7,238 matches
-
Totuși, PDS lucrează În același respect față de viitorul orașului. Astfel, acesta propune cu tărie r ezer varea unor fâșii generoase de teren , 100 m lăț ime, de -a lungul arterelor de penetrație , ca rezervă de teren pentru viitoare necesităț i urbanistice . Clasificare funcțională a sistemului actual de circulații este un element de noutate adus de acest plan. Străzile și arterele sunt ierarhizate În 4 categorii ce reunesc criterii de funcțiune , dimensionare și distribuire: străzi de acces la imobile , În zona periferică
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
et alli 1935: 5155). Atitudinea administrativă față de patrimoniul construit al orașului era diferită de cea a autorilor planului. G.M. Cantacuzino restaura clădiri valorase, realizase deja restaurarea Palatului Brâncovenesc de la Mogoșoaia și Își exprimase În scris principiile conceptuale față de restaurarea arhitecturală. Urbanistic Însă, principiul păstrării și prețuirii clădirilor valoroase din punct de vedereistoric nu era Încă statuat clar, mai ales că istoria Bucureștiului părea recentă (Marcu et alli 1935: 69-70). „La o zi deinvazia turcească, pe drumul tuturor năvălirilor, dezvoltarea Bucureștiului nu
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
o influență covârșitoare. De la război până azi orașul și-a dublat populația, În numai 15 ani; de la 1895 până azi și-a dublat suprafața.― (Marcu et alli 1935: 10) De asemenea, este foarteinteresant modul corect și echitabil care ghidează reglementarea urbanistică. „Clasificarea zonelor trebuie să fie clară și simplă, logică și corespunzătoare necesitaților firești ale orașului și ale populației pentru a fi acceptate caun lucru just și, nu impusă caun capriciu al autorilor planului.― (Marcu et alli 1935: 23) Această afirmație
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
creează cadrul ce susține munca arhitectului , urbanistul nu impune, ci oferă posibilități de punere În valoare, nu dirijează o anume dezvoltare arbitrar aleasă , ci Încurajează dezvoltarea corectă a unei tendințe care deja se manifestă . Planul aduce o seamă de abordări urbanistice complet noi În gândirea orașului. De exemplu, propunereaunei politici comunale de cumpărare de terenuri și a exproprierilor de-alungul arterelor de penetrație până lalinia forturilor, dar și clasificarea tehnică a străzilor și a tipurilor de circulație. într -un paragraf , orașul imaginat
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
are plasate cu emfază instituții cheie prestigioase, necesare Într-o capitală modernă, și periferiile Împărțite Între vaste parcuri de vile și cartiere de locuințe ieftine pentru populația sărăcită , atent și dens distribuite. Planul Director de Sistematizare din 1935 este planul urbanistic realizat de un colectiv din care majoritatea erau arhitecti - exceptia era ing.T. Radulescu. Este fără Îndoială cert că G.M.C. a redactat Memoriul PDS, integrând În acesta idei de ale sale. Până atunci, urbanismul bucureștean fusese legat numai de figura inginerului
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
Cincinat Sfințescu , autorul Planului de Sistematizare din 1921, ce era În vigoare la data elaborării PDS. Este relevantă și o privire comparativă a autorilor teorie urbanistice cuprinse În aceste planuri, acum după prezentarea comparativă a memoriilor celor două planuri. Teoria urbanistică a vremii era disputată Între viziunile acestor mari personalități: C. Sfințescu și G.M. Cantacuzino . Este deosebit de interesant cum activau În spațiul public al ideilor aceste două personalități. C. Sfințescu era aliatul mișcării critice, de opoziție, condusă de fostul primar țărănist
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
