6,525 matches
-
Acasa > Versuri > Iubire > SĂ-ȚI SCRIU Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 249 din 06 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Să-ți scriu cât încă nu-i târziu Că urlă norii-n cerurile morții Mai dincolo de ceruri e pustiu Și trist coboară sărutarea nopții. Să-ți scriu cât încă n-ai zburat Între pământ și cer pe vârf de munte Să nu-mi citești iubirea, e păcat S-o iei
SĂ-ŢI SCRIU de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356003_a_357332]
-
mai râs ferestrele spre cer Când s-au închis cărările spre tine! Cu rânjetul tristeții efemer Scrâșnind din blestematele destine. La porțile surâsului din vis Lacăte grele stau , călăi așteaptă Să strângă visele ce mi-ai promis. Și ce mai urlă rătăcită șoaptă! Coșmarul morții strâns în palma mea În care ieri aveam mărgăritare S-a identificat cu soarta mea. Și soarta mea sluțită ce mă doare! Astăzi convoc și ura și iubirea La praznicul sentinței de apoi. Arunc în Univers
LACĂTE CU CHEI ASCUNSE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356025_a_357354]
-
Ade, formau împreună un tandem perfect. „ Fiara patrupedă este copleșită de dulceața cruzimii cu care este tratată: „Era profund dezorientat. În viața lui nu avusese de-a face cu copii. Fetița nu mirosea a vodcă și a tutun ordinar, nu urla și nu-l lovea cu lanțul. Cu niște mâini îngrozitor de fragile și curate, îl apuca de gât, îi desfăcea botul și-l îndopa cu biscuiți și cu ciocolată.” Și iată personajul cheie care poate să le redea mafioților speranța că
UNE HARMONIE PARFAITE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355997_a_357326]
-
fără stăpân o duceau cu mult mai bine decât oamenii!” Ei, iată adevărul gol-goluț și cu aia goală! „Prostituata era frumoasă, blondă și proastă ca noaptea; abia dacă reușea să vorbească acceptabil românește. Brusc, Timo holbă ochii, se încordă și urlă câteva cuvinte de neînțeles. Se smulse dintre buzele fetei și “termină” furtunos între sânii ei generoși.” Și eu mă întreb ce-o fi vrut să spună Timo în timp ce fata aia îi sugea pula! „- Nu, uite-aici! Vai, ce chestie! Am
UNE HARMONIE PARFAITE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355997_a_357326]
-
justa lor valoare niște opere de artă, dar el avea de gând să-l termine pe bancher și să recupereze tablourile.” Ce anume nu a luat în calcul coreanul ? „Rana îl înnebunea, făcându-l să retrăiască încăierările din parcuri. Dong urlă de durere. Câinele lăsă mâna și se repezi la beregată.” „-Tentativă de mită? - Nu, dat fiind că nu am cerut nimic în schimb, și nu sunt acuzați de nimic, nici Șoricescu și nici șeful său, Eugen Sterian. - Ok, ok. Și
UNE HARMONIE PARFAITE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355997_a_357326]
-
de mireasma ei vindecătoare/ M-am ridicat în șa să spintec munții.// Mă pălmuia în somn potop de șoapte/ Vărsându-mi foc în oase și pe gând/ Și de atunci la orice miez de noapte/ Mă strânge-n brațe muntele urlând.”( Munte urlând) Eul liric se autocontemplă, adesea, ca un însingurat atât față de comunitatea umană ce devine o dată cu trecerea timpului tot mai de neînțeles, cât și în raport cu elementele universului: ,, Ca din senin aducerile-aminte/ se împiedică oarbe-n cuvinte./ Obosite își fac
MAI ŢIN DE VORBĂ CLIPA de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354792_a_356121]
-
ei vindecătoare/ M-am ridicat în șa să spintec munții.// Mă pălmuia în somn potop de șoapte/ Vărsându-mi foc în oase și pe gând/ Și de atunci la orice miez de noapte/ Mă strânge-n brațe muntele urlând.”( Munte urlând) Eul liric se autocontemplă, adesea, ca un însingurat atât față de comunitatea umană ce devine o dată cu trecerea timpului tot mai de neînțeles, cât și în raport cu elementele universului: ,, Ca din senin aducerile-aminte/ se împiedică oarbe-n cuvinte./ Obosite își fac cruce și
