funcționat presupunând că dreptul de veto nu se aplică în cazul în care există o decizie majoritară de a scoate o anumită
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
dispuse să-și asume acest risc. Chiar și Statele Unite, deși își declarau emfatic hotărârea de a cere aplicarea articolului 19, nu erau dispuse să prezinte problema deschis, recunoscând autoritatea Organizației Națiunilor Unite. În loc de vot, Adunarea Generală a operat prin „consens unanim”; mai precis, a soluționat numai problema pentru care exista un consens unanim, iar acel consens a fost stabilit nu prin voturile formale ale Adunării Generale, ci prin acorduri informale, încheiate pe holuri. și când, în ultima zi a sesiunii, Albania
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
emfatic hotărârea de a cere aplicarea articolului 19, nu erau dispuse să prezinte problema deschis, recunoscând autoritatea Organizației Națiunilor Unite. În loc de vot, Adunarea Generală a operat prin „consens unanim”; mai precis, a soluționat numai problema pentru care exista un consens unanim, iar acel consens a fost stabilit nu prin voturile formale ale Adunării Generale, ci prin acorduri informale, încheiate pe holuri. și când, în ultima zi a sesiunii, Albania a încercat să pună problema în mod deschis, cerând reluarea de către Adunarea
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
de Piaget, J., (1972), citat de Dragnea, A., (2002, pag. 149) învățarea reprezintă “fenomenul prin care un individ dobândește noi forme de comportament, ca urmare a exersării “. Cei mai mulți dintre autorii studiați, preocupați de problema învățării, cu diferitele ei tipuri, sunt unanimi în a considera învățarea ca dobândire de către individ a unor forme noi de comportare, ca urmare a repetării situațiilor sau a exersării. În accepțiunea acestora, învățarea este un fenomen comun atât lumii animale, cât și celei umane. La om, însă
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
paraclinice și de laborator, atunci, pe lângă informațiile senzoriale, aduce în discuție diagnostică și informații extrasenzoriale, informații ce fac obiectul numai al unor simboluri aproximative de interpretare (radiografii, electrocardiograme etc.) utile, dar care nu aparțin unui domeniu obiectiv și nici unei optici unanime de interpretare. Situația cunoașterii clinice se complică și mai mult din punct de vedere terapeutic, dacă anamneza reprezintă 60% din diagnostic și terapeutic ar trebui să reprezinte un procentaj cel puțin egal. Pentru a evalua corect șansele de vindecare a
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
ginecologilor pentru o problemă a cărei rezolvare pare, la prima vedere, relativ simplă. Dar rezolvarea atât de variată, iar uneori foarte neașteptată a nașterii în prezentația pelvină de către diferiți autori, arată că nu se poate vorbi încă de o atitudine unanim recunoscută. Desigur, în timp s-a înregistrat un progres, dar curba acestui progres nu este regulat ascendentă, ci are multe neregularități cu multe căderi și urcușuri, chiar în vremea noastră; martoră este statistica mortalității fetale, care variază după autori între
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
anestezie profundă și cu un perete uterin relaxat. Operația cezariană în prezentație pelvină Operația cezariană a însemnat pentru rezolvarea nașterii în prezentație pelvină un progres important. Procentul operațiilor este din ce în ce mai mare, iar dacă menținem planul de a expune ce este unanim recunoscut și ce se observă, trebuie să recunoaștem ca valabilă deducția: ”Operația cezariană nu trebuie să rezolve cea mai mare parte din prezentațiile pelviene”[Pricop, 2002]. Statisticile privind operația cezariană în prezentația pelvină variază în jurul a 2%, iar cifrele literaturii
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
moi, să fi produs deja dilacerarea planurilor musculare profunde. Incizia perineului, în momentul când acesta se albește, se constituie într-o perineotomie de necesitate, dar nu una profilactică. În privința practicării inciziei pe linie mediană sau laterală, părerile obstetricienilor nu sunt unanime. Unii sunt partizanii inciziei mediane pe considerentul că refacerea ei asigură o restaurare anatomică perfectă a planșeului perineal și dă un procent mai mare de vindecări per primam. Deoarece această incizie prin prelungirea ei poate leza sfincterul anal și rectul
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
și ponderea elementelor componente ale carismei sunt diferite de la un lider la altul, este și firesc să apară tipuri de lideri charismatici diferiți, cu stiluri comportamentale specifice. 3) Se diferențiază liderii charismatici de liderii noncharismatici? Răspunsul la această întrebare este unanim, toți autori recunoscând existența unor diferențe marcante între cele două categorii de lideri. Conger și Kanungo (1988) fac o diferențiere netă între liderii charismatici și liderii non‑charismatici după următoarele criterii: relația cu statu‑quo‑ul; scopurile viitoare; expertiza și
