KorAP: Find »[drukola/base=vargă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...78 79 80 ...82 >

2,026 matches

Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397

după ce forța, care l-a pus în mișcare, s-a retras. înainte de a cădea într-o uitare deplină, băgasem de seamă că marinarii din vîrful arborelui-mare și din cel al arborelui-artimon moțăie, astfel încît toți trei ne bălăbăneam acum pe vergi, parcă fără viață, iar la fiece legănare a noastră răspundea, jos, legănarea capului timonierului, care moțăia și el. Ai fi zis că și valurile moțăiau, legănîndu-și leneșe crestele; peste întreaga întindere a mării pierdute în transă, Răsăritul își scutura capul

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
însăși balena moartă trebuia să fie amarată cu aceste lanțuri zornăitoare. Legată cu capul de pupa și cu coada de prova, balena zăcea acum cu coca-i neagră lipită de aceea a corabiei, încît, văzute prin întunericul nopții, care ascundea vergile și partea de sus a greementului, balena și corabia păreau doi boi colosali, înjugați laolaltă, unul în poziție culcată, iar celălalt în picioare. Dacă posomorîtul Ahab era liniștit acum - pe cîte ni se părea nouă, celor de pe punte - Stubb, al

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
fu ridicat lîngă bord, deși rămase pe jumătate în apă, așa fel încît să se scalde încă în elementul său natural. în vreme ce corabia stătea aplecată peste el, din pricina enormei presiuni exercitate de partea de jos a arborelui trinchet, ale cărui vergi încordate se profilau ca niște macarale peste valuri - acel cap însîngerat atîrna acolo, la brîul corabiei noastre, așa cum capul uriașului Holofern atîrna la brîul Iuditei. Această ultimă operațiune luă sfîrșit pe la amiază, cînd marinarii coborîră la teuga, ca să prînzească. Pe

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
alții în larg, cu destulă ușurință, chiar de la o distanță considerabilă. Semnalul vasului Pequod primi în cele din urmă răspuns de la nava străină, care și-l arboră pe al său; am știut atunci că era corabia Ieroboam din Nantucket. Brațîndu-și vergile, veni spre noi și, așezîndu-se în travers sub vînt, lăsă la apă o ambarcațiune care se apropie grabnic de Pequod; dar tocmai cînd, la porunca lui Starbuck, pregăteam scara laterală pentru căpitanul corabiei străine, acesta ne făcu un semn cu

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
mare pînă-n locul unde aceasta se ridică deasupra polobocului. El s-a înarmat cu o macara simplă, numită mandar și alcătuită din numai două piese, cu un singur șanț. Legînd această macara, în așa fel încît să atîrne de extremitatea vergii, Tashtego aruncă un capăt al parîmei, care e apucat zdravăn de un marinar de pe punte. Apoi, indianul coboară prin văzduh ținîndu-se cu mîinile de celălalt capăt al parîmei, pînă ce debarcă, îndemînatic, pe creștetul capului. De acolo - încă fiind cu

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
minune la miile de reparații mecanice fără nume, de care e mereu nevoie pe-o navă mare, pornită într-o expediție de trei-patru ani, hăt-departe de civilizație. Era gata oricînd să-și îndeplinească sarcinile obișnuite - să dreagă ambarcațiunile sfărîmate și vergile smulse, să îndrepteze vîslele strîmbate, să înfigă în punte vreun „măr-călăuză“ sau vreo pană în scîndurile laterale și să facă orice alte treburi legate nemijlocit de meseria lui; mai mult încă, se arăta întotdeauna dispus să facă tot felul de

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
Capitolul CXVII SEXTANTUL Sezonul de vînătoare de la Ecuator se apropia de sfîrșit. Ori de cîte ori Ahab ieșea din cabină și-și ridica privirea spre cer, vigilentul timonier mînuia cu dîrzenie echea, iar marinarii nerăbdători dădeau buzna la brațele de vergi și rămîneau acolo, cu ochii ațintiți asupra dublonului de aur abia așteptînd să primească ordinul de a întoarce spre Ecuator prova corabiei. Ordinul acesta fu dat peste multă vreme: era aproape de amiază și Ahab își făcea obișnuitele măsurători, ale poziției