Dobrescu. Aceasta mișcare ideologică era formată din acei nostalgici la care se referă G.M. Cantacuzino, cei care „plâng orașul patriarhal și proslăvesc decorul pașnic, simpatic― (Gazeta Municipală 1936: 4) pe care, de altfel, l-au schimbat deja prin planurile lor urbanistice. Sfințescu scria mult, dorind parcă să epuizeze toate aspectele posibile ale urbanismului. Scrierile sale sunt manuale de proiectare și gândire a orașului, sunt Îndrumare și compendii tehnice pentru specialistul urbanist. Aceste sunt izvorâte parcă din dorința de a statua odată
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
transformă― (Cantacuzino 1977: 338, 348). G.M.C. consideră că urbanismul trebuie să aibă Încredere În forțele creatoare ale orașului, astfel trebuie gândite atent câteva propuneri spațiale majore ce au puterea să lase loc manifestării spiritului creator. Întreaga sa teorie arhitecturală și urbanistică este caracterizată de o mentalitate modernă. Modul În care se relaționează cu trecutul este o temă destul de des Întâlnită În scrierile sale. Față de trecut este critic, dar critica sa este realistă, Înțelegătoare, nu este nici nostalgică nici acuzatoare, nu deplânge
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
O primă caracteristică evidentă a modernității este conștiința istoriei. Modul În care societatea a perceput relația cu timpul și s-a plasat În raport cu trecutul și prezentul Încă din cele mai vechi timpuri este deosebit de relevant pentru evoluția mentalităților, a abordărilor urbanistice și a orașului. În tradiția creștină, perfecțiunea se aflala origine, Înainte de păcat, Întotdeauna În trecut, iar viitorul era conceput nu ca o continuare a timpului trăit, ci ca un alt timp, cel al veșniciei. În schimb, ca o reacție a
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
perspectivei. Perspectiva, c?reia Brunelleschi �i stabile?te �n mod experimental regulile �nc? din 1410-1415, permite o reprezentare riguroas? a edificiului ?i controlul proiectului de la conceperea să ?i p�n? la execu?ie. Aceast? ra?ionalizare a demersului arhitectural ?i urbanistic � că ?i crea?ia pictural? � �i angajeaz? pe arhitec?i �ntr-o modernitate care prive?te �n acela?i timp formele ?i practică profesional?. Teoria arhitectural? a lui Alberti Prin angajarea să profesional? ?i prin opera să, L.�B.�Alberti (1404-1472
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
ntregului secol al XVI-lea, emblemele puterii sale, �n primul r�nd castelul Wawel (1502-1536) de la Cracovia, cu al s?u cortile cu arcade �n stil florentin. De asemenea, �n 1580, vene?ianul B.�Morando deseneaz?, �n spiritul ra?ionalismului urbanistic italian, ora?ul Zamosc (1578-1599), cl?dirile sale de prestigiu ?i fortifica?iile sale. Pe l�ng? Rusia sau Ungaria, unde italienismul este receptat mai ț�rziu, �nt�lnirea dintre formele arhitecturale locale ?i limbajul clasic produce uneori asambl?ri
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
i apar?în, �ntre altele, �nchisoarea din Geneva de M. Osterrieth (1822-1825), la Petite Roquette de H. Lebas (Paris, 1826-1836), �nchisoarea din Louvain, de J. Dumont (Belgia, 1846-1858) sau �nchisoarea Moabit din Berlin, de Herrmann (1869-1871). 3. Diversitatea g�ndirii urbanistice C?tre mijlocul secolului, multe oră?e �?i dep??esc limitele din cauza implant?rilor industriale ?i a afluxului de muncitori. Londra trece de la 1�873�676 de locuitori �n 1841, la mai mult de patru milioane �n 1891. Muncitorii locuiesc
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
i construit mai ț�rziu, sub forma Familisterului�, la Guise (1859-1883) de J. B. Godin. De asemeni, V. Consid�rant, E. Cabet ?i englezul B. W. Richardson, dintre propunerile c?rora multe vor inspiră, un secol mai ț�rziu, teoriile urbanistice ?i arhitecturale ale fondatorilor Mi?c?rîi moderne, �n mod special ale lui Le Corbusier. Printre amenaj?rile urbane de anvergur?, trebuie re?inut planul prefectului G. E. Haussmann pentru Paris (�ncep�nd din 1835) ?i cel al inginerului I.
