26,132 matches
-
pică lacrimile peste pumni/ Și-aud pământul nostru cum te cheamă.” O parte a sufletului boțit de durere la înmormântarea mamei se regăsește în atmosfera conducând cortegiul funerar al Poetului pe același drum: „Te mai oprești la cea din urmă vamă/ Te șterge sora ta de flori de prun/ Oricare dintre noi e mai bătrân/ Decât ești tu acum zidită-n ramă.” Strofa a treia devoalează (cu decenii în urmă), în spirit vizionar, sensuri dinspre viața părinților către imagini din ziua
5 ANI FĂRĂ ADRIAN PĂUNESCU de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368465_a_369794]
-
dar nu întotdeauna se întâmpla așa, din cauza curenților schimbători, care te purtau mereu pe alt traseu. În timp ce ajungeam pe poziție, noaptea începu să părăsească întinderea nesfârșită a mării. Luminile orașului se vedeau sclipind ca licuricii, pe toată întinderea litoralului, de la Vama Veche până la Olimp și încă se mai auzeau muzica discotecilor din Venus. În larg, navele militare își mai etalau becurile de veghe la puntea de comandă. Din când în când, se auzea țipătul unui cormoran rătăcit de cârd. Ca o
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367787_a_369116]
-
-i zic : tu ține minte și să nu uiți niciodată, Să te pregătești în multe, da-n primul rând, să devii tată ! ............................................ De ești femeie, sau bărbat, un tată te-a zămislit... O viață sub al lui nume și la Vamă, ești " citit"! Chiar dacă el nu ți -a cerut, să vii c-un vin de Drăgășani, Te sună el, de-i dai un "bip", ca să-i urezi un..." La mulți ani !" Prof.Paulian Buicescu, Lic.Thg.Izvoarele & Șc.Gimn.Bacea-Movileni, jud.
ZIUA TATEI (ÎN ROMÂNIA, A DOUA DUMINICĂ DIN LUNA MAI). TATA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368051_a_369380]
-
fost „mirabila sămânță” care a crescut într-o eflorescență ce mă va ademeni și va forma gustul pentru reflecție, prietenie, intimitate și frumos. Și, nu e puțin lucru!... Bună și neuitată Doamnă Olteanu Elena, pe unde veți fi cutreierând acum „vămile văzduhului” ori dincolo de ele, rămâneți pe cerul simțirii mele Steaua Polară, ce va dăinui și-mi va orienta mereu aprecierea ori satisafacția lucrului făcut cu folos, temeinicie, stenică pasiune și neîntrecută pricepere !... Referință Bibliografică: Dascălii școli de ieri, prietenii și părinții
DASCĂLII ŞCOLI DE IERI, PRIETENII ŞI PĂRINŢII NOŞTRI ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367410_a_368739]
-
dar nu întotdeauna se întâmpla așa, din cauza curenților schimbători, care te purtau mereu pe alt traseu. În timp ce ajungeam pe poziție, noaptea începu să părăsească întinderea nesfârșită a mării. Luminile orașului se vedeau sclipind ca licuricii, pe toată întinderea litoralului, de la Vama Veche până la Olimp și încă se mai auzeau muzica discotecilor din Venus. În larg, navele militare își mai etalau becurile de veghe la puntea de comandă. Din când în când, se auzea țipătul unui cormoran rătăcit de cârd. Ca o
PESCAR PE MAREA NEAGRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366750_a_368079]
-
pregătit. Te-ajută părintele duhovnic, căci s-ar putea să uiți unele lucruri, dar în orice caz, nu te duce nepregătit sau din obișnuință. Repet și subliniez: Nu se poate să mergi la împărtășit fără dezlegare. Acestea sunt și rosturile vămilor, care există, dar nu în forma în care sunt prezentate: a 23-a e cu tutunul etc. Este ultima repriză, când omul este cu desăvârsire stors. Se vor avea în vedere păcatele și faptele bune pe care puteai să le
PARINTELE ARSENIE PAPACIOC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366742_a_368071]
-
