3,569 matches
-
la iveală de un reflex, de un vis, de o imagine spectrală. În prologul la Visul..., Agnes, fiica lui Indra, coboară purtată de un nor pe pământ, printre oameni; în ultimul tablou al piesei, ea va găsi explicația tuturor celor văzute aici: materia terestră a atras cerul și l-a făcut să se prăbușească, „iată de ce lumea, viața și oamenii nu mai sunt decât o fantomă, o aparență, un vis”, „un vis veridic” însă, se grăbește ea să adauge. Visul acesta
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
scenă sau e așezat într-un fotoliu, participă cu toată dăruirea la exaltare - a credinței, și nu a înșelătoriei”. E ceea ce se întâmpla pe vremea lui Thespis: „toți cei ce colaborau la spectacol erau călăuziți de încrederea în adevărul celor văzute, de credința lor nestrămutată în lucrurile care li se dezvăluiau. Credința stătea pe tronul puternicilor zilei, credința domnea peste treptele sălii, credința cânta și dansa pe scenă”. Fără ea, revelația invizibilului, accesul la un tărâm aflat „dincolo de realitate” sunt cu
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
onirică. Într-un anume sens, „excursia psihică” ar putea fi și o definiție a teatrului; ne-o confirmă nu puține dintre formulările lui Artaud, mai ales cele referitoare la geografia sau la geologia internă a individului, la lumea sa interioară, văzută ca teritoriu al „lucrurilor îngropate în străfundurile ființei”, care ar putea oricând ieși la lumină și pentru care teatrul ar fi un spațiu al materializării. Să faci teatru, ne amintește Artaud într-un text din perioada experimentală a Teatrului Alfred
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
un al doilea corp, o a doua pereche de membre, ca și cum, modificându-i silueta, veșmintele l-ar transforma în propria efigie”. Și tocmai pentru că devine efigie, actorul devine și lăcaș al aparițiilor, purtător al semnelor unei alterități ce se lasă văzută, căci, prin frumusețea stranie a costumelor, a pieptănăturilor - o frumusețe nepământeană, ce trimite la o lume de dincolo de uman -, el evocă „ceva neomenesc, ceva divin”, produce „o miraculoasă revelație”. Veritabile semne plastice, autentice statui, „hieroglife în trei dimensiuni” (operând, ca
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
adolescențe rămase de mult în urmă, dar cu neputință de uitat. Corpuri-obiecte, fantome devenite efigii, simboluri ale trecutului mort, ale trecutului absent/prezent, manechinele sunt, alături de actorii cu mișcări mecanice, de robot, cheia creării iluziei: tensiunea dintre inanimat și animat văzută ca trecere de la starea de moarte la starea de viață. Comentând în însemnările sale de regie momentul când figura până atunci imobilă, „moartă”, a Măturătoarei începe să se anime, Kantor, pentru care acest moment reprezintă emblema iluziei teatrale, scrie: Este
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
materialitate scalată, intersubiectivitate învățată și finalitate contextualizată. Consecințele se explică în contexte, acestea fiind în esență o problemă de convenție, de înțelegere, de diferențiere geometrică prin internalizarea referențialelor. Lumea este ceea ce reușește să înțeleagă, să explice și să învețe intersubiectivitatea văzută ca joc de interese, scopuri, așteptări sau valori, ca dialectică a normei și ca discernământ procedural. Termenul distinctiv pentru această cogniție ar putea să genereze unele percepții parazitare datorită încărcăturii de sensuri provenite dintr-o polemică epistemologică (susținută printre alții
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
aproape exclusiv de risc și incertitudine, ca și când acestea ar fi expresia unor caracteristici naturale ale universului raționalizării de care se ocupă Economia. Teoria haosului este o soluție la care se recurge adesea pentru a umple cu înțelesuri cogniția economică. Suprafețele văzute ca finitudine a spațierii infinite de Mandelbrot (Mandelbrot, 1998) inspiră teoretizările din Economia recentă. Neregularitățile perceptibile până la finalizarea cogniței în spațiul economic devin ținte preferate, poate și pentru faptul că neregularitățile prin autocopiere sugerează procesul de creștere, ultima relicvă a
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
sobrietate oferite de animale - broaștele și șoarecii, care se bucură de afecțiunea lui Diogene... -, filosoful își creează libertate, se construiește ca propriu-i demiurg. În această ordine de idei, Diogene ajunge, în mod paradoxal, să facă elogiul Medeei, îndeobște prost văzută și coborâtă la statutul de prototip al femeii isterice, orbită de gelozie, răzbunătoare, capabilă, pentru a șterge afrontul unui banal adulter, să-și omoare rivala și să-și ucidă propriii copii ca să le interzică accesul la moștenire. Departe de condamnarea
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
