7,183 matches
-
2018, în funcție de evoluția profesională a fiecărui angajat salarizat în temeiul Legii-cadru nr. 153/2017. ... 95. De asemenea, verificând condiția statuării asupra chestiunii de drept a cărei dezlegare se solicită, se constată că instanța supremă a statuat în mecanismele de unificare a practicii judiciare și cu privire la chestiunea de drept referitoare la limitarea sporurilor, reglementată de art. 25 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017. ... 96. Astfel, prin Decizia nr. 15 din 28 iunie 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție
DECIZIA nr. 43 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290352]
-
impune ordonatorului de credite egalizarea la nivel maxim a cuantumului procentual al sporurilor individuale, cu încălcarea limitei generale prevăzute de art. 25 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017. ... 99. Astfel, prin deciziile obligatorii amintite mai sus, pronunțate în mecanismele de unificare a practicii judiciare, instanța supremă a statuat atât cu privire la neaplicarea plafonului prevăzut de art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, dacă depășirea acestuia este determinată de utilizarea valorii de referință sectorială, cât și cu privire la sporurile
DECIZIA nr. 43 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290352]
-
Aspectul aplicabilității generale la nivelul familiei ocupaționale de funcții bugetare „Justiție“ a componentei salariale constante, reprezentată de valoarea de referință sectorială, a fost antamat și de către Înalta Curte de Casație și Justiție în decizii obligatorii pronunțate în mecanismele de unificare a jurisprudenței. ... 117. În acest sens, în considerentele cuprinse în paragraful 81 al Deciziei nr. 55 din 13 septembrie 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a reținut că, „prin urmare, în măsura
DECIZIA nr. 43 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290352]
-
sectorială nu prezintă importanță, Înalta Curte de Casație și Justiție se va referi la un cuantum al valorii de referință sectorială determinat, menționat în sesizare și regăsit în jurisprudență, de 605,225 lei, având în vedere că scopul prezentului mecanism de unificare este de a dezlega o chestiune de drept punctuală, care are legătură cu fondul cauzei în care s-a dispus sesizarea, iar nu de a da o dezlegare de principiu privind interpretarea și aplicarea, în general, a legii, această din
DECIZIA nr. 43 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290352]
-
practică judiciară care să prezinte relevanță pentru problema de drept supusă dezlegării. ... ... V.1. Jurisprudența relevantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție 87. Cu referire la problema de drept ce face obiectul sesizării, în cadrul deciziilor obligatorii, menite să asigure unificarea practicii judiciare, nu au fost identificate hotărâri care să prezinte relevanță pentru problema de drept analizată. ... 88. În ceea ce privește deciziile de speță, în urma examenului de jurisprudență efectuat la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție de către
DECIZIA nr. 49 din 7 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290304]
-
prezinte relevanță pentru problema de drept analizată. ... 88. În ceea ce privește deciziile de speță, în urma examenului de jurisprudență efectuat la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție de către Direcția legislație, jurisprudență și contencios - Serviciul pentru studiu și unificarea jurisprudenței, nu au fost identificate hotărâri care să prezinte relevanță pentru problema de drept analizată. ... ... V.2. Jurisprudența relevantă a Curții Constituționale 89. În urma examenului de jurisprudență la nivelul Curții Constituționale a României nu au fost identificate decizii relevante în
DECIZIA nr. 49 din 7 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290304]
-
la aproximativ 7 luni de la data formulării cererii (13 iulie 2023), fiind prelungită în mod nejustificat situația în care se afla persoana condamnată. ... ... IV. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 37. Din perspectiva deciziilor obligatorii, menite să asigure unificarea practicii judiciare, a fost identificată Decizia nr. 15 din 17 septembrie 2018, pronunțată de Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 885 din 22 octombrie 2018, prin care a fost admis
DECIZIA nr. 17 din 7 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291269]
-
cererii, indiferent dacă locul de deținere este reprezentat de penitenciarul stabilit inițial sau de penitenciarul stabilit prin transferarea definitivă ori temporară a persoanei condamnate“. ... ... V. Direcția legislație, jurisprudență și contencios 38. Direcția legislație, jurisprudență și contencios - Serviciul pentru studiul și unificarea jurisprudenței din cadrul instanței supreme a identificat practică judiciară cu privire la chestiunea de drept analizată, sens în care a transmis trei hotărâri pronunțate de Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție, respectiv Încheierea nr. 422 din data
DECIZIA nr. 17 din 7 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291269]
-
