6,447 matches
-
1 600000 majori. 116000 Parlament 1/ 10. Consiliile provinciale, 1 / 6. ["DE ACOLO AU IEȘIT TREI DINASTII ROMÎNE... "] 2264 De acolo au ieșit trei dinastii romîne: Basarabii, Mușații și Corvinii. De acolo cel mai mare erou cu care se leagă ungurii, Ion Corvin, și cel mai mare rege al lor, Matei cel Mare, care-a luat Viena. Vor să strice *** degeaba li-i Soc. istorico - arheologică. Școala preparandală. 376 {EminescuOpXIII 377} ["UNIAD IOAN"] 2264 Uniad Ioan, vestit om despre care legenda
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cât se poate de mult și a tout prix. ["CINEVA POATE FI OBLIGAT... "] 2257 Cineva poate fi obligat prin locul nașterii sale de-a servi în armata ungurească, adecă de a-și da puterile, trupul și viața fizică pentru statul ungur, dar limba ungurească nu e nimenea dator de-a o învăța, nimeni dator, nici sie însuși, nici lui Dumnezeu, 378 {EminescuOpXIII 379} ["ÎNAINTEA BUBUITULUI... "] 2257 Înaintea bubuitului **** se pleacă Universul. Se ple [acă ] o oaste dușmană, se pleacă regele dușman
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și Ștefan cel Mare în Moldova. 568 {EminescuOpXIII 569} ["PÎNĂ ÎN SUTA A ȘAPTESPREZECEA... "] 2257 Până în suta a șaptesprezecea sub Matei Basarab românii erau relativ unul din popoarele cele mai culte din Europa și incomparabil mai cult decât germanii sau ungurii, tot astfel în suta a XV românii au fost unul din cele întîi popoare militare și războinice. Două state puteau să-i întreacă: Spania și Turcia. ["D-LOR NE-NTREABĂ... "] 2264 D-lor ne-ntreabă ce ne pasă nouă. Dar
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
secole. Nu cred să mai fie vreo altă țară de mărimea Moldovei, spunea Cantemir, în care să întâlnești neamuri atât de multe și atât de deosebite. Afară de moldoveni (...), mai locuiesc în Moldova și greci, albanezi, sârbi, bulgari, leși, cazaci, ruși, unguri, nemți, armeni, evrei și țiganii cei cu mulți copii" (1967: 198). Această diversitate marca de multă vreme spațiul românesc și era responsabilă de diversitatea elementelor genetice ale neamului nostru. De altfel, Drăghicescu arăta că doar SUA mai seamănă cu noi
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
el vedea diversitatea etnică în România drept un factor de împlinire. "Iar antisemitismul românilor (...) va menține poporul treaz și vital, în același sens în care vecinătatea energicei Rusii va acționa energizându-l, la rândul ei. În plus, România Mare găzduiește mulți unguri și germani. Astfel, ei nu-i lipsește un sânge puternic voluntar. În timp, acesta va da rezultate certe, fie în sensul dezvoltării unei noi aristocrații, fie în acela al formării unui nou tip național, pe temeiul unui amestec propice de
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
românilor, colonizarea masivă a împrejurimilor ș.a. Dacă se dorea, se puteau porni mecanismele necesare fluidizării mișcării populației. Era ca o mobilizare de război, în care este crucial să îți poți mișca trupele. Referindu-se la problema unirii, el arată că ungurii au construit căi ferate străpungând Apusenii în multe locuri, în timp ce noi am rămas doar cu ce a realizat Carol I. Este nevoie ca dorințele de unire să se obiectiveze și în drumuri, în căi de acces în general. O atenție
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
puternice comunități obștești, ce dispuneau de suficientă putere pentru a opune rezistență acestei invazii. Populația ce locuia aici era o populație sedentară, ce se ocupa în principal cu cultivarea pământului (Nägler, 1969). Începând cu secolul IX pătrund pe teritoriul Transilvaniei ungurii. Apoi, în secolele XII-XIII, se produce un fenomen masiv de emigrare al sașilor din Germania apuseană, ce își avea cauzele în specificul feudalismului german. Aceștia sunt colonizați de regii maghiari, mai ales în sudul Transilvaniei, cu scopul de a apăra
