200,946 matches
-
în fața ochilor. Apoi, a devenit o regulă: Când și când, se ivește și zice "Eu uit totul, încurc totul, nu țin minte nimic, nici măcar suferința, sunt ca râul pe luciul căruia nu rămâne nicio urmă, curge înainte senin, netulburat." Pe urmă râde. Alteori zice Angelo, vine demolarea peste noi! și atunci nu mai râde, e desfigurată de spaimă. Ah, port pururi vie în memoria mea moarta asta așa cum o biserică poartă în ea crucea! Tanti mary Tanti marioara și tanti mary
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită () [Corola-journal/Imaginative/7502_a_8827]
-
fericitul operator de la cinematograful "arta" din calafat (nu-i mai țin minte numele) învârte invers manivela? Mai degrabă, mai degrabă astfel. Și ce obții dacă dai timpu-napoi? Ei, o mulțime de lucruri: de exemplu, te deplasezi cu o zi în urmă și-n loc să nu-ți faci temele la geografie, să te asculte și să te ardă cu o notă mică, ți le faci și scapi. Sau te duci și mai încolo, cu o săptămână în urmă, iar în dimineața
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită () [Corola-journal/Imaginative/7502_a_8827]
-
o zi în urmă și-n loc să nu-ți faci temele la geografie, să te asculte și să te ardă cu o notă mică, ți le faci și scapi. Sau te duci și mai încolo, cu o săptămână în urmă, iar în dimineața tristă, în loc să-l lași pe câinele tău drag grivei să umble brambura pe străzi, îl ții în lanț, el scâncește, suferă, dar nu-l mai calcă mașina și după aceea nu mai ești pus în situația să
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită () [Corola-journal/Imaginative/7502_a_8827]
-
dacă tot vorbește mereu despre asta, ea o fi reușit să dea, măcar puțin-puțin, timpu-napoi?" Eu bănuiam pe atunci că da. Și se pare că nu m-am înșelat pe de-a-ntregul: Anii treceau, dar pe chipul său nu lăsau urme, fața îi rămânea tânără. Și-a îngropat toți apropiații. Și acum mai trăiește pe undeva, fragilă, cu pielea translucidă ca de sfântă. Nu va fi dat ea timpu-napoi. Dar l-a ținut pe loc. Sau i-a încetinit inexplicabil cursul
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită () [Corola-journal/Imaginative/7502_a_8827]
-
fripți, cartofi la cuptor, se dădea cu șpreiuri, apoi se ștergea pe mâini de grăsime pe hainele de la raionul de dame. Când s-a împuțit treaba, și-a luat tălpășița: întâi în germania, unde n-a făcut mulți purici, pe urmă în italia și-n spania, de colo, de colo. Acolo a fost chiar raiul. Vinetu dinamo a ajuns barosan. El se fudulea cu numele său (al dracu taică-său, ce nume ca lumea-i găsise!) și toți i-l rosteau
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită () [Corola-journal/Imaginative/7502_a_8827]
-
același timp mi se părea o prelungire a mea și am început să mă port cu el ca atare. Aici am greșit fatal, l-am tratat ca pe un fragment din mine. În primii ani n-a protestat, dar pe urmă a căutat cu tot dinadinsul să-mi arate că e diferit. În adolescență m-a păscut un mare pericol, să-l pierd. Magnetismul teribil dintre noi de la început se transformase în măcinare și într-o continuă înfruntare. "L-am întors
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită () [Corola-journal/Imaginative/7502_a_8827]
-
știe că o prinde și, în plus, așa s-a obișnuit... Oricum, nu pot primi răspunsul decât peste opt zile în cel mai optimist caz și atunci ce fac, dacă aștept atâta, risc să-mi treacă pofta de scris, pe urmă mă apuc să joc șah ori - și mai rău! - mă pun să traduc, fac pe aprodul Purice pentru mai știu și eu care mare scriitor (ia să vedem cum o să mi se traducă aluzia asta!), nu zic că nu-mi
Camionul bulgar by Dumitru Țepeneag () [Corola-journal/Imaginative/7549_a_8874]
-
copulării, foarte frumos, e meritul ei... Iar dacă nu, poate c-o să se calmeze. Așa mi-ai spus și tu, râzând cu gura până la urechi, când ți-am povestit visul: las-o, că n-ai să mori dintr-atât! Pe urmă am făcut dragoste îndelung până am căzut lați, sleiți de efort... Cred că din cauza asta nici nu puteam să-i citesc romanele, iar tu te enervai și mă tratai în fel si chip, mai ales când mă auzeai spunând cu
Camionul bulgar by Dumitru Țepeneag () [Corola-journal/Imaginative/7549_a_8874]
-
motorul. Noroc că rămâne imobil camionul meu, dacă l-aș porni, dacă l-aș repara și aș cumpăra un cauciuc nou-nouț pentru una din roțile din spate, dacă l-as pune deci în miscare, tare mi-e teamă că pe urmă n-o să-l mai pot opri (șterg și asta). Vezi, de aceea am nevoie de tine, ca să-ți vorbesc... despre camion, să-ți îndrug verzi și uscate improvizând fără rușine, iar tu să mă iei la rost, pentru că nu-ți
