4,445 matches
-
Commitment and Community: Communes and Utopias in Sociological Perspective, Harvard University Press, Cambridge, Mass., 1972. 19. Am vorbit despre acest „raccourci eschatologic” în legătură cu Fourier, într-un studiu despre originile utopismului românesc, prezent acum în cartea mea Civitas imaginalis. Istorie și utopie în cultura română, Litera, București, 1994 (ediția a II-a, Polirom, Iași, 1999). 20. Pentru o privire în lumea colorată a „comunităților intenționale”, la întâlnirea dintre utopie, sectă și zadruga, vezi situl „Intentional Communities”, www.ic.org. Un exemplu foarte
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
despre originile utopismului românesc, prezent acum în cartea mea Civitas imaginalis. Istorie și utopie în cultura română, Litera, București, 1994 (ediția a II-a, Polirom, Iași, 1999). 20. Pentru o privire în lumea colorată a „comunităților intenționale”, la întâlnirea dintre utopie, sectă și zadruga, vezi situl „Intentional Communities”, www.ic.org. Un exemplu foarte bun de dificultate în administrarea diferenței „conlocuitoare”: orășelul Palo Alto din California. Cu prilejul primei mele conferințe la Stanford University, în aprilie 1992, am aflat, în primul
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
idealurile socialismului, n.m.ț, trebuie să fim în stare să oferim un nou program liberal care place imaginației. Trebuie să facem încă o dată din construirea unei societăți libere o aventură intelectuală, un fapt de curaj. Ceea ce ne lipsește e o utopie liberală șs.m.ț, un program care nu pare nici o simplă apărare a stării de lucruri, nici o formă diluată de socialism, ci un radicalism cu adevărat liberal. și mai concret, Hayek lansează o chemare la acțiune imediată, pe care o
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
emoțional, calculat, puțin mizantrop, încrezător în regularitatea implacabilă a mecanismelor pieței și în jocul ineluctabil al intereselor individuale, privind cu suspiciune orice încercare de a propune imperative morale și activități colective bazate pe proiecte vizionare, mesianice sau nu. Antipatia față de utopie este una dintre trăsăturile centrale ale doctrinei liberale clasice, iar Karl Popper a crezut că utopia generează automat violență, totalitarismele - tiraniile secolului XX - descinzând direct din „ingineria socială utopică” inventată de filozofi ce disprețuiau libertatea, începând cu Platon. Pesimismul justificat
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
intereselor individuale, privind cu suspiciune orice încercare de a propune imperative morale și activități colective bazate pe proiecte vizionare, mesianice sau nu. Antipatia față de utopie este una dintre trăsăturile centrale ale doctrinei liberale clasice, iar Karl Popper a crezut că utopia generează automat violență, totalitarismele - tiraniile secolului XX - descinzând direct din „ingineria socială utopică” inventată de filozofi ce disprețuiau libertatea, începând cu Platon. Pesimismul justificat al lui Popper, care scria Societatea deschisă și dușmanii săi sub impactul regimurilor totalitare (cel puțin
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
la începutul Societății deschise se referă, de fapt, la armată, nu la întreaga societate, deci nu trebuie generalizat prin scoatere din context; și așa mai departe. Oricum, ceva nu e în regulă cu liberalismul, dacă trebuie să recurgă tot la utopie pentru a-și atrage de partea sa intelectualii. Adversarii gândirii liberale vorbesc însă de ceva și mai grav. Pentru ei, influența liberală - multă, puțină - nu se explică decât printr-o teorie a conspirației. Astfel, s-a afirmat că liberalismul postbelic
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