MAI ŢIN DE VORBĂ CLIPA de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354792_a_356121]
-
printre note. Când ți-a murit Dumnezeul, omule? Marchează!Ori, dacă mai are vreun rost, îngenunchează! Femeile, ca niște zăbrele metafizice, te-ajută să-ți suporți absența.Până la urmă tu ești marele absent! Taci și scrie, chiar dacă-ți vine să urli din toate cuvintele pe care le-ai înghițit o viață.O viață și-o moarte! Cel mai mare dușman al meu scoate fum și flăcări în infernul din mine, nu în ceilalți! Uneori și învierea este tot moarte, o moarte
DEŞERTUL DE CATIFEA (37) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 857 din 06 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354851_a_356180]
-
noapte”. Domnule Cehov, domnule Gorki, mă auziți? Dacă da, răspundeți-mi, vă rog!... Vântul noii ordini mondiale spulberă totul cu putere în jur, clătinând din toate încheieturile lor slabe statuile din piatră ale lumii de afară!... Viforul cumplit al decadenței urlă mai aprig și mai vinovat ca niciodată acum!... Nici în interiorul nostru atât de supus îndoielii nu sălășluiesc, din păcate, mai puțin întuneric și lipsa dorinței puternice de moarte!... Ne mai putem salva, oare, sufletul din chingile hăului contemporan, unde omenirea
ZIUA INTERNAŢIONALĂ A NEMUNCII ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354885_a_356214]
-
sudalmă! O privată fie-i țeasta Celui care-și bate joc De patrii fără noroc Cât va ține lumea asta! Și în veci de veci să fie Blestemați aceia care Țara-mi calcă în picioare Ajungă-le neamul piftie! Doamne, urlu, plâng si strig Fie-ți milă de popoară Prea e soarta lor amară, Și-n istorie e frig! CE SE ÎNTÂMPLĂ, ȚARA MEA, CU NOI? Ce se întâmplă țara mea cu noi? Ce se întâmplă neamul meu cu Tine? Ne-
BĂLCESCU FLUTURÂND (2) POEME de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 872 din 21 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354905_a_356234]
-
-i rostul zilei? Câteodată, eu trag linii noaptea, scriu, visez. Stau cu ochii la lună. Azi-noapte a fost o lună ucigătoare: albă, în toată splendoarea, batjocură pe cerul - așternut, fără nicio putere. Și eu singură. Să nu-ți vină să urli? Luna mi-a locuit în ochi până dimineață. Și tu în ochii mei, așternut culorii lor. M-am trezit cu două lumini grele”. Este cel puțin ciudat cum autoarea vorbește tot timpul despre iubirea adâncă, pătrunzătoare, unică, aproape obsesivă, fără
CRONICĂ LITERARĂ LA VOL. ELENA M. CÎMPAN, JURNALUL NEFERICIRII , EDITURA NAPOCA STAR, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 456 din 31 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354848_a_356177]
-
sfîntă „ne-au dat” apă caldă și am putut face baie, ehe, ca boierii.” În altă parte, zice cu nostalgie parcă: „ De-atîta mîndrie („a eroinei polimerice”) adorm cu greutate.” Dar subtilitățile de-abia încep: „ Am tonusul bun deși breasla dăscălească urlă de groaza unei brigăzi ministeriale și județene. Cică vor descinde vreo 60 de capete și vor sta două săăptămîni, zic unii, o lună de zile, se alarmează cei mai panicarzi. Nu mai pleacă deloc, adaug eu .” Nu e aici dulceața
POEZIA CRITICII de IOAN LILĂ în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355285_a_356614]
-
calicii, bețivii, vii și morții, râzând sau plângând, rotindu-se într-o imensă plagă ce se revărsa amenințător deasupra răbdării. Unii, aninați între cârje oblojite, rânjesc schimonosiți de durere dar resemnați că poate toaca sau clopotele de vifor făcute să urle durerea îi vor trezi într-o bună zi pe marii Păstori. „Unde sunt Ierarhii noștri?” Am surprins recent mărturia a două evlavioase creștine ce poartă numele Fecioarei, care ridicaseră împreună cu Starețului lor venerat, iubit și ajutat de toată obștea creștină
