12,807 matches
-
văzut-o, la oarecare distanță, pe verișoara mea ce mare Mia. Am fugit înaintea ei, zâmbind printre lacrimi. M-a luat de mână și după ce m-a privit puțin, mi-a spus: -Mă da proastă mai ești, plângi pentru o vacă? Mia a intrat cu mine în curte. Tataie a trecut pe lângă noi fără să se oprească din mers. Am izbucnit în râs amândouă când am auzit frânturi din fraza lui preferată cu “măiculița“. -Și eu am iubit-o pe Buna
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]
-
puteai să arunci un ban. -De ce?! l-am întrebat mirată. -Păi, nu ar fi căzut, așa era de deasă gloata. Am suspinat, iar vorbisem fără să gândesc. -În curte, oamenii de la palat mestecau de zor în cazane, tăiaseră două vaci și unii ziceau că aduseseră doi saci cu orez. Eu îmi trăgeam nasul într-una și tot nu mă mai săturam de miros. Nu mai auzeam nici “Aleluia”. Mă rugam să termine popa mai repede, căci mă aciuisem lângă cazanul
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]
-
rupte. Ce țipau femeile, dar ce urlau bărbații! Și-au uitat nevestele, toți se înghesuiau să iasă, că nu reușeau decât ăia care săreau. Dacă țăranii din pod urlau, ăia căzuți în curte răgeau cu oasele rupte, mai rău decât vacile. Care cum scăpa, fugea de nebun spre poartă, cât îl țineau picioarele. Urlete și nenorocire mare, tataie! -Păi de ce? l-am întrebat cu jumătate de voce, de frică să nu-mi spună iarăși că nu m-am gândit. -Când popa
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]
-
încotro! Când au venit în pețeală fina Săvuleasca și Ionel a fost forțată de noi să accepte, poate așa au lăsat-o flăcăii să plece. Tot satul a știut că era să moară la 17 ani. Dacă nu vindeam o vacă și câteva oi, nu puteam să o scăpăm de moarte. Noroc cu Gogu. A luat-o noaptea cu căruța la București. I-au spart gâtul din cauza gâlcilor. Și ca să mă convingă, mamaia a continuat: -Doctorul de la Colțea ne-a spus
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
și îmi sorbeam laptele liniștită. Mă uitam la el cum alerga de la căruță la grajd, transpirat și ars de soare, avusese o zi grea. Înainte să se spele și să mănânce, se ocupa de vite, întâi caii și pe urmă vaca. De restul se îngrijea mamaia. Am ieșit în curte și îl urmăream cu privirea. Tataie trecea pe lângă mine fără să mă vadă, era nervos și nu știam de ce. A luat gălețile și a plecat la fântână, care era la patru
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
după el. Timpul trecea greu și pe tataie nu-l vedeam venind. La țipătul unei broaște, aproape de mine, m-am sculat și am fugit în curte strigând-o pe mamaie. M-am oprit în brațele ei în fața coșarului. Mamaie păzea vaca. -Cred că fată în noaptea asta, mi-a spus îngrijorată și amintindu-și de tataie, s-a uitat în urma mea. -Este la fântâna lui Floarea lui Nae! i-am spus știind că mamaie îi reproșa că întârzie cu ea în
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
și eu pe ușă după mamaie. -Trage ușa după tine să nu intre pisica! mi-a spus nervos. Am închis ușa și am văzut cheia în broască, am răsucit-o încet și indiferentă m-am îndreptat spre grajd. Mamaie mângâia vaca și îi vorbea încet la ureche. Aceasta se uita la mamaie cu o privire tristă, că fără să vreau m-am scuturat și m-am lipit de perete. -Parcă ar vrea să-ți spună ceva, cred că plânge, nu-i
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
uita la mamaie cu o privire tristă, că fără să vreau m-am scuturat și m-am lipit de perete. -Parcă ar vrea să-ți spună ceva, cred că plânge, nu-i așa? Mamaia nu mi-a răspuns. Vorbea ca și cum vaca ar fi înțeles sfaturile ei. Într-un târziu s-a sculat și a aranjat cocenii și fânul. -În noaptea asta trebuie să dorm cu tac-tu-mare aici, să o ajutăm, săraca! Tu o să dormi singură în casă, noi venim și ne
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
îndreptat spre ieșire. Ajunsă în bătătură, am auzit vocea lui tataie, care de atâta strigat era răgușită. Mamaia, speriată a luat-o la fugă. Eu mergeam încet de data aceasta. Uitasem pur și simplu de tataie tot privind-o pe vaca noastră cum suferea. Când am prins-o pe mamaie de la urmă, era deja în bucătărie. Tataie, în fața plitei, ridica cu mâinile pirostriile încă fierbinți. Mă uitam la el fără voce, convinsă că înnebunise. -Gogule, așa îți trebuie! Așa, Gogule, poate
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