activitatea în baza unui contract de muncă și s-au plătit contribuții de asigurări sociale. ... 68. În legătură cu această interpretare, instanța de apel a considerat necesar a se adresa Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin declanșarea mecanismului de unificare reglementat de dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă. ... 69. În acest context este evident că problema de drept ce face obiectul prezentei sesizări a fost analizată de prima instanță, că interpretarea reținută în sentință a constituit un prim
DECIZIA nr. 51 din 21 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291427]
-
nediscriminării ori a Deciziei Curții Constituționale nr. 794 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1029 din 21 decembrie 2016, pentru că astfel s-ar ajunge la lăsarea fără efecte juridice a instrumentului de unificare a practicii judiciare exercitat prin sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în domeniul salarizării bugetare, tribunalul a constatat totuși că, în fapt, reclamantul este salarizat diferit, la
DECIZIA nr. 40 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289338]
-
deși reglementarea legală nu este de dată recentă, implicând analiza unor dispoziții legale în vigoare din 2017, totuși acestea au generat numeroase litigii și, cu toate că au făcut obiectul mai multor decizii pronunțate de instanța supremă în mecanismele de unificare a practicii judiciare, sub diverse aspecte, nu reiese a exista o jurisprudență suficient de consistentă care să fi statuat în mod expres cu privire la problema de drept în discuție și care să permită deci conturarea unei practici stabile a
DECIZIA nr. 40 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289338]
-
ipoteza recunoașterii unor astfel de drepturi salariale, contrar interpretării date de Înalta Curte de Casație și Justiție, s-ar ajunge implicit la eludarea normelor legale referitoare la obligativitatea deciziilor pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în mecanismele de unificare a practicii judiciare, precum și la perpetuarea unor situații stabilite ca fiind contrare legii. ... 64. În sprijinul acestei opinii a fost identificată practică judiciară, fiind înaintate și puncte de vedere teoretice exprimate de judecători. ... 65. Ministerul Public - Parchetul de pe
DECIZIA nr. 40 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289338]
-
condiții trebuie să fie salarizat la nivelul maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare din cadrul aceleiași categorii profesionale și familii ocupaționale, indiferent de instituție sau autoritate publică. “ ... ... IX. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 69. În procedurile de unificare a practicii judiciare au fost pronunțate următoarele decizii ce prezintă relevanță în dezlegarea prezentei chestiuni de drept, în ordine cronologică: – Decizia nr. 31 din 17 mai 2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de
DECIZIA nr. 40 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289338]
-
interpretării normei). ... 80. În speță se identifică tocmai această ultimă teză ce conturează noutatea, în care, deși reglementările în discuție nu sunt foarte recente, problema de drept a cărei dezlegare se cere s-a ivit în contextul adoptării instrumentului de unificare menționat, pe parcursul aplicării textelor legale, ea însăși fiind ivită în practica recentă a instanțelor judecătorești, după cum se poate observa din jurisprudența identificată și înaintată de acestea. ... 81. Astfel, se reține totodată că nu a avut loc depășirea stadiului
DECIZIA nr. 40 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289338]
-
de bază egale pentru muncă cu valoare egală). ... 79. Incidența Deciziei nr. 794 din 15 decembrie 2016 a Curții Constituționale, în legătură cu domeniul de aplicare a Legii-cadru nr. 153/2017, a fost dezlegată de instanța supremă în cadrul mecanismelor de unificare, pe cale incidentală, în cuprinsul unor considerente cu valoare decizorie din Decizia nr. 15 din 28 iunie 2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIA nr. 40 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289338]
-
aceste persoane nu se pot prevala de existența unor atari hotărâri judecătorești pentru a obține un drept salarial cu privire la care s-a statuat cu caracter obligatoriu în sens contrar printr-o decizie pronunțată în cadrul unui instrument de unificare a practicii. ... 125. A proceda conform susținerilor reclamantului - care afirmă că existența hotărârilor judecătorești pronunțate în beneficiul altor angajați este suficientă pentru egalizarea salariului său - ar avea drept efect lipsirea completă de efecte juridice a rezultatului procedurii de dezlegare a
DECIZIA nr. 40 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289338]
-
de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept (supra, paragraful 117). ... 127. În același context se impune și observația că, acceptând și posibilitatea pronunțării unor hotărâri contrarii asupra aceleiași chestiuni de drept, legiuitorul a reglementat procedeele de unificare a practicii judiciare prevăzute de art. 514 și următoarele, respectiv de art. 519 și următoarele din Codul de procedură civilă, acesta din urmă putând fi utilizat în situațiile în care divergențele jurisdicționale sunt incipiente - ceea ce nu presupune obligatoriu absența