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
r?it, Imperiul german, fondat �n 1871, dezvolt?, o dat? cu instaurarea statului, structurile tehnice ?i administrative �ns?rcinate s? ?în? sub control urbanizarea, cu ajutorul unor planuri regulatoare, �ntr-o ?ar? cu o puternic? cre?tere demografic? ?i industrial?. Aceste demersuri urbanistice � pragmatice, pentru rea-liz?rile haussmanniene ?i germane; progresiste, pentru Cerda � s�nt �n serviciul metropolei, expresie a unei mo-dernit??i dinamice ?i abundente. Alternativă culturalist? Dimpotriv?, unii refuz? metropola. Astfel, austriacul C. Sitte (1843-1903) care, �n L�Art de b
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
te rapid �n Europa ?i �n America, desigur, cu adapt?ri. El va inspira de asemenea acele New Towns din anii 1940-1950, din Anglia. Curentele ra?ionalist ?i �culturalist� (F. Choay) s�nt finalmente componentele majore ale unei g�ndiri urbanistice care alimenteaz? ?i ast?zi �nc? dezbaterea �n leg?tur? cu ora?ul. 4. Episodul eliberator al stilului Art nouveau Excesele eclectismului ?i ale rigidit??îi ideologiei academice suscit?, la sf�r?ițul secolului, un efect de saturare ?i un
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
igienist? pe care O. Wagner o ap?r?, �n Architecture moderne (Viena, 1895), afirm�nd c? �stilul artei moderne trebuie s? ne ofere forme noi care reprezint? epoca noastr? ?i modul nostru de via??�. De?i Wagner dezvolt? o metodologie urbanistic? pentru metropol?, �opera cea mai modern? �n arhitectur? , va trebui s? apar? Une cît� industrielle (1899-1904/1917) de Ț. Garnier (1869-1948) pentru a descoperi primul model de oră? industrial modern ?i democratic. Executate mai �nt�i la vila Medici, la
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
S?lii Centenarului, la Breslau (1912-1913), conceput? de M. Berg (1870-1947), este o etap? decisiv? �n c?utarea de solu?îi constructive, �n acela?i timp func?ionale ?i eroice, din beton armat. 2. Internă?ionala modernist? Doctrina arhitectural? ?i urbanistic? modernist? care se elaboreaz? �n Europa �n cursul anilor �20 este progresist?. Ea prive?te teme artistice, aspecte tehnice, orient?ri estetice, dar aceste precepte trebuie puse �n practic? cu ?eluri sociale. �ntr-adev?r, arhitectul, urbanistul, inginerul care-?i exercit
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
de reconstituiri arhitecturale identice, cea mai mare parte a marilor cet??i s�nt reconstruite, at�ț �n centru, c�ț ?i la periferie, �n forme moderne sau �modernizate� cu o real? eficacitate tehnic?, dar f?r? mare inova?ie urbanistic? (K�ln, Frankfurt, Saarbr�ken etc.). �n alte p?r?i, planurile de urbanism poart? mai mult sau mai pu?în amprenta Cartei de la Atena c�nd s�nt �ncre-din?ațe unor sus?în?tori ai modernismului. A. Perret nu
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
integrat? sitului. �n Fran?a, r?spunsul la criza de locuin?e ia mai �nt�i, �n preajma lui 1950, forma �marilor ansambluri� că ele-mente de baz? ale politicii guvernamentale �n materie de urbanizare. Marele ansamblu nu este un tip urbanistic; pur ?i simplu, un avatar foarte schematic al Cartei de la Atena, construit �n periferie urban? ?i insuficient echipat �n cea mai mare parte a timpului. Sintagma nu indic? dec�ț o cantitate: peste 500 de locuin?e, ceea ce permite ra
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
îi mai mult sau mai pu?în organizate. �n orice caz, istoricizarea Mi? c?rîi moderne oblig? �n mod necesar pe fiecare arhi-tect la a se defini, din cauza bulvers?rilor introduse de modernism �n g�ndirea ?i practică arhitectural? ?i urbanistic?. Putem regrupa schematic multiplele op?iuni ap?rute de vreo treizeci de ani �ncoace �n dou? curente majore. Primul, �n care se cultiv? spiritul de modernitate proced�nd la o reevaluare a con?inuturilor doctrinare ?i a cli?eelor stilistice
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