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
protejarea excesivă a grupului de disensiunile interne, ocrotirea exagerată a unanimității și unității, evitarea oricărui conflict chiar dacă facilitează o mai mare receptanță, duc, în final, la afectarea profundă a calității deciziei. Efectul de normativizare. Spre deosebire de efectul anterior, caracterizat prin decizii unanime, bazate pe consens, noul efect apare atunci când membrilor grupului decident li se permite exprimarea liberă și sinceră a propriilor opinii, chiar dacă ele sunt contradictorii. În asemenea situații se discută, se negociază, se recurge la compromisuri mutuale până când decizia luată este
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
se diagnosticheze nivelul și puterea participării. În ceea ce privește primul aspect, plutim încă în incertitudine, părerile fiind deconcertant de împărțite și contradictorii. Și dacă uneori reușim totuși să identificăm câțiva indicatori ai gradului participării, corelația dintre aceștia este departe de a fi unanim acceptată. Printre indicatorii asupra cărora există un mai mare consens am putea enumera: cantitatea și calitatea muncii; absenteismul - important mai ales atunci când munca unei persoane este legată de cea a alteia (ca la banda rulantă), lipsa uneia făcând practic imposibilă
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
cognitive, afective, comportamentale, ele fiind, de fapt, „aliaje” sau „mixturi” ale acestora, se decupează dintre ele aspectele afective, care încep să fie considerate specifice satisfacției. În aceste condiții este ușor să înțelegem de ce nu există încă o definiție a satisfacției unanim acceptate. Mai fiecare dintre ele se încadrează în una sau alta dintre situațiile prezentate mai înainte. Iată câteva definiții ale satisfacției muncii culese din diferite lucrări de specialitate (vezi Wexley, Yukl, 1984; Muchinsky, 2000; Vroom, Deci, 1992; Hellriegel, Slocum, Woodman
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
a explica de ce s-au comportat într-un fel sau altul. Atunci apare tendința de a inventa argumente plauzibile, credibile, raționale. O asemenea tendință este cu atât mai mare cu cât comportamentele comise sunt reprobabile, în dezacord cu normele comportamentale unanim acceptate. Numai că această raționalizare posterioară a comportamentelelor se soldează în cel mai bun caz cu mascarea/ascunderea adevăratelor motivații care au stat la baza comportamentelor respective, iar în cel mai rău caz, cu deformarea și falsificarea lor. Efectul raționalizării
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
întrunește un mai mare acord al cercetătorilor. Este greu de crezut, de exemplu, că în condițiile unor niveluri înalte de stres ar putea fi practicată conducerea transformațională bazată pe inspirație, charismă, încredere, motivare etc. O idee care începe să fie unanim acceptată este aceea că, în linii mari, munca managerilor este mult mai stresantă decât cea a nonmanagerilor, de unde și semnificația crescută a efectelor stresului managerial. Cercetarea intreprinsă de Horia Pitariu pe 278 de manageri arată că cele mai importante efecte
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
circumstanțele pentru/în care se recurge la mituri sunt: din ignoranță, din comoditate (este mai ușor să te referi la simțul comun); deoarece disonanțele îi fac pe oameni să accepte inacceptabilul sau inexplicabilul; pentru că oferă o grilă universală de interpretare (unanim acceptată). Consecințele miturilor sunt multiple. Miturile rigidizează sistemul de gândire (realitatea nu este percepută așa cum este, ci în funcție de mit: este pusă de acord cu mitul), sunt o „veritabilă scleroză a mecanismelor mentale”; intensifică dificultățile, conducând la conflicte; viziunea simplistă asupra
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
mare (peste zece milioane de evrei răspândiți În lume la ora actuală). Analiza trăsăturilor sale caracteristice, permițând stabilirea unei axiomatici specifice, poate servi drept referință oricărei „realități” comparabile care dorește o recunoaștere de acest tip. Două dintre aceste trăsături sunt unanim recunoscute: ă dorința de „a roi” și de a se dispersa a comunităților, ă necesitatea de a fugi de multiplele persecuții din Evul Mediu, din timpul Inchiziției sau al nazismului german. O mare varietate de fenomene Marile crize economice, exodurile
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
este branșat și deschis, nu ezită să-și ironizeze propria țară, fapt ce provoacă o plăcere intensă cursanților români. La masă mi-a mărturisit că acum ceva timp s-a îndrăgostit inexplicabil de Franța. Din păcate am constat un dispreț unanim al diverșilor colegi sau organizatori față de Franța, fapt care m-a cam revoltat, mai ales că ironiile și glumițele veneau din partea reprezentanților unei națiuni care a adulat Franța, timp de aproape două secole. În plus, una este să ai obiecții
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