pregătit. Te-ajută părintele duhovnic, căci s-ar putea să uiți unele lucruri, dar în orice caz, nu te duce nepregătit sau din obișnuință. Repet și subliniez: Nu se poate să mergi la împărtășit fără dezlegare. Acestea sunt și rosturile vămilor, care există, dar nu în forma în care sunt prezentate: a 23-a e cu tutunul etc. Este ultima repriză, când omul este cu desăvârsire stors. Se vor avea în vedere păcatele și faptele bune pe care puteai să le
PARINTELE ARSENIE PAPACIOC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366831_a_368160]
-
de simțiri are dragostea adevărată și cum au știut ei că și-au găsit perechea. Au închegat familii bune, statornice în care au domnit dragostea și bucuria, cu toate că greutățile vieții le-au stors și lacrimi, cerându-și prețul luptei și vama pentru fericire. Nu există dragoste fără sacrificiu, pentru că iubirea este cel mai greu încercată de-alungul vieții, și se găsește tot mai puțină din cauza blazării și renunțării la luptă sfântă. De ce? Pentru că se pierd adevăratele valori umane și se înlocuiesc cu
DESPRE SIMŢIRILE DRAGOSTEI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367543_a_368872]
-
bun. În acest fel fiecare suflet despărțit de trupul lui ori va fi în rai ori in iad. Când? Astăzi , a zis Mântuitorul nostru Iisus Hristos. Ce înțelegem prin cuvântul astăzi și cum împăcăm această expresie cu învățătura Bisericii despre Vămile Văzduhului și despre a treia, a noua și a patruzecea zi după moarte? Pe pământ sunt zile, nopți, și ani; dincolo de mormânt nu este decât veșnicie, luminoasă sau întunecată. Deci, cuvântul astăzi desemnează timpul de după moarte, adică veșnicia. A treia
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ZIUA (ZILELE) POMENIRII MORŢILOR ÎN CULTUL ORTODOX – MOŞII DE IARNĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367558_a_368887]
-
mele, m-am rugat lui Dumnezeu pentru el și Dumnezeu m-a ascultat și mi l-a dat.". Zicând aceste cuvinte, a scos de la sân o pungă plină cu aur și a dat-o îngerilor, spunând: Când veți trece prin vămile văzduhului și duhurile rele vor începe a chinui sufletul său, răscumpărați-l cu aceasta. Eu sunt bogat din mila lui Dumnezeu, am adunat mari visterii prin munca și sudoarea mea și acum dau această pungă pentru acest suflet, care m-
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ZIUA (ZILELE) POMENIRII MORŢILOR ÎN CULTUL ORTODOX – MOŞII DE IARNĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367558_a_368887]
-
grijă și binecuvântările revărsate peste acest proiect social-umanitar. Miercuri, 29 octombrie 2014, într-un cadru festiv, în prezența autorităților locale orădene și a membrilor bordului Smiles România, și-a început funcționarea Centrul de Reintegrare Socială situat în Oradea, pe strada Vămii nr. 34A. Cu 11 persoane rezidente, noul centru social din Oradea oferă 48 de locuri beneficiarilor care vor primi servicii sociale constând în cazare, alimentație adecvată, îngrijire personală, consiliere psihologică și juridică, recuperare și dezvoltare individuală, asistență medicală și socializare
ZÂMBETE PENTRU PERSOANE ÎN DIFICULTATE de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367626_a_368955]
-
fost implementat de Primăria municipiului Oradea cu fonduri ale Programului Operațional Regional 2007-2013 - Axa prioritară 3, iar valoarea totală a acestuia este de peste 3,6 milioane RON, contribuția Primăriei Oradea fiind de 220.930 RON. În urma renovării, clădirea de pe strada Vămii este dotată cu 16 încăperi, respectiv sală de mese, sală de activități, 4 birouri, 8 camere de cazare, o cameră pentru îngrijitori, vestiar, depozit lenjerie și mai multe camere de baie. Centrul va funcționa în urma unei hotărâri a Consiliului local
ZÂMBETE PENTRU PERSOANE ÎN DIFICULTATE de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367626_a_368955]