6.�Academia de arhitectur? ?i artă oficial? ........................................... Barocul: un nou spa?iu arhitectural ?i urban ............................................................... 3.�Barocul iberic: Spania ?i Portugalia ...... 4.�Barocul englez ....................................... Neoclasicismul, arhitectura Luminilor (1750-1820) ..................................................... 1.�Excesul de istoricism ............................. 2.�Arhitectur? ?i industrie .......................... 3.�Diversitatea g�ndirii urbanistice ............ 4.�Episodul eliberator al stilului Art nouveau .............................................. Form? ?i g�ndire arhitectural? �n secolul al XX-lea ............................................. 1.�Fundamentul ideologiei moderniste ...... 2. Internă?ionala modernist? ...................... 3.�Arhitectură modern? .............................. 4.�Habitatul social din perioada interbelic? ............................................. 5.�Reconstruc?ia (1945-1960) .................... 6. Noile
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
noii ordini― socialiste din perioada 1945-1989 și poate chiar În reliefarea mai clară a direcțiilor de dezvoltare În cadrul profesiei și a practicii arhitecturii, direcții care trebuie să fie bazate pe cunoașterea adevărului istoric și asumarea necosmetizată a trecutului arhitectural și urbanistic. Misiunea acestei cercetări este de a prezenta foarte riguros realitățile arhitecturii și urbanismului din România În perioada 1945-1989, de ale pune În contex internațional, prin compararea cu manifestările arhitecturale ale regimurilor totalitare europene. Scopul acestei lucrări nu este acela de
Polarităţile arhitecturi by Alexandru Mihai Robitu () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92984]
-
și de manipulare a conștiintei, folosite de către regimul comunist. Locuința devine cel mai important program de arhitectură realizat după război, din punct de vedere cantitativ; datorită industrializării, acest proces a avut efecte dezastruoase asupra orașelor. Studierea succesiunii tipurilor de intervenții urbanistice: completări de fronturi, mici ansambluri de locuit sau de dotări; cvartalele staliniste; restructurareaunor artere importante ale orașelor; marile ansambluri de locuit realizate la periferia localităților sau În zonele slab construite - caracteristicile urbanistice ale acestora; legea străzilor din 1975 și recuperarea
Polarităţile arhitecturi by Alexandru Mihai Robitu () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92984]
-
dezastruoase asupra orașelor. Studierea succesiunii tipurilor de intervenții urbanistice: completări de fronturi, mici ansambluri de locuit sau de dotări; cvartalele staliniste; restructurareaunor artere importante ale orașelor; marile ansambluri de locuit realizate la periferia localităților sau În zonele slab construite - caracteristicile urbanistice ale acestora; legea străzilor din 1975 și recuperarea spațiului străzii; retorica monumentalului. Intervențiile asupra centrelor (istorice) ale orașelor. Ca metodologie a cercetării, propuneam, printre altele, ca cercetarea istorică să fie Întreprinsă prin mijloace specifice studiului istoric al surselor documentare scrise
Polarităţile arhitecturi by Alexandru Mihai Robitu () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92984]
-
au marcat o schimbare semnificativă de paradigmă În planificarea urbană. Documentarul despre EUR este primul pas concret În acest proces, precum și cel mai important, deoarece este primul din Europa și are o istorie oarecum specială din cauzalegăturii dintre concepția arhitectural - urbanistică și ideologia politică din spatele ei. Conținutul proiectului documentar Ideea principală a documentarului este de a prezenta cartierul EUR Întrun mod general, holistic și nu ca o felie deistorie separată, sau caun anumit moment În timp. Vreau să vă arăt EUR
Polarităţile arhitecturi by Alexandru Mihai Robitu () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92984]