restul de cenușă, după care a pus la loc pe plită pirostriile. -Nu se poate, astăzi ai înnebunit! i-a spus mamaie. Tataie țipa ca un nebun și mă arăta cu degetul. Am început să plâng, gândindu-mă că poate vaca murea când o să fete, căci altfel aș fi vrut să râd până cădeam pe jos. Tataie avea fața roșie și începea să îl usture. Părul era plin de cenușă iar palmele murdare și roșii de la jar și le plimba în
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
mă săruta pe păr. Dimineața m-am trezit singură, paturile erau nedesfăcute, asta însemna că mamaia și tataie nu dormiseră încă. M-am frecat la ochi și așa cum eram îmbrăcată, m-am îndreptat spre grajd. Nu mă gândeam nici la vaca noastră și nici la vițelul ei. Eram încă obosită și pentru prima oară de când eram la țară, am simțit că îmi era dor de mami. Am trecut prin curte pe lângă Ciobănel indiferentă, el mă mirosea bucuros și aștepta să-i
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
pete roșcate, se chinuia să-și întindă gâtul. -Este vițea? am întrebat-o pe mamaie. Nu mi-a răspuns, numai și-a mișcat capul în semn că „da”. Știam că trebuia să fim toți fericiți. O vițea însemna o nouă vacă. Un vițel trebuia tăiat în toamnă și vândut în sat. M-am lăsat să cad pe jos. Știam că trecuse greul. Mă uitam la mamaie cum o mângâia de zor pe Buna și cum plângea. Tataie s-a ridicat și
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
cât mă așteptam. Era emoționat și tremura. Mă așteptam să spună iarăși „măiculița mea”, dar nu am auzit decât: -Să-l chem pe Fane să mă ajute să facem groapa și vedem noi ce facem cu vițeaua. De-ar primi-o vaca Leanei măcar o săptămână până mai crește, că altfel moare. A fost o zi tristă chiar și pentru vecini. Mamaia se mișca tăcută prin curte, iar tataie alerga când singur, când însoțit de Fane. Nu mă privea nimeni. M-am
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
văzut-o, la oarecare distanță, pe verișoară mea ce mare Mia. Am fugit înaintea ei, zâmbind printre lacrimi. M-a luat de mână și după ce m-a privit puțin, mi-a spus: -Mă da proastă mai ești, plângi pentru o vacă? Mia a intrat cu mine în curte. Tataie a trecut pe lângă noi fără să se oprească din mers. Am izbucnit în râs amândouă când am auzit frânturi din frază lui preferată cu “măiculița“. -Și eu am iubit-o pe Bună
MIHAELA ARBID STOICA [Corola-blog/BlogPost/357169_a_358498]
-
văzut-o, la oarecare distanță, pe verișoară mea ce mare Mia. Am fugit înaintea ei, zâmbind printre lacrimi. M-a luat de mână și după ce m-a privit puțin, mi-a spus:-Mă da proastă mai ești, plângi pentru o vacă? Mia a intrat cu mine în curte. Tataie a trecut pe lângă noi fără să se oprească din mers. Am izbucnit în râs amândouă când am auzit frânturi din frază lui preferată cu “măiculița“.-Și eu am iubit-o pe Bună
MIHAELA ARBID STOICA [Corola-blog/BlogPost/357169_a_358498]
-
țuică tov Jugănaru a început să-i povestească Didinei cum a luptat el încă din fragedă pruncie pentru instalarea socialismului în agricultură, prin ce primejdii a trecut și cât de bine s-a descurcat. Apoi, la ciorba din coadă de vacă, despre marile sale realizări, iar la sarmale despre medaliile lui. Abia la grătarul din uger de vițică despre marile sale cuceriri amoroase. Cu o mână pe paharul de vin roșu și cu cealaltă pe sub halatul Didinei care râdea îmbujorată de
COMPLOTUL VITELOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 955 din 12 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/357448_a_358777]
-
se dădea cu capul de pereți. Fiind referent trei, pe el picase măgăreața să întocmească raportul referitor la starea zootehniei, raport care mergea sus, suuus de tot. Adică acolo de unde putea veni un trăsnet care să te ejecteze exact la vaci. Plângea și-și dădea pumni în cap deoarece simțea deja mirosul de grajd pe la nări. Disperat, se duse la șeful de serviciu, un om care se afla acolo, cel mai probabil, încă înainte de înființarea ministerului. Nea Anghelache, șeful deci, se
COMPLOTUL VITELOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 955 din 12 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/357448_a_358777]
-
acoperișul este din țigla fabricată în manufactura lui. Majoritatea sebeșenilor de astăzi sunt meseriași, zidari, constructori, moștenind de la înaintașii lor dragostea și respectul față de muncă și de semeni. Mulți sunt crescători de animale, în curțile lor găsești oi, capre, cai, vaci. În trecut existau făbricuțele de țiglă, ulei, cărămidă și moară comunală, de care știm de la Mitică Sinu. Acum, din păcate, nu mai există locuri de muncă de acest gen. Tinerii muncesc în străinătate dar se întorc, și-au construit case