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
scaunului Tălmaciu. Urmează apoi, începând cu secolul XIV și până în secolul XVII, perioada în care populația din această zonă încearcă să-și mențină independența în fața ofensivei Imperiului Otoman. Perioada este marcată de o puternică instabilitate politică. În 1526, după înfrângerea ungurilor la Mohács, regatul maghiar se prăbușește, iar Transilvania devine principat autonom, aflat sub suveranitatea Porții Otomane. În 1688, Transilvania devine provincie a Imperiului Habsburgic. După dizolvarea Universității Săsești, scaunul Tălmaciului, din care făcea parte și Tălmăcelul, este scos de sub administrația
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
1200 de oameni, iar între 1900 și 1975, populația Tălmăcelului scade de la 1571 locuitori la 1504 locuitori. La 1900, structura etnică a populației era majoritar românească: 1453 de locuitori din cei 1571 erau de etnie română, nu existau germani și unguri în sat, iar 28 de locuitori aveau altă naționalitate decât română, maghiară sau germană (Nistor, Marinescu-Frăsinei, 1990, vol. II). În 1975, din totalul populației din Tălmăcel, 1254 erau români, iar categoria "altă naționalitate" (în afară de român, german sau maghiar) crescuse la
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
zgârciți 2,2 % 10. Cinstiți 2,0 % Sursa: cercetare proprie Alte răspunsuri oferite de subiecți, care reprezintă procentual sub 1% din totalul răspunsurilor, au fost: ambițioși, culți, patrioți, fără noroc, liniștiți, dezbinați, sau răspunsuri memorabile cum ar fi "buni față de unguri", "români la suprafață dar ruși în interior", "demni de originea lor latină", "trebuie duși de nas ca vitele", etc. Atașamentul, mândria față de comunitatea etnică, sat, regiune, națiune Printre criteriile subiective ce conturează imaginea identității etno-culturale a unei comunități se numără
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
destinat acestui scop) pervertește „natura adevărată a femeilor”. Evenimentele centrale - căsătorii, divorțuri, nașteri, avorturi - trebuiau și ele scoase cât mai mult din sfera de decizie a femeilor, fiindcă ele erau tratate ca mai puțin raționale, mai temătoare (româncele măritate cu ungurii) sau chiar mai viclene (unguroaicele măritate cu români). Femeile divorțate aveau „trecut pătat” și era bine ca o autoritate să vegheze asupra lor. Faptul de a practica avortul sau contracepția era judecat În funcție de potențialul eugenic și pedeapsa direct proporțională cu
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
create pentru a construi În sfârșit instituțiile la care aspirau de două decenii, de la un sistem politic parlamentar constituțional până la o administrație rațională, eficientă și o economie modernă. Românii din Transilvania au plătit un preț mai mare decât conaționalii lor unguri pentru accesul la aceste oportunități, pentru că ei nu se numărau printre națiunile „recunoscute” conform legislației ungare. În consecință, românii erau considerați unguri din cauza locului pe care Îl ocupau În cadrul monarhiei și fiind tratați astfel, ei nu primeau fonduri guvernamentale pentru
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
rațională, eficientă și o economie modernă. Românii din Transilvania au plătit un preț mai mare decât conaționalii lor unguri pentru accesul la aceste oportunități, pentru că ei nu se numărau printre națiunile „recunoscute” conform legislației ungare. În consecință, românii erau considerați unguri din cauza locului pe care Îl ocupau În cadrul monarhiei și fiind tratați astfel, ei nu primeau fonduri guvernamentale pentru finanțarea școlilor sau a altor instituții publice care foloseau limba română. Cu toate acestea, românii s-a bucurat de unele beneficii În urma