de personalitate de tip fluid, necristalizat și care susțin adaptabilitatea și flexibilitatea comportamentală a liderului; studiul unor variabile, hipercomplexe și dinamice, într-o manieră științifică riguroasă. Este incontestabil că personalitatea liderului reprezintă un factor important al conducerii, dar aceasta trebuie văzută ca o rezultantă a unor însușiri psihoindividuale și a anumitor cerințe de rol specifice, cu grad diferit de structurare. Variabilitatea situațională căreia poate să-i facă față adaptiv un lider nu este nelimitată; ca atare, apreciem că trebuie specificate de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
cărții lui Stelian Tănase ce analizează acest simptom, „acasă se vorbește în șoaptă”. Fiecare se gândește cum să inventeze o soluție, o portiță de scăpare, cum să evite, să ocolească, să se țină cât mai departe, să scape de amenințările văzute și nevăzute ce vin din partea neîncetatei supravegheri. Toate acestea generează adevărate nevroze, iar efectele lor rămân de neînțeles pentru cei ce nu au cunoscut o asemenea experiență. Poetic vorbind, pragul este un interstițiu, o zonă intermediară între spațiul public și
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
În sens restrâns nu putem afirma același lucru decât În măsura resurselor existente pentru aceasta. Dacă vom avea În vedere economia românească, vom putea spune că există rezerve foarte mari sub aspectul introducerii progresului tehnic, dar realitatea acestor rezerve trebuie văzută numai În raport cu resursele existente și nefolosite cu această destinație. În acest context, putem spune că economia românească a irosit și irosește o mare parte din resursele sale prin valorificarea inferioară a potențialului de care dispune. Literatura de specialitate recomandă mai
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
mod obișnuit, după o schemă pentadică, de pildă cele patru elemente (care, firește, devin În maniheism cinci). În felul acesta numărul cinci este, Înainte de orice, cifra Întunericului, a stăpînitorilor planetari malefici. A fost ulterior extins și asupra Lumii de Lumină, văzută ca typos față de care Întunericul este antitypos, matriță. Dacă În sistemul maniheist Lumina și Întunericul apar ca părtașe la veșnicie, În concepția lui Mani, și o putem afirma cu toată certitudinea, Întunericul este primordial. 6. Antropologie și etică Ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
qui visibilium creatorem putabat esse diabolum, stultaque persuasione docebat, hominum animas esse daemones, qui olim de caelo ceciderunt et illuc tandem erant reversuri (Despre creația celor ce se văd și... despre animale, erezia patarinilor bate cîmpii, afirmînd că făcătorul lumii văzute a fost Diavolul, și #ei## mai răspîndesc și convingerea prostească după care sufletele ființelor omenești ar fi demoni care au căzut odinioară din cer și se vor Întoarce Înapoi acolo)68. Totodată, patarinii refuză să depună vreun jurămînt și susțin
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
drept obiect numai intelectele, naturile pur Inteligibile... Păcatul creaturilor raționale a fost ceea ce l-a Împins pe Dumnezeu să creeze-lumea vizibilă, iar... crearea trupurilor este legată de căderea sufletelor din cer”43. Însă cea de a doua creație, creația celor văzute, nu este rea: Dacă facerea trupurilor, a materiei și a lumii care se vede este cu adevărat o urmare a căderii naturilor raționale, aceasta nu este doar o consecință deplorabilă și catastrofală. Dimpotrivă, a doua creație este lucrarea aceluiași Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
162. 83. H. Grundmann, „Oportet et haereses esse” În L’Eresia medievale, ed. Ovidio Capitani, Il Mulino, Bologna, 1971, pp. 23-60, citat de la, p. 30. 84. Influențele augustiniene au fost subliniate de Nelli, Philosophie, pp. 58-62. Capitolul X Arborele gnozei Văzut-am că Cel Unic are suflet Iar Omenirea-i doar Închipuire neînsuflețită. Yeats Un gangster vestit de la Chicago, din anii ’30, folosea o metodă extrem de simplă cînd trebuia să ia hotărîri (cu adevărat importante, atît pentru el personal, cît și
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Reich, 1923); marele Conducător istoric, Dux, pe care Îl regăsim la Marx și la Hitler (precum și, s-ar mai putea adăuga, În italianul Duce); Profetul unei Noi Ere, confundat uneori cu liderul (Marx, Hitler); și, În sfîrșit, ideea erei eschatologice - văzută ca o comunitate de persoane autonome, aflate În contact direct cu Sfîntul Duh, fără medierea sfintelor taine și a harului (comunism). Voegelin denumește „gnoză” marele curent milenarist-apocaliptic ce Însoțește creștinismul Încă de la origine. Atît pentru Taubes cît și pentru Voegelin
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
1964, au fost eliberați ultimii deținuții politici din România 66. La eliberare trebuia semnată o declarație: Subsemnatulă La punerea mea În libertate din P. ă, am luat la cunoștință de faptul că nu am voie să divulg nimic din cele văzute și auzite de mine În legătură cu locurile de detenție prin care am trecut. De asemenea, nu voi divulga nimic referitor la organizarea și ordinea interioară ale Închisorii și asupra regimului aplicat. Nu voi comunica nimic scris sau verbal rudelor sau altor