Camionul bulgar by Dumitru Țepeneag () [Corola-journal/Imaginative/7549_a_8874]
-
femeie inteligentă și generoasă. Așa că am nevoie de tine, de luciditatea și energia ta, de punerile tale la punct care m-ar împiedica să mă îndepărtez prea mult de subiect, vreau să zic de obiectul discuției.... Sunt lingușitor? Și, la urma urmei, de ce n-aș fi... De ce să nu fiu lingușitor? Un ocean ne desparte în momentul de față, așa că politețea poate că nu e de-ajuns. în dragoste, spunea Dimov, e musai să exagerezi. Numai așa poți fii sigur că
Camionul bulgar by Dumitru Țepeneag () [Corola-journal/Imaginative/7549_a_8874]
-
inteligentă și generoasă. Așa că am nevoie de tine, de luciditatea și energia ta, de punerile tale la punct care m-ar împiedica să mă îndepărtez prea mult de subiect, vreau să zic de obiectul discuției.... Sunt lingușitor? Și, la urma urmei, de ce n-aș fi... De ce să nu fiu lingușitor? Un ocean ne desparte în momentul de față, așa că politețea poate că nu e de-ajuns. în dragoste, spunea Dimov, e musai să exagerezi. Numai așa poți fii sigur că trece
Camionul bulgar by Dumitru Țepeneag () [Corola-journal/Imaginative/7549_a_8874]
-
nu-i așa? - Da și nu. - Cum adică? - Mai sunt și alte personaje. în primul rând naratorul, care aici e și autor, și în plus mai e și personaj, adică alte personaje vorbesc despre el, îl implică în acțiune. Pe urmă... - Iar începi? - Bine, dar e important autorul, mai ales că e și narator și personaj, asta îmi permite să-l fac să pară omniscient fără să tulbur prea mult verosimilitatea narațiunii. - Prostii! Mie spune-mi subiectul, vreau să știu ce
Camionul bulgar by Dumitru Țepeneag () [Corola-journal/Imaginative/7549_a_8874]
-
orice caz nu... Furioasă, Marianne îmi închide telefonul în nas. de mică făcuse balet asta a ajutat-o în cariera de mai târziu când se încleșta de bară și începea să se rotească agățată mai întâi cu brațele amândouă pe urmă cu unul singur avea un număr mai special își desfăcea nasturii de la bluză cu o singură mână continuând să se învârte și n-avea sutien a încercat dar era mult prea dificil să se țină de bară și totodată să
Camionul bulgar by Dumitru Țepeneag () [Corola-journal/Imaginative/7549_a_8874]
-
cum se termina filmul, iar de celălalt film realizat de marea scriitoare Marguerite Duras nu mi-aduc prea bine aminte. Ca să fiu sincer nici nu l-am văzut. Doar am citit despre el. O femeie aștepta un camion... Și pe urmă? Parcă era și un bărbat cu ea, un actor... Memoria mea se tocește, se destramă pe zi ce trece, și degeaba vreau eu să fac pe post-modernul, adică să rescriu ceea ce s-a mai scris deja, să-mi revizitez predecesorii
Camionul bulgar by Dumitru Țepeneag () [Corola-journal/Imaginative/7549_a_8874]
-
legitimă ar fi, zic eu, s-o comparăm cu vînătoarea. Căci puține sînt relațiile între oameni care să nu poată fi exprimate, reflectate, reduse la esență prin relația dintre vînat și vînător. Cu atît mai mult cu cît aceasta din urmă ni se relevă, în majoritatea cazurilor, ca o relație reversibilă. Francezii au dreptate să spună: "Le monde est une pipée/ Ou l^on est tour-a-tour chasseur et gibier". Goana bărbatului după femeie este o acțiune cinegetică. Goana femeii după bărbat
Epistolă către Odobescu by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/8123_a_9448]
-
s-a părut că amploarea lor depășește cu mult măsură obi§nuita. Înțesata de lume, Piafa Victoriei dădea iarăși în clocot, ca-n fața unei noi încleștări pe viață și pe moarte. Dar partitura era acum alta decât cea din urmă cu două săptămâni, iar stigatele de „Jos lliescu!“ nu mai erau smulse prin fraudă. De altfel, demonstrând încă o dată că rominul s-a nascut poet, din piepturile a mii de oameni răsunau acum și două versuri ce exprimau limpede programul
Porumbelul vestitor sau de ce iubim America by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Imaginative/7600_a_8925]
-
era contestat cu atâta vehemență dreptul altora de a se organiza într-un partid, atâta timp cât și ceilalți aveau dreptul să înființeze câte partide voiau? §i de ce se invocă democrația, pentru a se impune prin forță solufia de putere dorită, la urma urmelor, de-o minoritate? Sigur că, din punctul meu de vedere strict personal, înțelegeam grabă Seniorului de a vedea restabilit cât mai repede un regim democratic autentic. Dar cum puteai să neglijezi faptul că oamenii anului 1990 nu mai erau
Porumbelul vestitor sau de ce iubim America by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Imaginative/7600_a_8925]
-