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Învățământul german”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 7, nr. 8-10, august-octombrie 1936, pp. 270-277. Făcăoaru, Iordache, „Pagina eugenică: Înzestrarea inferioară ca fenomen ereditar”, Transilvania, vol. 68, nr. 2, martie-aprilie 1937, pp. 116-117. Făcăoaru, Iordache, „Compoziția rasială la români, săcui și unguri”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 8, nr. 4-5, aprilie-mai 1937, pp. 124-142. Făcăoaru, Iordache, „Pagina eugenică: Selecțiunea socială negativă prin denatalitatea elementelor superioare”, Transilvania, vol. 68, nr. 3, mai-iunie 1937, pp. 193-196. Făcăoaru, Iordache, „Privire critică asupra legii finlandeze de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În grupuri specifice, dar sînt altceva. Ca să nu mai vorbim despre comunitățile românilor rămași În afara granițelor naționale În urma unor „accidente” diplomatice, survenite după Primul sau al Doilea Război Mondial, care au provocat apariția românilor sîrbi, a românilor bulgari, a românilor unguri, a românilor greci, a românilor ucraineni etc. Istoria românilor americani este nu numai interesantă din perspectivă științifică, dar și pilduitoare pentru istoria zilelor noastre. Așadar, orice lucrare ce abordează această temă va suscita, fără Îndoială, atît luarea-aminte a specialiștilor, cît
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
au fost publicate În Germania le fac accesibile doar unui număr limitat de români. Și, nu În ultimul rînd, colecții precum Analele Sighet și Arhivele Totalitarismului au contribuit, de asemenea, În mod semnificativ la istoria deportării și persecuției etnicilor germani, unguri sau a altor grupuri din România În perioada imediat de după război și, mai ales, În perioada comunistă. Deși deosebite, lucrările menționate anterior constituie o arie specializată, chiar marginalizată de studiu, atîta timp cît acestea nu au fost Încă integrate În
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
dintre primele locuri de unde au Început deportările. Deoarece nu a fost martora unor probleme interetnice, Iosefina Hrușcă a fost de-a dreptul șocată cînd soldații au venit să o aresteze: Am trăit pe o stradă unde erau și nemți și unguri și români și evrei și țigani și toți Împreună ne jucam și niciodată n-am auzit cuvîntul că „tu ești român” sau că „tu ești neamț” sau că „tu ești cutare”. Dar lovitura am primit-o la optișpe ani, optișpe
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
al familiei sau a libertății - așa cum s-a Întîmplat cu cei urmăriți de Securitate -, un număr important de etnici germani au ales să emigreze În Europa de Vest sau SUA, după reîntoarcerea din URSS. O dată cu creșterea persecutării grupurilor minoritare, În special a ungurilor, după 1980, acest exod al germanilor a continuat. În ciuda afirmației lui Ceaușescu potrivit căreia etnicii germani erau o parte a națiunii române - și deci nu ar trebui să emigreze -, statul a profitat de pe urma emigrării germanilor, vînzînd În jur de 10
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
să țină cont de particularitățile locale, prin constituirea unor regiuni speciale multilingve, ar detensiona situația. Mai propune adoptarea unei limbi comune, după părerea sa engleza, care să spargă barierele naționaliste Între germani și cehi, polonezi și ruși sau români și unguri. În final, vorbește despre naționalism În Europa Centrală și de Est și ca o problemă de cultură, atîta timp cît alte „națiuni mici”, cum sînt cele scandinave, nu-și revendică reciproc teritorii. Ilarion Țiu TARAS KUZIO, „Memory and Nation Building
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