oameni de stânga, cum ar fi socialiștii de pe continent și laburiștii de felurite nuanțe din Marea Britanie. Prin asemenea alianțe de conjunctură, Congresul a fost orchestrat de jurnalistul american Melvin J. Lasky (unul dintre autorii mei preferați pe tema revoluției și utopiei, poate fiindcă le văzuse și el din interior), redactorul-șef al revistei germane Der Monat, patronată mai mult sau mai puțin fățiș de guvernul american de ocupație, precum și de omul de afaceri, aventurierul și agentul american Michael Josselson, evreu estonian
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
și mai clar: Lilla trebuie considerat - cum s-a și spus despre el - „inclasabil politic”. Ceea ce-l face inclasabil este, pe lângă tot ce am spus până acum, rigoarea adeziunii sale la fondul gândirii liberale, moderația, scepticismul, oroarea de mesianisme și utopii. Prin urmare, Lilla se deosebește net de discipolii lui Leo Strauss și Allan Bloom care susțin (când nu inspiră) Administrația Bush. Ca și Strauss, de care îl apropie cel mai mult interesul pentru „problema teologico-politică” (obsesia lui Carl Schmitt!) și
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Al-Farabi și Maimonides printr-o manevră apropiată de ketman, pentru a înșela vigilența dogmaticilor; aici se găsește una din cheile ezoterismului imputat deopotrivă lui Strauss și discipolilor săi; b) traducerea comentată a lui Émile, de Rousseau; în esență, o altă utopie pedagogică, asemenea scrierii lui Platon - în același spirit, Bloom a comentat și Banchetul; c) o masivă antologie de eseuri, Giants and Dwarfs: Essays 1960-1990; d) un comentariu erudit și original, scris împreună cu Harry V. Jaffa, Shakespeare’s Politics; e) o
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
apoi de la Toronto la Chicago. La Cornell, unde a ajuns deja perfect articulat, el a avut două experiențe fundamentale. În primul rând, a făcut parte din Telluride Association, o grupare voluntară de profesori și studenți angajați într-un fel de utopie comunitară: studenții primeau gratis casă și masă, locuiau în comun, se autoadministrau, învățând oarecum in vitro, sub îndrumarea profesorilor, cum să facă sinteza dintre idei și viață. Influența lui Allan Bloom asupra unora dintre locatarii din Telluride House a fost
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
revista 22, XII, nr. 599 (21-27 august 2001, pp. 8-10) și 600 (28 august - 3 septembrie 2001, pp. 10-13). Fusese scris și a apărut ca postfață la Saul Bellow, Ravelstein, traducere de Antoaneta Ralian, Polirom, Iași, 2001, pp. 253-286. „O utopie comunitaristă: «societatea monocromă»” a apărut ca postfață la Amitai Etzioni, Societatea monocromă, traducere și note de Mona Antohi, Polirom, Iași, 2002, pp. 319-354. „Pentru o istorie intelectuală a tiranofiliei moderne” a apărut inițial ca studiu introductiv la Mark Lilla, Spiritul
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
tip politic și administrativ au reușit, până la un anumit punct, să fie suficient de eficiente în reducerea violenței împotriva femeii, dar presupunerea regimului socialist că programele sale vor avea capacitatea de eliminare a acestui fenomen s-a dovedit pură naivitate/utopie. Modernizarea rapidă a societății, promovată de regimul socialist, a creat speranța că tot mai multe segmente ale comunității vor fi atrase în procesul de schimbare rapidă a mentalității, dar stagnarea economică cronică ce a demarat la sfârșitul anilor ’70 a
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
atmosferă reflexivă, de „impresie”. Scrie nuvele și piese de teatru (Primăvara în doi, 1988, Întoarcerea lui Traian, 1990), inspirate din viața și problemele tineretului și axate pe simbol, pe situații-limită sau romantice, realul fiind perceput aici prin prisma visului și utopiei. SCRIERI: Ispita înfloririi, Chișinău, 1970; Culegători în amurg, Chișinău, 1976; Perpetuele bucurii, Chișinău, 1977; Primăvara în doi, Chișinău, 1988; Întoarcerea lui Traian, Chișinău, 1990; Orizont vertical, Chișinău, 1998. Repere bibliografice: Eliza Botezatu, Ispita înfloririi și ispita unui debut, „Cultura”, 1972
BURAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285950_a_287279]
-
Don Juan, București, 1981; Drumul la zid, București, 1984; Pândă și seducție, București, 1991; Elegii parisiene, Cluj-Napoca, 1991; Amfitrion, vol. I: Demonii mărunți, vol. II: Procuratorii, vol. III: Alberta, București, 1994; Confesiuni violente. Dialoguri cu Constantin Iftimie, București, 1994; O utopie tangibilă. Convorbiri cu Nicolae Breban, îngr. Ovidiu Pecican, București, 1994; Spiritul românesc în fața unei dictaturi, pref. Ovidiu Pecican, Iași, 1997; Riscul în cultură, Iași, 1997; Teatru, București, 1997; Ziua și noaptea, București, 1998; Stricte amintiri literare, Cluj-Napoca, 2001; Voința de
BREBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
își vor găsi ecou în stihurile sale intimiste, circumstanțiale. Alte colaborări ale poetei apar în „Miorița”, „Viața nouă”, „Mișcarea literară”, „Ritmul vremii”, „Viața literară”, „Falanga”, „Revista scriitoarei”, „Cuget clar”, „Adevărul literar și artistic” sau, în Ardeal, „Societatea de mâine”, „Patria”, „Utopia”, „Darul vremii”, „Hyperion”, „Gazeta Transilvaniei”, „România tânără” (pe care o va redacta alături de I. Hașeganu la Brașov, în 1942-1943) ș.a. Primele versuri ale poetesei corespund claustrării într-un univers fragil, al mâhnirii solitare, rostirii muzicale, suferinde, în „poze” adolescentine, puse
BUZDUGAN-HASEGANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285971_a_287300]
-
are o factură net expresionistă, piesele, evitând denumirile obișnuite ale genului, se vor „mistere”, „jocuri dramatice”, „pantomime”, așa cum textele destinate scenei de un Georg Kaiser, Walter Hasenclever, Fritz von Unruh sau Toller țineau să fie, nu comedii ori tragedii, ci „utopii”, „strigăte”, „dansuri ale morții”. Personajele, rezumate la condiția lor categorială, adesea n-au nume. Ele sunt „un bărbat”, „un moșneag”, „un tânăr”, „un cioban”, „magul”, „întâiul”, „al doilea”, „al treilea zidar” etc. Conflictele migrează pe plan cosmic, eroii constituie doar
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
iar din 1900, la „Revista modernă”, „Curentul nou”, „Comoara tinerimei”, „Sămănătorul”, „Viitorul”, „Universul”, „Universul literar”, „Flacăra”, „Lumea copiilor”, „Adevărul literar și artistic”, „Licăriri”, „Slove”, „Roma”, „Cuget clar”, „Progresul economic” (a figurat și ca director al acestui periodic gălățean), „Darul vremii”, „Utopia” ș.a. Tânăr, poetul compune versuri fluente, cu înrâuriri lamartiniene și nuanțe de mic răsfăț heinean. Ca la mulți posteminescieni din ultima parte a veacului, descrierile apar „poetizate”, pastișele au oarece grație. La tema romantică, trimite și prima sa carte, Singurătate
BUZDUGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285972_a_287301]
-
deosebire în lunarul „România” din New York. SCRIERI: Figuri și cărți, București, 1922; Pârvan gânditorul, București, 1933; Ethos, București, 1941; Poemas patéticos, Madrid, 1948; Innominada luz, Madrid, 1949; Don Juan Valera y Lucia Paladi, Madrid, 1952; Proporción de vivir, Madrid, 1954; Utopia getică, Madrid, 1954; Opt poeme din ciclul „Nenumita lumină”, tr. George Ciorănescu, introd. Al. Ciorănescu, Paris, 1963; Fructul de a trăi, îngr. și pref. Virgil Ierunca, Paris, 1963; Scrieri despre artă, tr. Oana Busuioceanu, îngr. Th. Enescu și Victor Ieronim
BUSUIOCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285964_a_287293]
-
și rostirii cu care angoasa, tremendum-ul traversează planul poematic, fie în cadențe strident-demonstrative, fie în sonorități cvasiliturgice, drapând melancolia în prozodii de descântec. Nu altfel se întâmplă în registrul erotic, unde, alături de poemele marcate de tensiunea așteptării, de presimțiri și utopii configurate energic ori tandru, pot fi întâlnite poeme jubiliatorii, copleșitoare afectiv, exaltând dăruirea și comuniunea, dar și „sfârșitul continuu”, lamentoul rememorativ - agresiv sau duios, orgolios ori uscat, neutru - în al cărui triunghi trecutul se oferă prezentului pentru a prefigura o
BUZEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285973_a_287302]
-
energic ori tandru, pot fi întâlnite poeme jubiliatorii, copleșitoare afectiv, exaltând dăruirea și comuniunea, dar și „sfârșitul continuu”, lamentoul rememorativ - agresiv sau duios, orgolios ori uscat, neutru - în al cărui triunghi trecutul se oferă prezentului pentru a prefigura o șansă utopiei. Aceeași energie plăsmuitoare va experimenta nu numai tematici, dar și expresii variate, provenind din diferite direcții culturale. Tentației atitudinilor în travesti i se va adăuga apetitul rostirii travestite. De aici, cu precădere în volumele de până la Ploi de piatră (1979
BUZEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285973_a_287302]
-
realitate, 308 • Palma peste obraz, 309 • Negarea negației, 310 Vladimir Tismăneanu (n. 4 iulie 1951). Profesor de științe guvernamentale la University of Maryland, College Park, S.U.A. Autor al volumelor The Crisis of Marxist Ideology in Eastern Europe. The Poverty of Utopia, 1988, Latin American Revolutionaries (În colab.), 1990, In Search of Civil Society, 1990, Condamnați la fericire. Experimentul comunist În România, 1991, Debates on the Future of Communism (În colab.), 1991, Ghilotina de scrum, 1992, Reinventing Politics. Eastern Europe from Stalin
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
deschisă”, toate acestea sunt contestate În numele unei viziuni alternative. Mircea Mihăieș: Cum arată „modernitatea” lor? Vladimir Tismăneanu: Cineva a scris cândva un articol foarte bun: „Multiple Modernities”. Modernitatea lor nu este o simplă revenire la o societate tribală, ci o utopie religios-concentraționară. Mircea Mihăieș: Pot fi aceste lucruri legate de ideea de modernitate? Vladimir Tismăneanu: Prin tehnologii, nu prin aspirații. Fundamental este ceea ce unul dintre cei mai subtili istorici ai fenomenului nazist, profesorul Jeffrey Herf de la Universitatea Maryland, a ilustrat Într-
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
Cred că ideea este următoarea: diagnosticul de neocomunism - pe care l-am susținut și eu Într-o perioadă - nu stă În picioare nici măcar pentru ’91-’92, și În nici un caz pentru 2004. Neocomunismul Înseamnă că urmărești ceva, că există o utopie care Îți inspiră ideile - or, În cazul nostru, este vorba de un maniheism clar, de o Împărțire: nu În bine și rău, ci În ai noștri și ai voștri. Este acel gen de gândire care vine din leninism, de perpetuare
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
vremurilor pe care le traversează, se asociază în chip firesc cu o poetică anticalofilă, a dizarmoniei, care o plasează pe A. în familia de spirite bacoviană: poemul său adună „toate stridențele armoniei”. O Artă poetică XX (din volumul Poem în Utopia) grăiește definitoriu despre această poetică a discursului liric direct, grav și agresiv-neliniștitor: „Cititori, voi cereți/ rime rare, floricele de stil, reverii,/ dar știu, vouă vă trebuie/ precizia glonțului,/ vă trebuiesc trubadurii mitraliilor,/ trăirea totală, fără drept de apel”. O asemenea
ALBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285228_a_286557]
-
agresiv-neliniștitor: „Cititori, voi cereți/ rime rare, floricele de stil, reverii,/ dar știu, vouă vă trebuie/ precizia glonțului,/ vă trebuiesc trubadurii mitraliilor,/ trăirea totală, fără drept de apel”. O asemenea artă poetică răspunde viziunii autoarei asupra existenței absurde; pespectivă din care Utopia însăși a regimului totalitar e răsturnată în opusul ei. Poem în Utopia (1983), Terase (1985), Efectul de seră (1987), Kilometrul unu în cer (1988) jalonează discursul liric relevând vacuitatea existenței, depersonalizarea și profanarea (raiul stă cu „porțile vraiște”, „taina cunoașterii
ALBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285228_a_286557]