-
finală, dar asta și lui i-a fost fatală. • Am trăit mereu timpuri rele și grele, dar, cum se știe, mereu am ieșit din ele. • Din patriotism, evreul și-ar lua țara în valiză, dar nu știe cum să treacă vama fără taxe și fără viză. Ne place faima, banul și femeia. Oamenii suntem, vorba ceea... • Cu palestinienii am putea trăi în armonie de n-ar trebui să împărțim cu ei o țară, ci doar o prună ș o pară. • Nu
GÂNDURI REBELE (3) – EVREII ŞI ŢARA LOR de HARRY ROSS în ediţia nr. 1349 din 10 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367686_a_369015]
-
pe întreg litoralul. Încă nu se luminase de ziuă. Luminile orașului se îndepărtau tot mai mult, devenind sclipiri mișcătoare de licurici. Dacă vom depăși zona digurilor de protecție de la port, spre stațiunea Venus, vom vedea toate stațiunile, de la Olimp până la Vama Veche ca o ghirlandă de steluțe galbene și sclipitoare. Norii acopereau întregul cer. Nici o stea nu reușea să se strecoare prin perdeaua întunecoasă și prevestitoare de furtună. Speram ca luna palidă să-și facă apariția firavă pe bolta întunecată, prevestitoare
INVINGEREA STIHIILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366968_a_368297]
-
ncerc încă odată Să umplu iar cu elixir divin Pocalul trist ce viața toată Mi-a fost umplut doar cu pelin. Mă duc spre visul ce mă cheamă Caleașca dragostei e-n poartă. N-am să-i mau dau tristeții vamă Când pot schimba a vieții soartă! autor Dorina Omota 12.12.2016 Referință Bibliografică: Mi-a bătut iubirea la ușă... Dorina Omota : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2175, Anul VI, 14 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Dorina
MI-A BĂTUT IUBIREA LA UȘĂ... de DORINA OMOTA în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367012_a_368341]
-
să pot plăti o mașină. Căpătasem un document prin care mi se permitea să schimb în coroane doar suma de 400 lei. Banii îi schimbasem cu greu în tren, cu niște cehi, apoi, după ce i-am trecut cu frică prin vamă, abia mi-au ajuns pentru un loc la trenul dintre Bratislava și Košice. Mă simțeam destul de obosit și singur printre străini. Cum nici limba slovacă nu prea o vorbeam corect, mă limitam doar să solicit strictul necesar de informații, de
PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366994_a_368323]
-
pe artera principală care leagă orașele - vechi capitale ale Țării Românesti - Câmpulungul și Târgoviștea cu Transilvania, Rucărul, străveche așezare, atestată documentar în noiembrie 1377, a cunoscut de timpuriu o dezvoltare economică și culturală. Ea a servit ca important punct de vamă domnească încă din decolul al XIV-lea, de la primele privilegii comerciale acordate brașovenilor de către voievozii munteni. De asemenea, așa cum se menționa in vechile sale scutiri de dări, Rucărul fiind sat "așezat la marginea țării"pentru "multe greutăți și nevoi"pentru că
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
-lea, de la primele privilegii comerciale acordate brașovenilor de către voievozii munteni. De asemenea, așa cum se menționa in vechile sale scutiri de dări, Rucărul fiind sat "așezat la marginea țării"pentru "multe greutăți și nevoi"pentru că "supraveghează munții și marginile țării și vama domnii mei și încă și alte greutăți și nevoi suferă pentru trecătoare".În sarcina acestui sat intră și asigurarea trecerii peste vechea graniță a solilor țării, a diferiților diplomați si călători străini care ieșeau sau intrau în țară. Dezvoltarea comerțului
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