au Început această campanie În anii ’70, acțiune Întărită pe la mijlocul anilor ’80 și aprofundată după decembrie 1989. Printre altele, autorul studiului afirmă: „Portretizarea lui Antonescu drept «salvator al evreilor» face parte din campania politică a naționaliștilor Împotriva Ungariei și a ungurilor” (p. 80), prin acuzele unilaterale aduce regimului hortyst. În Încheiere, Braham revine cu o analiză foarte lucidă, subliniind că reabilitarea mareșalului reflectă concepția ideologilor naționaliști - „o Românie Mare omogenă din punct de vedere etnic, simultan național-creștină, antiliberală, antidemocratică și antimonarhică
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
majoră. Aceasta nu e doar opinia reprezentanților români: la 29 noiembrie, atașatul militar al Cehoslovaciei la Belgrad afirmă că „În manifestările antisocialiste din RSCS sînt implicate forțe ale minorității ungare din această țară, În principal intelectuali și studenți. În cadrul manifestațiilor, ungurii au cerut sprijinul financiar și propagandistic al Budapestei și Occidentului, constituirea unei provincii autonome maghiare În RSCS”. Se oferă și un avertisment: „Atașatul militar cehoslovac a afirmat că Ungaria va iniția și provoca demonstrații ale minorității maghiare din România, care
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
și care poate fi reconstituit grație acestor fragmente personale. Persoanele alese pentru interviu sînt de o largă reprezentativitate socială, politică și etnică: un deținut politic, membri ai Partidului Comunist Român, o călugăriță, un inginer tehnolog, fost director de fabrică, un ungur, o săsoaică deportată, o evreică, un legionar, un militar, un făgărășan. Statutul felurit și paleta social-politică și etnică variată semnifică dorința coordonatorilor de a colecta mărturii de la diverse categorii din nevoia de a redescoperi trecutul În multiplele lui fațete și
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
156. Deportații cîștigă 300.000 pe lună pentru fiecare an petrecut În URSS. Vezi Decretul-lege nr. 118 din 30 martie 1990. După „München 1938”, Beneš a formulat o teorie antiminoritară care a justificat expulzarea germani sudeți - și mai tîrziu a ungurilor - În dorința de a crea un stat național slav omogen, În ciuda faptului că după al Doilea Război Mondial Cehoslovacia devenise stat multinațional. Kalman Janics, Czechoslovak Policy and the Hungarian Minority, Columbia University Press, New York, 1982, p. 5. Benjamin Frommer, „Expulsion
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
viteaz. Basme populare ardelenești, București, 1968; Ileana cea norocoasă. Basme populare ardelenești, București, 1968; Isprăvile vulpei, București, 1968; Calul cu potcoave de aur. Basme populare ardelenești, București, 1969; Doine și chiuituri ardelenești, Cluj, f.a. Traduceri: Lăură. Traduceri din poeții moderni unguri, Oradea Mare, 1922; [Brody S., Papp D. ș.a.], în Antologia literaturii maghiare, îngr. Const. Olariu, pref. Mihai Beniuc, III, București, 1968, 8-30, 85-91, 93-98, 479-496, 502-508, IV, București, 1969, 8, 96-116, 316-335. Repere bibliografice: A. Palia, „Lăură”, „Cultură poporului”, 1923
ILIESIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287524_a_288853]
-
dintre literaturile central ori est-europene: Povestiri din Medio Monte (2000), Casa din Piața Gorky (2001) și Vacek (2002). Ele sunt legate de destinul orășelului Medio Monte, situat în Imperiul habsburgic, oraș probabil ceh (sau românesc), eteroclit etnic, locuit de cehi, unguri, români, albanezi. Poveștile alcătuiesc o mică trilogie, un fel de cronică anonimă a orașului, scrisă cu talent și cu acel al șaselea simț lingvistic atât de caracteristic autorului. Spre deosebire de povestirile „desiștene”, câteva prea încărcate, stufoase, povestirile despre Medio Monte au
ILEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287511_a_288840]