DECIZIA nr. 40 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289338]
-
519 și următoarele din Codul de procedură civilă, acesta din urmă putând fi utilizat în situațiile în care divergențele jurisdicționale sunt incipiente - ceea ce nu presupune obligatoriu absența oricărei practici judecătorești în domeniu. ... 128. Or, folosirea eficientă a instrumentelor de unificare, cu observația că acestea nu produc efecte decât pentru viitor, asupra cauzelor pe rol sau care vor fi inițiate ulterior publicării deciziilor, nu poate avea drept corolar decât necesitatea respectării dezlegărilor obligatorii ce s-au dat. ... 129. În consecința tuturor
DECIZIA nr. 40 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289338]
-
și nr. 3.196D/2023, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale reține că, potrivit art. 79 din Constituție, Consiliul Legislativ este organ consultativ de specialitate al Parlamentului, care avizează proiectele de acte normative în vederea sistematizării, unificării și coordonării întregii legislații. Astfel, lipsa avizului Consiliului Legislativ în procedura de emitere a ordonanței de urgență a Guvernului poate reprezenta un viciu de neconstituționalitate, din perspectiva art. 79 raportat la art. 1 alin. (5) din Constituție. ... 98. În celelalte
DECIZIA nr. 105 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283997]
-
Justiție Examinând sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorii-raportori și chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, constată următoarele: 65. Pentru legala învestire a Înaltei Curți de Casație și Justiție în cadrul mecanismului de unificare constând în pronunțarea unei hotărâri prealabile, legiuitorul, în cuprinsul art. 519 din Codul de procedură civilă, instituie o serie de condiții de admisibilitate a acestei proceduri, condiții care trebuie întrunite în mod cumulativ, respectiv: – existența unei cauze în curs de
DECIZIA nr. 24 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284158]
-
în legătură cu problema de drept în discuție, chiar divergentă fiind, are drept consecință pierderea caracterului de noutate și deci, neîndeplinirea uneia dintre condițiile de admisibilitate a sesizării prealabile. ... 85. A admite contrariul ar însemna ca, în cadrul procedurii de unificare a jurisprudenței prin mecanismul hotărârii prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție să nu se afle în situația de a se pronunța asupra unei probleme de drept în privința căreia practica judiciară este inexistentă sau doar incipientă, adică asupra unei
DECIZIA nr. 24 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284158]
-
privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale EMITENT PARTIDE POLITICE - LIGA PENTRU UNIFICAREA PATRIOȚILOR Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 406 din 30 aprilie 2024 Situația cuantumului total al cotizațiilor primite în anul 2023 Denumirea partidului politic: Liga pentru Unificarea Patrioților Sediul partidului politic: București, sectorul 5, Strada Mărgeanului nr. 36, bloc M102, scara 1, ap. 20 Nr. crt. Organizația/Filiala județeană Cuantumul total al cotizațiilor primite în luna ianuarie Cuantumul total al cotizațiilor primite în luna februarie Cuantumul total al
CUANTUM TOTAL din 30 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282392]
-
avizul altor autorități competente în materie, astfel că reprezintă o evaluare finală și globală a actului normativ înainte de a fi supus adoptării sale. Avizul Consiliului Legislativ este unul deosebit de important pentru că observațiile formulate au drept finalitate sistematizarea, unificarea și coordonarea întregii legislații, astfel că acesta trebuie să fie solicitat în prealabil adoptării actului normativ (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 229 din 2 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 602 din
DECIZIA nr. 717 din 12 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/282276]
-
nr. 689 din 27 iulie 2023, și Decizia nr. 79 din 2 martie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 703 din 1 august 2023. ... ... V. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 33. În procedurile de unificare a practicii judiciare au fost identificate mai multe decizii care prezintă relevanță asupra sesizării de față. ... 34. Prin Decizia nr. 23 din 29 iunie 2015, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a admis
DECIZIA nr. 3 din 11 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282524]
-
sesizării. Astfel, Înalta Curte de Casație și Justiție a fost legal învestită de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, care, potrivit prevederilor legale anterior menționate, are calitate procesuală pentru declanșarea acestui mecanism de unificare a practicii judiciare, în scopul interpretării și aplicării unitare a legii de către instanțele judecătorești. ... 59. În privința condițiilor de admisibilitate a recursului în interesul legii, sunt relevante dispozițiile art. 515 din Codul de procedură civilă, conform cărora „recursul în
DECIZIA nr. 3 din 11 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282524]