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Pitești (Și a prelungirii reeducării În Închisorile Gherla Și Aiud)" Anastasie, Petre Grigore, Înfruntarea Reeducărilor de la Gherla, Ramida, București, 1997. Bacu, D., Pitești. Centru de reeducare studențească, Cuvântul Românesc, Hamilton, Ontario, 1989. Bordeianu, Dumitru Gh., Mărturisiri din mlaștina disperării. Cele văzute, trăite și suferite la Pitești și Gherla, Editura Mișcării Legionare, Paris, 1992. Buracu, Mihai, Tăblițele de săpun de la Itșep-ip, MJM, Craiova, 2003. Davidescu, ștefan Ioan I., Călăuză prin infern, 2 vol., Dacia, Cluj-Napoca, 2002. Dumitrescu, Grigore, Demascarea, Editura Autorului, München
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
descoperit în ordinea naturală (religiile Estului - budism, confucianism, islamism, hinduism). Cea de a doua dimensiune distinge între viziunea dualistă a Vestului (om/natură, minte/corp), în care viața are un început și un sfârșit, și cea monistă a Orientului (lumea văzută ca unitate), în care viața este ciclică, recurentă. Avându-și punctul de pornire în viziunea asupra lumii, valorile individuale și colective ale Occidentului și ale Orientului sunt opuse. În Occident, individul, element unic și distinct al universului, are ca valori
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
sociale, acceptarea riscului și a nesiguranței, a noutății privite cu curiozitate, sistem lax de reguli ce pot fi ușor schimbate dacă se dovedesc nefuncționale, inițiativa personală și ideile deviante de la normă, flexibilitate și adaptabilitate, toleranță, atitudine relaxată față de timp, munca văzută ca o necesitate, dar, în același timp, leneveala acceptată ca plăcută, regionalism, internaționalism, relativism, empirism. Oamenii gândesc așa: „Ce e diferit stârnește curiozitate” (Hofstede, 1984, p. 119). Conform studiului efectuat de Hofstede în 1984, următoarele țări evită incertitudinea: Grecia, Portugalia
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
dintr-o cultură în alta, se pare că unele rămân totuși specifice unei culturi date: assertiveness și apprehension sunt funcționale în cultura americană, în timp ce amae, sasshi, ishin, denshin sunt funcționale doar în cultura japoneză. Caracterizarea generală aplicată unei societăți trebuie văzută ca tendință în cadrul societății, deci nu identică pentru fiecare individ în parte, care, mai mult decât o sumă de trăsături specifice culturii, este, în proporții diferite, produsul unor factori complecși, care ar putea fi subsumați educației, și al personalității. Pe
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
a pune în evidență corelația dintre cultură și modul de receptare a textului. Două grupuri culturale diferite - greci și americani - au privit un film pentru a povesti ulterior ce au văzut. Subiecții greci și-au centrat narațiunea pe interpretarea celor văzute, judecând evenimentele și personajele. Subiecții americani s-au concentrat asupra conținutului filmului, fiind preocupați să prezinte cât mai obiectiv evenimentele. Autoarea a pus deci în evidență două tipuri culturale de narativizare (de înțelegere și redare a textului perceput). În același
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
motivație 3.Natură stimulentului, intrinsec sau extrinsec, nu este parte a definiției 4.Consecință influenței este colaborarea în urmărirea unui scop comun 5. „Lucrurile mărețe” sunt atat în mințile conducătorilor, cât și în cele ale subordonaților, nefiind în mod necesar văzute că dezirabile de celelalte părți. „(p 181Ă Teoriile și cercetările asupra leadership-ului au evoluat de la considerarea trăsăturilor personale (ce aparțineau unor oameni excepționali și erau ereditareă ca fiind esențiale în exercitarea conducerii la concentrarea asupra proceselor cognitive, atributelor, calităților și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
satisfacție. Aplicând teoria putere/status, Theodore D. Kemper a încercat să explice emoțiile generate de atacul terorist asupra Turnurilor gemene din New York (11 septembrie 2001Ă, în care și-au pierdut viața 3000 de persoane. A luat în calcul zece publicuri, văzute că „tipuri ideale” (Tabelul 1Ă. Tabelul 1. Emoțiile activate de atacul terorist asupra Turnurilor gemene (după Kemper, 2002, 67Ă Publicuri Emoții Furie Tristețe Frică Plăcere Rușine Vinovăție Newyorkezi/cei mai mulți americani X X X1 Agenți de securitate din aeroporturi X X2
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
unui job care-i asigura un anumit statut cu unul care se justifică doar prin nevoia banilor și care se situa la un nivel mult prea scăzut prin raportare la studiile finalizate de această cât și prejudecățile localnicilor cu privire la români ,văzuți ca niște infractori au făcut ca imaginea de sine a acestei fete să sufere modificări considerabile , modificări observabile și din atitudinea mult mai defensivă a feței, din comportamentul supus și din propriile afirmații potrivit cărora „acum îi era rușine că
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]