11,855 matches
-
meșteri mari ai marelui poem. Da, simple cifre... Totuși, ce poveste E scrisă-aici, în semnele aceste? Sunt mii și milioane!... E poporul. Cel ce-a votat dăunăzi viitorul! Priviți prieteni, colo-n zări albastre, Trăiesc aievea visurile noastre Gigantice uzine - fortărețe Orașele mustind de frumusețe. Câmpii de aur legănate-n soare Noi mări albastre, fluvii călătoare Și peste tot, pe tot cuprinsul firii, Măreața dictatură-a fericirii...! Da, cifrele ne spun că, negreșit, Tot ce visăm va fi îndeplinit! Mă
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
așa cum sunt de fapt. xxx Dezbateri în jurul piesei „Cetatea de foc”. Idem, nr.22 (126), 3 iun.: „Dat fiind interesul pe care l-a trezit piesa (...) și spectacolul, «Flacăra» a organizat o consfătuire cu mai mulți fruntași în muncă din uzinele capitalei a căror muncă se apropie prin specificul ei de aceea a uzinelor 0½Reșița». Relatarea este amplă, reproduc doar câteva subtitluri echivalente cu tot atâtea intervenții: „Câtă dragoste și pasiune pentru oțel”, „Piesa ne-a arătat cât de ascuțită e
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
22 (126), 3 iun.: „Dat fiind interesul pe care l-a trezit piesa (...) și spectacolul, «Flacăra» a organizat o consfătuire cu mai mulți fruntași în muncă din uzinele capitalei a căror muncă se apropie prin specificul ei de aceea a uzinelor 0½Reșița». Relatarea este amplă, reproduc doar câteva subtitluri echivalente cu tot atâtea intervenții: „Câtă dragoste și pasiune pentru oțel”, „Piesa ne-a arătat cât de ascuțită e lupta de clasă”, „Dar unde este biroul comitetului de fabrică?”; „Autorul a neglijat
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
cunoscute și iubite de mase largi ale oamenilor muncii și exercită asupra lor o puternică influență (...). Uneori au apărut chiar lucrări dăunătoare, care prezintă clasa muncitoare într-o lumină falsă, cum ar fi Poveste de dragoste de Ieronim Șerbu, Cântecul uzinei de Cella Serghi, sau volumul de nuvele Din cremene nouă de Maria Rovan (...). Este necesar ca portretul moral al muncitorului înaintat să fie înfățișat în toată bogăția și adâncimea lui sufletească (...). Există, de asemenea, la unii scriitori, cum ar fi
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
concret a termenului abstract «canal». Scriitorul avea de preparat în prealabil două cartoane mari: viziunea actuală a unei porțiuni a Dobrogei, uneori dezolantă, colboasă, în general aridă și viziunea «drumului fără pulbere» de mâine, cu țărmurile înverzite, cu digurile, cu uzinele, orașele sale. Autorul evocă realitatea viitoare, realismul său presupune deci o puternică facultate de a proiecta trecutul în spațiu (...). Ideologic Petru Dumitriu a înțeles bine că, în ce privește rezistența de natură socială, ea va fi de două feluri: apatică sau apolitică
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
mai elocventă fotografie a acestei perioade, prin reportaj; în coloane interminabile, în lungi și late cearceafuri de câte o pagină sunt înfățișate „realist” dar și „literar”, prin reportaj, aspectele esențiale ale societății: întovărășirile agricole, gospodăriile agricole colective, șantiere, canal, hidrocentrale, uzine, comuniști, stahanoviști etc. Prioritățile tematice ale reportajului erau aceleași ca și ale literaturii noi; exigențele: aceleași; finalitatea, așijderea: armă de luptă, efect mobilizator, educativ. Dar literatura nouă și reportajul mai aveau ceva în comun, ceva esențial și obligatoriu: cunoașterea realității
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