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
de deznădejde fatalistă, ce-l viza pe el însuși. Se ridică neobservat și se depărtă tiptil; între timp, marinarii, îngroziți de înfățișarea căpitanului lor, se strînseseră roată la teuga, pînă cînd Ahab le strigă, plimbîndu-se tulburat pe punte: Ă Brațați vergile! Cîrma în vînt! într-o clipită vergile începură să zbîrnîie, corabia se răsuci într-o rînă, iar cele trei catarge zvelte dar puternice, bine înfipte în coca lunguiață, se cabrară aidoma celor trei Horați călări pe un singur armăsar. Stînd

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
el însuși. Se ridică neobservat și se depărtă tiptil; între timp, marinarii, îngroziți de înfățișarea căpitanului lor, se strînseseră roată la teuga, pînă cînd Ahab le strigă, plimbîndu-se tulburat pe punte: Ă Brațați vergile! Cîrma în vînt! într-o clipită vergile începură să zbîrnîie, corabia se răsuci într-o rînă, iar cele trei catarge zvelte dar puternice, bine înfipte în coca lunguiață, se cabrară aidoma celor trei Horați călări pe un singur armăsar. Stînd lîngă bompres, Starbuck urmărea goana avîntată a

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
Anzi și pe Himalaya, pentru a pune la adăpost de fulgere întreaga lume - dar să nu trișăm! Lasă-le acolo unde sînt, domnule! Ă Privește sus! strigă Starbuck. Mingile de foc! Mingile de foc! Flăcări palide tiveau toate capetele de vergi, iar în vîrful întreit al fiecărui paratrăznet pîlpîiau limbi de foc, astfel încît cele trei catarge ardeau în tăcere în văzduhul cu miros de pucioasă, aidoma a trei lumînări gigantice, aprinse în fața unui altar. Ă Lua-o-ar naiba de

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
atunci exclamă, cu o voce schimbată: Ă Fie-vă milă de noi, fulgerelor! Pentru mateloți, înjurăturile sînt monedă curentă; ei înjură și pe vreme bună și pe vreme rea și ar fi în stare să-și azvîrle blestemele chiar de pe vergile ce se apleacă peste marea zbuciumată. Dar rareori mi-a fost dat să aud, în cursul peregrinărilor mele, vreo înjurătură, în clipa cînd degetul de foc al Cerului era pus pe-o corabie, cînd „Mane, Tekel, Fares“ era scris citeț

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
în vreme ce harponul ardea în tăcere, Starbuck îl apucă pe Ahab de braț și-i strigă: Ă Dumnezeu îți stă împotrivă, bătrîne! Renunță! Expediția asta a început prost și continuă prost - e o expediție blestemată! Dă-mi voie, bătrîne, să brațez vergile cît mai e timp și să îndrept corabia înapoi spre patrie - o să fie o călătorie mai bună decît cea de pîn-acum. Auzind vorbele lui Starbuck, marinarii cuprinși de panică se repeziră numaidecît la vergi, deși nici o pînză nu mai rămăsese

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
Dă-mi voie, bătrîne, să brațez vergile cît mai e timp și să îndrept corabia înapoi spre patrie - o să fie o călătorie mai bună decît cea de pîn-acum. Auzind vorbele lui Starbuck, marinarii cuprinși de panică se repeziră numaidecît la vergi, deși nici o pînză nu mai rămăsese pe catarge. în clipa aceea, aproape că ar fi fost gata să se revolte, iar gîndurile secundului înspăimîntat păreau ale lor. Dar, lăsînd din mînă lanțurile zăngănitoare ale paratrăznetului și apucînd harponul aprins, Ahab

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
vreo cîteva ore după miezul nopții, taifunul slăbi atît de mult în intensitate, încît datorită eforturilor eroice depuse de Starbuck la prova și de Stubb la pupa, rămășițele ferfenițite ale focului și ale gabierelor mare și mic fură scoase de pe vergi și lăsate să fluture în partea de sub vînt, aidoma penelor smulse din trupul unui albatros care ia în piept furtuna. Cele trei vele de rezervă fură învergate și terțarolate, iar la pupa fu adăugată o velă de furtună, astfel încît

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
cît posibil, direcția est-sud-est, căci pînă atunci cîrmise doar la voia întîmplării. în vreme ce se străduia să îndrepte vasul în direcția stabilită și urmărea acele compasului, iată că - semn bun! - vîntul începu să bată din pupa: vîntul furtunos devenise briză prielnică! Vergile fură numaidecît brațate, în ritmul veselului cîntec: Sus inima, băieți, căci vînturi bune - aveți! Marinarii cîntau de bucurie că o schimbare atît de promițătoare alungase atît de grabnic semnele rele de mai înainte. Executînd mașinal ordinul comandantului său - de a