mei și încă și alte greutăți și nevoi suferă pentru trecătoare".În sarcina acestui sat intră și asigurarea trecerii peste vechea graniță a solilor țării, a diferiților diplomați si călători străini care ieșeau sau intrau în țară. Dezvoltarea comerțului, paza vămii domnești de la Rucăr, care constituia un venit de seamă al visteriei țării, cerea pentru cei care practicau comerțul și, mai ales, pentru cei aflați în serviciul vămii, ca ei să fie oamenii cu știință de carte. Privilegiile comerciale, unele porunci
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
diplomați si călători străini care ieșeau sau intrau în țară. Dezvoltarea comerțului, paza vămii domnești de la Rucăr, care constituia un venit de seamă al visteriei țării, cerea pentru cei care practicau comerțul și, mai ales, pentru cei aflați în serviciul vămii, ca ei să fie oamenii cu știință de carte. Privilegiile comerciale, unele porunci și scrisori domnești adresate celor aflati în serviciul vămii de la Rucăr reprezintă tot atâtea dovezi că în acest sat se găseau oameni cu învățătură de carte similară
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
seamă al visteriei țării, cerea pentru cei care practicau comerțul și, mai ales, pentru cei aflați în serviciul vămii, ca ei să fie oamenii cu știință de carte. Privilegiile comerciale, unele porunci și scrisori domnești adresate celor aflati în serviciul vămii de la Rucăr reprezintă tot atâtea dovezi că în acest sat se găseau oameni cu învățătură de carte similară, uneori întrecând chiar pe a unora din țările cu pretenții de cultură. Unele considerații pe care le vom face pe baza unor
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
chiar pe a unora din țările cu pretenții de cultură. Unele considerații pe care le vom face pe baza unor date precise și știri din epocă vin să confirme acest lucru. În unele documente voievozii țării se adresau direct slujitorilor vămii de la Rucăr, poruncindu-le să respecte întocmai cele scrise în priviligeiile acordate neguțătorilor brașoveni. Astfel, fiul Mihail voievod și asociatul la domnie al lui Mircea cel Bătrân, scria: ... Iar voi, vameșilor de la Rucăr, asa vă poruncește domnia mea ca să feriți
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
acordate neguțătorilor brașoveni. Astfel, fiul Mihail voievod și asociatul la domnie al lui Mircea cel Bătrân, scria: ... Iar voi, vameșilor de la Rucăr, asa vă poruncește domnia mea ca să feriți de acești brașoveni, să nu-i prădați, ci să le luați vamă dreaptă. Mai mult încă, să fiți ingăduitori și să trăiți frumos și bine cu ei." Iată cuvintele pline de dragoste frățească, de multă și tradițională omenie românească, de relatii frățești, de bună vecinătate între locuitorii aflați de o parte și
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
frumos și bine cu ei." Iată cuvintele pline de dragoste frățească, de multă și tradițională omenie românească, de relatii frățești, de bună vecinătate între locuitorii aflați de o parte și de alta a Carpaților. În același fel se adresează slujbașilor vămii de la Rucăr, Dan al II-lea, domnul Țării Românești în anul 1431, scriindu-le, între altele, cum să ia vamă,"... și de postavul de Yprin un fertun și de cel de Luvia un perper și de Colonia 12 ducați și
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
de bună vecinătate între locuitorii aflați de o parte și de alta a Carpaților. În același fel se adresează slujbașilor vămii de la Rucăr, Dan al II-lea, domnul Țării Românești în anul 1431, scriindu-le, între altele, cum să ia vamă,"... și de postavul de Yprin un fertun și de cel de Luvia un perper și de Colonia 12 ducați și de Cehia 6 ducați ... și de la marfa de peste mări ... din 30 un ducat ... ". Astfel de liste de mărfuri apar în
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]