UNDE SUNT IERARHII BISERICII ORTODOXE ROMÂNE?! (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355286_a_356615]
-
din 19 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului De s-ar cutremura Pământul, Nici atunci n-o să-ți înghiți cuvântul. Te vei zbate printre bolovani și pietre, Rugându-L pe Dumnezeu să-ți dea putere. De s-ar cutremura Pământul, Vei URLA mai rău ca vântul. Vei LOVI cu palma ta cea mare, Pământul ce-ți crapă sub picioare. De s-ar cutremura Pământul, Nici atunci n-o să-ți amintești jurământul. Ce l-ai făcut în fața LUI Dumnezeu , Că vei avea grijă
DE S-AR CUTREMURA PĂMÂNTUL de BANU NEGRUŢA în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355361_a_356690]
-
profitului. Toată greața și agonia venind de la revolta că, teoretic, postromânismul, ca orice chaosmos spiritual de tranziție, n-ar trebui să aibă susținători seducători, recrutați dintre nechezolii simpatici, tot așa cum maidanezii n-ar trebui să muște ca turbații, nici să urle nocturn vara la ferestrele deschise de sconcs, nici să-și lase lăsăturile sub ele ca mankurtul și renegatul, în ploaia călâie, la colțul de cotitură. Fiindcă ăla de adulmecă e și sensibil, chiar pensionat copoiul ajunge vasăzică la bănuieli rele
POSTROMÂNISMUL (1) – DESPRE COPERTA ACESTEI CĂRŢI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355330_a_356659]
-
tip uman de gestionar, manager sovietic, securist sau ideolog, dispun de portavoce, au greutate precum pântecoasele cărturărese și sunt mai vizibili decât adevărații cărturari din biblioteci, ajungând să se erijeze în tribuni, fără a ști nimic despre gloată, se agită, urlă în numele ei și parvin a funcționa drept adevărații și singurii noștri intelectuali activi, chiar împotriva interesului național. Ceilalți, resemnându-se cu sofismul că, așa cum aceste ființe umane sunt niște inexistențe, și postromânismul este în sine o inexistență, dar ne doare
POSTROMÂNISMUL (2) – NECHEZOLII DE AMBE SPEŢE ŞI POSTACUL INTELECTUAL PUBLIC de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355287_a_356616]
-
Ediția nr. 262 din 19 septembrie 2011. De s-ar cutremura Pământul, Nici atunci n-o să-ți înghiți cuvântul. Te vei zbate printre bolovăni și pietre, Rugându-L pe Dumnezeu să-ți dea putere. De s-ar cutremura Pământul, Vei URLĂ mai rau că vântul. Vei LOVI cu palma ta cea mare, Pământul ce-ți crapă sub picioare. De s-ar cutremura Pământul, Nici atunci n-o să-ți amintești jurământul. Ce l-ai făcut în fața LUI Dumnezeu , Că vei avea grija
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/355462_a_356791]
-
s-ar cutremura Pământul, ... Citește mai mult De s-ar cutremura Pământul,Nici atunci n-o să-ți înghiți cuvântul.Te vei zbate printre bolovăni și pietre,Rugându-L pe Dumnezeu să-ți dea putere.De s-ar cutremura Pământul,Vei URLĂ mai rău ca vântul.Vei LOVI cu palma ta cea mare,Pământul ce-ți crapă sub picioare.De s-ar cutremura Pământul,Nici atunci n-o să-ți amintești jurământul.Ce l-ai făcut în fața LUI Dumnezeu ,Că vei avea grija
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/355462_a_356791]
-
mă ispitesc, să refuz să mai cred că-n pustiu mă căznesc; sînt mai singur în noapte, sînt mai trist pe pămînt, afară e ploaia bătută de vînt, cu tristeți infernale, cu-amăgiri și cu șoapte, eu sînt cîinele care urlă a moarte ... Referință Bibliografică: PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 70-73 / Ioan Lilă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 549, Anul II, 02 iulie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ioan Lilă : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 70-73 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356727_a_358056]