profesionale. Sisteme personale de semnificații și opțiunea pentru o profesie sau o viziune asupra lumii există într-un context social, istoric și cultural. Gerontologie Povestirile vieții sunt esențiale în dezvoltarea umană, interacțiunea generațiilor și integritatea persoanelor spre sfârșitul vieții. Este unanim recunoscut faptul că un obiectiv principal de dezvoltare pentru persoanele în vârstă îl constituie trecerea în revistă a propriei vieți (Butler, 1963). Într-adevăr, acesta este procesul prin care vârstnicii își transmit altora povestea vieții, cu experiențele, lecțiile, înțelepciunea, instrucțiunile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
pentru însăși existența limbii din perspectiva exercitării funcțiilor ei. Totuși, lucrările care au apărut în ultimele decenii cu acest obiect, deși multe dintre ele merituoase, nu au reușit să impună o disciplină științifică articulată sub toate aspectele și nici o titulatură unanim acceptată pentru ea. În acest context, pe lîngă alte propuneri, s-au distins însă în mod deosebit două denumiri, analiza discursului și lingvistica textului, sub care ar trebui cuprinse cercetările care vizează asemenea obiective, deși aceste cercetări nu sînt realizate
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
lingvistica universală, dar și în cea românească, discuțiile privind criteriile ce trebuie respectate în analiza materialului factologic nu au dus, de multe ori, la realizarea unor distincții clare și au făcut discutabilă chiar existența unor termeni de specialitate adecvați și unanim acceptați. Dincolo de argumentarea critică în ceea ce privește criteriile aplicate și de încadrarea tipologică a frazeologismelor, se constată că, din cauza nueroaselor puncte de vedere de la care se pornește, cele mai multe divergente, se ajunge la o terminologie lipsită de unitate, la utilizarea arbitrară a termenilor
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
opiniei că structura sistemului lingvistic și, implicit, a discursului se explică prin funcții, definite ca scopuri în folosirea limbii. Numărul funcțiilor admise și tipul lor a variat de la o teorie lingvistică la alta, însă unele dintre aceste funcții au fost unanim recunoscute. Între acestea sînt, în primul rînd, funcția denominativă (referențială sau cognitivă) și funcția imperativă (injonctivă sau conativă), prima fiind legată de faptul că omul comunică informații despre realitate, iar cealaltă are în vedere faptul că utilizarea limbii determină adoptarea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
indică o legătură între segmentele lingvistice sau între formele lingvistice din context. Se regăsește astfel aici caracterul funciar reflexiv al practicii comunicative, asupra căruia s-a orientat etnometodologia. Nu există un consens în delimitarea acestei categorii, deși importanța ei este unanim recunoscută, și, de aceea, există o mare varietate de sintagme numitoare pentru ea: "semnal de coordonare", "conector fatic", "suport al discursului", marcator discursiv, "particulă enunțiativă", particulă de discurs și multe altele. Această situație reflectă diversitatea perspectivelor posibile în studiul marcatorilor
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
care constutie predicatul propriu-zis se atașează uneori alte verbe care nuanțează modul de manifestare al acțiunii exprimate prin predicat, prezentînd această acțiune ca dorită, posibilă, permisă voită etc. Pentru unele grupuri de limbi, precum cele germanice, asemenea verbe modale sînt unanim recunoscute și constituie un subiect de sine stătător al tratatelor de gramatică. În cazul altor grupuri de limbi însă, precum cele romanice, deși existența modalității astfel exprimate nu este contestată, problema identificării unui grup de verbe modale generează încă puncte
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
au adus în atenție și alte fenomene (tăceri, pauze, diferite vocalizări, calități ale vocii, rîsete), care au fost numite paralingvistice. Datorită eterogenității acestor fenomene și a modului lor diferit de producere nu s-a reușit însă o clasificare a lor unanim acceptată, iar, în condițiile în care sfera prozodiei a fost extinsă și asupra lor, prozodia însăși a devenit greu de delimitat. De aceea, prozodia a devenit multifuncțională, avînd funcții lingvistice, pragmatice și interacționale care sînt studiate de mai multe discipline
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
autor, indiferent de mijlocul acestei scrieri. V. discurs semnătură; autonimie, deictic. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN SENS. Deși este unul dintre termenii cu folosire îndelungată și frecventă în lucrările de lingvistică, cuvîntul sens nu are o accepțiune pe deplin determinată și unanim recunoscută. În general, se admite că sensul ține de conținutul elementelor lexicale sau al altor unități ale limbii și se deosebește de semnificație, care este un dat al limbii, prin manifestarea lui în enunț. De altfel, unele orientări analitice, precum
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]