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
Diasporă e la nana Maria care le face scovergi tradiționale. Sună telefonul și primarul după ce schimbă câteva vorbe, se scuză pentru că ne părăsește și pleacă. A doua zi ne povestește, că și-a pus cizmele și a plecat să caute vaca unui sătean, care fusese vândută de un cioban la târg. Împreună cu miliția din încă două comune într-o acțiune de căutare care a durat până târziu în noapte, au reușit să recupereze vaca, chiar înainte de a fi sacrificată. „Dacă apucau
QUO VADIS DUMITRU FLUCUŞ? (1) de VIOREL BAETU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357454_a_358783]
-
pus cizmele și a plecat să caute vaca unui sătean, care fusese vândută de un cioban la târg. Împreună cu miliția din încă două comune într-o acțiune de căutare care a durat până târziu în noapte, au reușit să recupereze vaca, chiar înainte de a fi sacrificată. „Dacă apucau să o taie, nu mai aveam nici o dovadă că e vaca săteanului nostru și omul rămânea cu pagubă”, ne-a spus primarul în final. Mi-am amintit de ce spusese săteanul nostru „Mitruț... se
QUO VADIS DUMITRU FLUCUŞ? (1) de VIOREL BAETU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357454_a_358783]
-
Împreună cu miliția din încă două comune într-o acțiune de căutare care a durat până târziu în noapte, au reușit să recupereze vaca, chiar înainte de a fi sacrificată. „Dacă apucau să o taie, nu mai aveam nici o dovadă că e vaca săteanului nostru și omul rămânea cu pagubă”, ne-a spus primarul în final. Mi-am amintit de ce spusese săteanul nostru „Mitruț... se grijește de noi!” Cei cinci stâlpi, pe care s-a clădit acest edificiu, numit Șinca Nouă, care pe
QUO VADIS DUMITRU FLUCUŞ? (1) de VIOREL BAETU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357454_a_358783]
-
nu prosperă, că șomajul este în floare, că produsele alimentare de strictă necesitate apar gata împuțite în magazine. Magazinele sunt astăzi necesare. În aglomerarea urbană nu poți crește un porc, o găină sau cultiva castraveți. Laptele nu mai vine de la vacă ci „din frigider”. Vaca îl fabrică din fân, frigiderul din bani. În natură totul este legat prin lanțul trofic, natalitatea este strict controlată spre asigurarea hranei speciilor următoare. O lege imuabilă. Numai omul, nemâncat de nimeni, nu se supune acestei
NORMAL CĂ EXISTĂ OAMENI NORMALI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357487_a_358816]
-
este în floare, că produsele alimentare de strictă necesitate apar gata împuțite în magazine. Magazinele sunt astăzi necesare. În aglomerarea urbană nu poți crește un porc, o găină sau cultiva castraveți. Laptele nu mai vine de la vacă ci „din frigider”. Vaca îl fabrică din fân, frigiderul din bani. În natură totul este legat prin lanțul trofic, natalitatea este strict controlată spre asigurarea hranei speciilor următoare. O lege imuabilă. Numai omul, nemâncat de nimeni, nu se supune acestei legi și astfel se
NORMAL CĂ EXISTĂ OAMENI NORMALI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357487_a_358816]
-
2012 și constă în transformarea unei unități militare dezafectate din localitatea Baba Ana, din județul Prahova, într-un centrul socio-medical multifuncțional care să reunească toate tipurile de activități ale Fundației. Și aici, în vederea autofinanțării, a fost creată o fermă de vaci, o mică brutărie, o stupină și o zonă de solarii. (Cf. http://www.sfsavabz.ro/despre-noi - 15.07.2015). Despre faptele, realizările și împlinirile minunate ale Părintelui Mihail Milea de la Fundația „Sfântul Sava", din Buzău Prin părțile Buzăului s-a
PĂRINTELE MIHAIL MILEA – OMUL LUI DUMNEZEU CE ARE VOCAŢIA, DESTINAŢIA ŞI MISIUNEA SLUJIRII OAMENILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357705_a_359034]
-
Marin Viorel. Erau obosiți după munca de o zi întreagă, dar l-au primit în casă, în camera „a bună” cum spuneau ei și i-au pus pe masă sticla cu țuică de prune și câteva bucăți de brânză de vacă, la care a adăugat Ioana, foarte curând, o azimă făcută repede la țest, câteva cepe, ouă fierte și murături proaspete, scuzându-se că au fost cu toții la câmp și nu au tăiat nicio orătanie. - Nu-i nimic! Sunt destule pe
EPISODUL 9, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357748_a_359077]