-
acasă o nevastă, cîțiva copii, o bucată de teren de arat pentru grădină, o pășune, o livadă, un grajd și un cîine legat cu lanțul, care schelălăia jalnic de dorul de ducă ... Își ridicau bieții cîini boturile în aer și urlau a deznădejde, ca și stăpînii lor, cînd se gîndeau că, orice-ar face, nu mai pot ieși la lumină, ba lipsea una, ba alta, niciodată sătui cu adevărat, și poate din motivul ăsta se scufundau ei în aburii moi ai
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 59-61 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356746_a_358075]
-
destinului, nu le trecea prin minte ideea că schimbarea, odată începută, aducea cu ea tulburări ale ritmului de viață moleșit de dictatura proletariatului. Madam Jorjet nu se da bătută cu una cu două, sprijinea gardul în burdihan și făcea spume, urlînd la el să iasă afară, la dom' colonel, ca să măture drumul cu el pînă acasă, că urla vaca nemulsă și chioretele trăgea la măsea cu nesimțirea specifică neamului său de lepădăturile dracului, la care le-a arătat ea mizda, da
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 59-61 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356746_a_358075]
-
de viață moleșit de dictatura proletariatului. Madam Jorjet nu se da bătută cu una cu două, sprijinea gardul în burdihan și făcea spume, urlînd la el să iasă afară, la dom' colonel, ca să măture drumul cu el pînă acasă, că urla vaca nemulsă și chioretele trăgea la măsea cu nesimțirea specifică neamului său de lepădăturile dracului, la care le-a arătat ea mizda, da' tot nu s-au învățat minte, că ce să învețe niște boulenii dracului cu mama lor aia
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 59-61 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356746_a_358075]
-
Publicat în: Ediția nr. 276 din 03 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Orașul tristelor ruine Măsor, cu calm, încețoșata alunecare a clipelor Pe malul unde stelele înserării tremură pe ape Când vin cerbii din ele să se-adape. O melodie urlă la câinii cu covrigi în coadă Ce stau de veghe la negrele bărci somnolente Pe nisipul ce măsoară clipele unuei nopți mai lente. Cu amintiri uitate pe străzi corpolente Cu biserici spălate de timp și pace demnă Orașul se regăsește
ORAŞUL TRISTELOR RUINE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356893_a_358222]
-
CÂMPUL CU NODURI, de Daniel Dăian , publicat în Ediția nr. 362 din 28 decembrie 2011. sunt vinovat pentru nașterea dintr-un singur salt dacă ar fi contat vreodată de unde îmi trag liniștea toată lumea mi-ar fi stat în vârful frunții urlând cu pieile goale chemarea sinelui colectiv dar nu sunt decât eu în pustiul îngrămădit de toți umblații cu un cârd de cuvinte înglodate-n datoria buzunarelor sfârtecate cu refuzul de a crede pur și simplu câmpiile unde îmi alerg eu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356833_a_358162]
-
palpabilă sunt femeile din puținul oglinzii unde îmi ascund orele mele de singurătate ... Citește mai mult sunt vinovat pentru nașterea dintr-un singur saltdacă ar fi contat vreodată de unde îmi trag linișteatoată lumea mi-ar fi stat în vârful frunții urlând cu pieile goalechemarea sinelui colectivdar nu sunt decât euîn pustiul îngrămădit de toți umblațiicu un cârd de cuvinte înglodate-n datoria buzunarelor sfârtecatecu refuzul de a crede pur și simplucâmpiile unde îmi alerg eu nebuniaau crescut păduri de picioare zvelte
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356833_a_358162]