atras atenția reporterilor, care au știut să prezinte ceea ce este mai caracteristic în țara noastră în această perioadă de trecere de la capitalism la socialism. Cititorul este interesat să afle cum se construiește Canalul Dunăre-Marea Neagră, cum apar noi fabrici și uzine, cum se înalță Combinatul Casa Scânteii, cum se muncește la Hidrocentrala V.I. Lenin, cum se fabrică noul tractor pe șenile. De exemplu, numai printr-o bună cunoaștere a realității a reușit Dumitru Ignea să redea viața de pe șantierele canalului în
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
păcate, nu toți reporterii s-au convins că numai o atentă și stăruitoare cercetare a realității poate duce la crearea unor reportaje literare valoroase. Un fapt surprinzător îl reprezintă felul în care Ion Călugăru a înțeles să scrie reportajul De la Uzinele de fier, la Combinatul siderurgic Hunedoara (volumul Constructorii vieții noi) (...) reportajul lui nu este un reportaj, ci un articol nu tocmai închegat, sau un fragment dintr-un raport nu tocmai bine studiat. Scriitorul Petru Dumitriu este unul din cei mai
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
a dat o raită prin Atelierele Grivița Roșie, a cules de ici de colo câte un fapt mai mult sau mai puțin semnificativ (...), pentru că reporterul nu înfățișează acesta viață. La fel procedează A.E. Baconsky care vrea să prezinte cititorului uzina Herbak Janos din Cluj. Pentru aceasta reporterul socotește că este suficient să scrie despre întrecerile socialiste (...). Cum trebuie redată viața? Răspunsul nu este greu, pentru că viața trebuie redată așa cum este, așa cum se desfășoară. Numai că reporterul, asemenea scriitorului, trebuie să
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
omul nou care se dezvoltă în țara noastră, care construiește, «fără zgomot și zarvă» socialismul. Într-un frumos reportaj intitulat Eroism, (Scânteia, martie 1951) C. Mitea redă eroismul tăcut, anonim al unor muncitori care într-o noapte năprasnică au salvat uzina electrică din Dobrești. (...) O altă trăsătură a omului nou de la sate o subliniază Dan Deșliu în reportajul: Pe drumul belșugului (Scânteia, 1950). Se întâmplă însă și în reportaj în ceea ce privește prezentarea omului nou, ceea ce se petrece în literatură: se schematizează, se
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
tot mai mult spre problemele centrale ale transformării revoluționate. Totuși sectoare întregi ale literaturii au rămas în afara schimbării. În primul rând romanul. Apoi drama, până în 1949. Dar chiar în nuvele și în poezie, atacarea temelor noi a avut multe lacune. Uzina, cu tot procesul minunat de transformare a omului în avântul muncii socialiste, este foarte palid reprezentată. Aspectele luptei de clasă sunt incomplete, adeseori autorilor le scapă esențialul, forța motrice a mișcării înaintate - clasa muncitoare și avangarda ei - partidul. Apoi lipsesc
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
poemele noastre au fost de ajutor în momentele de bătălie și în perioadele de muncă încordată de la 23 August 1944 până azi? În ce măsură ajută literatura noastră la crearea viitorului? Iată câteva întrebări pe care publicul cititor, iubitorii de carte din uzine și de la sate, învățătorii, studenții, profesorii, îndeobște oamenii legați de munca pe tărâmul cultural, ni le vor pune, nouă scriitorilor, criticilor, tuturor oamenilor activi în acest domeniu. Există unele realizări, dar publicul așteaptă mai mult. Cred că trebuie semănat din
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Rochia albă, În regatul nopții, par file desprinse dintr-un blocnotes al romancierului. Atenția pentru exactitate și veridic, prezentă în descrierea tăbăcăriei din Diplomatul, tăbăcarul și actrița sau a minei din Viermii pământului, se află și într-o nuvelă ca Uzina, unde intriga erotică este doar un pretext. Un personaj care stăruie în memorie, schițat în linii subtile, cu profunzime și înțelegere, este Nathan, croitorul aflat în pragul declasării, din nuvela cu același nume. Proza este una de sondaj psihologic și
ARDELEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285430_a_286759]
-
al doilea război mondial (V. Copilu-Cheatră, Testamentul lui Horia, 3/1980), publică texte inedite (O scrisoare a lui Liviu Rebreanu, 1/1982), organizează Serile „Astrei”, în care se discută despre Noua calitate în gândirea artistică (1/1980) sau despre Romanul uzinei și uzina subiect de roman, la care își spun cuvântul A. I. Brumaru, Ion Itu, M.N. Rusu și Mihai Ungheanu (2/1980). M. N. Rusu publică fragmente din Dicționarul scriitorilor brașoveni, Ion Itu, articolul George Barițiu, patriot, istoric și publicist, Adolf
ASTRA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285481_a_286810]
-
Ceaușescu ar fi spus la un moment dat că s-a lămurit cu ce vor acești sociologi: nu știință, ci putere! Acesta ar fi un element În distrugerea sociologiei, un altul fiind o vizită a lui Ceaușescu la una din uzinele din Brașov, unde a Întâlnit un sociolog pe care l-a Întrebat ce face acolo. Acesta a răspuns că face teste. Ceaușescu nu a Înțeles nimic și a conchis că sociologii sunt niște pierde-vară, niște paraziți și, ca urmare, Sociologia
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
gândul la limba vorbită de militarii nemți în filmele comice despre război. Ne-am amestecat ușor în mulțime și l-am văzut pe omul care arăta publicului un titirez mare. Explicațiile lui stârneau deja râsete. — Sovieticii produc chestia asta în uzinele lor de armament. Ceea ce le permite mai întâi să disimuleze producția de proiectile teleghidate și apoi să le facă o plăcere copiilor. Deși mașinăria asta cântărește mai mult decât un obuz și face zgomot cât un tanc. Uitați-vă! Omul
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
la Lună, București, [1923], Împrejurul Lunei, București, 1923, Dragoste și datorie, București, 1923 (în colaborare cu Ana-Maria G. Bottez), Cinci săptămâni în balon, București, 1923 (în colaborare cu A. Constantinescu), Răzbunarea marinarului, București, 1924, Logodnica indianului, București, 1924, Noul Cain. Uzina fermecată, București, 1924, Salvarea miraculoasă, București, 1925, Aventurile familiei Guzgănescu, București, 1925, Pățaniile familiei Guzgănescu, București, [1930], În fața steagului, București, f.a., Aventurile a trei ruși și a trei englezi în Africa Australă, București, 1933, Mathias Sandorf, București, f.a.; Comoara zânelor
BOTEZ-RARES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285835_a_287164]
-
BĂNUȚĂ, Ion (7.XI.1914, Siliștea, j. Argeș - 30.XII.1986, București), poet. Este fiul Radei (n. Georgescu) și al lui Dumitru Bănuță, țărani. Urmează o școală de arte și meserii, fiind, în paralel, ucenic și muncitor la Uzinele „Grivița”. Participă la grevele din 1933, iar în 1941 este arestat pentru activitate în cadrul PCR. După 1944, devine primul președinte al Sindicatului Ziariștilor din Banat. Urmează liceul în particular și studiază ziaristica la Facultatea de Filosofie a Universității din București
BANUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285615_a_286944]
-
fereastră (1984), Noima de aur (1986), Sfârșitul lumii (1992), Apocalipsa după Valeriu (1996) -, poezia lui B., consecventă unei formule bine „rodate”, dobândește un spor de echilibru, autenticitate și pregnanță, șlefuindu-se fără transformări majore. Scrierile în proză - un Jurnal de uzină (1981), un volum de reportaje și interviuri (Steaua de pământ, 1985) și un roman (Semne particulare, 1988) - reprezintă, în fond, trei fațete ale unui demers unic: consemnarea, convențional literaturizată, cu nerv jurnalistic și oarecare autenticitate factologică, a unor biografii comune
BARGAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285640_a_286969]
-
un roman (Semne particulare, 1988) - reprezintă, în fond, trei fațete ale unui demers unic: consemnarea, convențional literaturizată, cu nerv jurnalistic și oarecare autenticitate factologică, a unor biografii comune sau a unor fapte de muncă, în mediul vieții de șantier, de uzină etc. Tributul plătit comandamentelor propagandistice compromite în mare măsură rezultatul. Utopia profesorului Dunca (1983), semnat împreună cu Neculai Chirica, e un roman „polițist”, de „acțiune” și „enigmă”, marcat de convenționalismul propriu, în epocă, genului. B. a publicat și versuri pentru copii
BARGAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285640_a_286969]
-
zori, 1988). Un interesant volum de critică literară este Generația ’80. Precursori & urmași, apărut în 1999. SCRIERI: Epistolele tânărului Theodosie, Deva, 1978; Floarea soarelui sau Mâna de lucru, București, 1978; Alfabetul straniu în care vă vorbesc, București, 1980; Jurnal de uzină, București, 1981; Tulburarea naturii, Timișoara, 1982; Utopia profesorului Dunca (în colaborare cu Neculai Chirica), București, 1983; Plantele din fereastră, București, 1984; Steaua de pământ, București, 1985; Noima de aur, București, 1986; Poezii în zori, București, 1988; Semne particulare, Timișoara, 1988
BARGAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285640_a_286969]
-
205-206; Anastasia Manu, „Floarea soarelui sau Mâna de lucru”, TR, 1979, 14; Anatol Ghermanschi, „Alfabetul straniu în care vă vorbesc”, AST, 1981, 4; Dumitru Radu Popa, „Alfabetul straniu în care vă vorbesc”, RL, 1981, 30; Tudor Dumitru Savu, „Jurnal de uzină”, TR, 1982, 4; Mara Nicoară, „Tulburarea naturii”, RL, 1983, 14; Valentin Tașcu, Poezia lui Valeriu Bârgău, CNT, 1985, 2; Mariana Lazăr, „Steaua de pământ”, ST, 1985, 1; Dan Lupulescu, „Plantele din fereastră”, R, 1985, 12; Laurențiu Ulici, Ardelenii, RL, 1986
BARGAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285640_a_286969]
-
un pic la umbră, pe scaunul de sub măr, până ce ea termină de limpezit și întins pe sârmă cele câteva rufe așteptând să se întoarcă și tata de la fabrică. În scurt timp s-a auzit sirena care anunța sfârșitul programului la uzină; știam că în circa douăzeci de minute tata va ajunge acasă, ceea ce s-a și întâmplat. Când a intrat pe poartă, tata a aruncat o privire spre femeia necunoscută ce stătea pe scaunul de sub măr, dar nu a întrebat nimic
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
i-am făcut Anișoarei de îmi purta atâta ură?! Constatase aceasta dintr-o discuție avută anterior cu fata. A trebuit să-i dau dreptate. În clasa a X-a, deși eram la liceu teoretic, aveam zile de practică la o uzină mare din oraș unde ni se prezentau diverse mașini prelucrătoare. Explicațiile se dădeau la toată clasa odată și ne înghesuiam cu toții în jurul mașinii respective. Într-un astfel de moment am simțit trupul Anișoarei lipit de al meu, iar eu cu
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
fugă și cam pe unde sar afla. Știam deja de la Floriana cum se derulaseră lucrurile, precum și pe unde este fratele ei. Curiozitatea și insistența lui îmi dădea, însă, de bănuit. Cunoșteam însa că tatăl individului, era șeful serviciului “Personal” din uzină, și, de regulă, aceștia sunt oamenii securității. Așa că l-am lăsat să fiarbă în suc propriu. Floriana l-a vizitat pe fratele ei câțiva ani mai târziu, când s-au deschis și pentru noi porțile Europei, mergând singură sau cu
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]