contestat cu atâta vehemență dreptul altora de a se organiza într-un partid, atâta timp cât și ceilalți aveau dreptul să înființeze câte partide voiau? §i de ce se invocă democrația, pentru a se impune prin forță solufia de putere dorită, la urma urmelor, de-o minoritate? Sigur că, din punctul meu de vedere strict personal, înțelegeam grabă Seniorului de a vedea restabilit cât mai repede un regim democratic autentic. Dar cum puteai să neglijezi faptul că oamenii anului 1990 nu mai erau aceiași
Porumbelul vestitor sau de ce iubim America by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Imaginative/7600_a_8925]
-
insistențe, încât n-am putut să dau înapoi. La ora aceea, orașul era pustiu. Cei care nu se aflau în Piață Victoriei, de-o parte sau de alta a nevăzutelor baricade, stăteau probabil în fața televizoarelor. Așa cum făcusem și noi până-n urmă cu câteva minute. Nu era din cale-afara de frig, dar bătea un vânt subfire și tăios. Dăduse un pospai de zăpadă și locurile neumblate păreau presărate cu sare. Fără să vreau, am simfit dintr-o dată pe limbă senzația de sărat
Porumbelul vestitor sau de ce iubim America by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Imaginative/7600_a_8925]
-
iriac? Și cine a fost Nicolae Ceaușescu?" Ion }iriac, cîndva campion la tenis, e astăzi patronul unei bănci importante și unul din marii bogătași ai țării. Iar Nicolae Ceaușescu a fost, între 1965 și 1989, dictatorul României. Descifrarea acestei din urmă sintagme presupune un popas mai lung. Domnia ta, domnule Odobescu, ai apucat epoca socialismului plăpînd și teoretic al revistei ieșene "Contemporanul", al lui Ion Nădeje și C. Dobrogeanu-Gherea. Ehei, ce vremuri! în anul 1917, traducerea în viață a ideilor socialiste a
Epistolă către Odobescu by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/8093_a_9418]
-
Valéry Giscard d^Estaing, aflat în vizită oficială în România a lăsat arma jos la vederea unui magnific cerb carpatin, spre dezolarea maestrului de vînătoare care îl însoțea și care primise sarcini stricte privind delectarea înaltului oaspete. Dar acesta din urmă avea, se vede, alte criterii și își extrăgea plăcerile din surse mai puțin comune; în cugetul lui se trezise, poate, amintirea unei pagini a lui Jules Renard, Cerbul din Histoires naturelles: Intram în pădure printr-un capăt al aleii, în timp ce
Epistolă către Odobescu by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/8093_a_9418]
-
poate, amintirea unei pagini a lui Jules Renard, Cerbul din Histoires naturelles: Intram în pădure printr-un capăt al aleii, în timp ce el venea din celălalt capăt. întîi am crezut că vine cineva, vreun străin cu o creangă pe cap. Pe urmă am băgat de seamă copăcelul pitic cu crengile-n lături și fără frunze. în cele din urmă, cerbul se văzu bine și ne-am oprit amîndoi. I-am spus: - Apropie-te. Nu te teme. Dacă am o pușcă, e numai
Epistolă către Odobescu by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/8093_a_9418]
-
capăt al aleii, în timp ce el venea din celălalt capăt. întîi am crezut că vine cineva, vreun străin cu o creangă pe cap. Pe urmă am băgat de seamă copăcelul pitic cu crengile-n lături și fără frunze. în cele din urmă, cerbul se văzu bine și ne-am oprit amîndoi. I-am spus: - Apropie-te. Nu te teme. Dacă am o pușcă, e numai ca să-mi dau importanță, să fac și eu ca oamenii care se iau în serios. Nu o
Epistolă către Odobescu by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/8093_a_9418]
-
crezare nici faptelor reale cuprinse în isprăvile mele cele adevărate." Baronul se declară și în alt rînd "dușmanul neîmpăcat al tuturor pălăvrăgelilor", și cert este că narațiunile lui i-au scos din ring pe mulți palavragii, silindu-i pînă la urmă să se recunoască învinși. Că vînătoarea este congeneră cu literatura ne stă mărturie și Tartarin din Tarascon. în mijlocul cabinetului său de lucru, ai cărui pereți sînt căptușiți de sus pînă jos cu arme din toate țările lumii (carabine, revolvere, săbii
Epistolă către Odobescu (IV) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/8031_a_9356]
-
din dopuri de bere hărțile constelațiilor. Hărțile tuturor constelațiilor. în timp ce tu înghițeai prima gură de aer eu țineam pe genunchi disperarea. Și disperarea avea chipul lui ceaușescu. Era o mahalagioaică bătrână și grasă cu chipul lui ceușescu. Ai învățat pe urmă să mergi. Ai făcut câțiva pași în direcția mea arătându-mi că ai o pauză între vene și o așchie de metal în femur. Moartea ta era ascunsă acolo. Pe atunci nu vorbeam niciodată. îmi trimiteai doar desenele tale pline
Poezie by Octavian Soviany () [Corola-journal/Imaginative/8328_a_9653]