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
Proțăpit în fața habitaclului, cu ochii țintă la compasele deviate, bătrînul stătea cu mîna întinsă pentru a stabili poziția exactă a soarelui; după ce se încredință că acele busolei indicau direcția inversă, dădu ordin ca direcția vasului să fie schimbată în consecință. Vergile fură din nou brațate și astfel Pequod se întoarse iarăși cu prova în vînt, înfruntîndu-l vitejește, căci briza prielnică nu fusese decît o amăgire. între timp, Starbuck - oricare ar fi fost gîndurile sale tainice - nu scosese nici un cuvînt, decît pentru

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
atît de minunată! Cred că în tine se deșartă țevile misterioase ale unor lumi necunoscute! Capitolul CXXVII PEQUOD O îNTÎLNEȘTE PE RAHILA în ziua următoare a fost observată o mare corabie, Rahila, care venea de-a dreptul spre Pequod, cu vergile înțesate de oameni, atîrnați acolo ca niște ciorchini. Pequod tocmai înainta cu o viteză destul de mare, dar corabia străină lată în șolduri, îl ajunse din urmă, fiind mînată de vînt; în clipa aceea pînzele ei trufașe se dezumflară ca niște

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
dumneata ai un fecior, căpitane Ahab - deși încă un copilaș, aflat acum la adăpost acasă - dar e un copilaș făcut la bătrînețe, da, da... ai început să te moi, văd eu... Hai, dați fuga, oameni buni, pregătiți-vă să brațați vergile! Ă Stop, strigă Ahab. Nu v-atingeți de nici o parîmă! Apoi, către căpitanul străin, cu o voce răspicată, apăsînd pe fiece cuvînt: Ă Căpitane Gardiner, n-o voi face! îmi răpești timpul. Adio, adio! Dumnezeu să te binecuvînteze, omule, dar

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
la corabie. în curînd cele doua nave și-au despărțit făgașele și, cît timp Rahila a rămas în cîmpul nostru vizual, am zărit-o abătîndu-se mereu spre cîte un punct întunecat, fie el cît de mic, răsărit pe fața apei. Vergile i se legănau încolo și încoace și făcea volta-n vînt, cînd la babord, cînd la tribord, luînd în piept talazurile sau lăsîndu-se dusă de ele; tot timpul, catargele și vergile ei erau înțesate de oameni, aidoma a trei cireși

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
fie el cît de mic, răsărit pe fața apei. Vergile i se legănau încolo și încoace și făcea volta-n vînt, cînd la babord, cînd la tribord, luînd în piept talazurile sau lăsîndu-se dusă de ele; tot timpul, catargele și vergile ei erau înțesate de oameni, aidoma a trei cireși falnici, în care s-ar fi cocoțat o puzderie de copii la vremea culesului. Se vedea însă, după felul împleticit și șerpuitor cum luneca pe apă, că această corabie care parcă

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
înșiși, căci nu puteau nădăjdui să scape după un astfel de atac. Rămaseră așadar cu ochii la pîndă la marginea cercului înfricoșător, al cărui centru devenise capul bătrînului. întreaga scenă era urmărită de oamenii de pe catargele corabiei Pequod, care, cu vergile brațațe, venise între timp la fața locului, atît de aproape, încît Ahab putu striga, din apă: Ă Intră în... Dar în clipa aceea, un talaz venind dinspre Moby Dick, se abătu asupra căpitanului și-l înghiți. Zbătîndu-se să iasă la

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
unor palmieri înalți și stufoși, catargele erau înțesate de brațe și picioare. Agățați cu cîte o mînă de vreun școndru, unii își agitau nerăbdători cealaltă mînă; alți marinari, ferindu-și ochii de lumina orbitoare a soarelui, se cocoțaseră chiar pe vergile legănătoare; toate catargele erau doldora de oameni, copți și pregătiți pentru soarta lor. O, cu cîtă nerăbdare căutau în acea imensitate albastră instrumentul propriei lor distrugeri! Ă De ce n-o semnalați, dac-o vedeți? strigă Ahab peste cîteva minute. Ridicați

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
în travers, se întoarse în direcția contrară, astfel încît acum înainta cu greu, înfruntînd briza și răscolind spuma propriului său silaj. „Acum aleargă contra vîntului, drept spre fălcile căscate ale monstrului, murmură Starbuck în sinea lui, înfășurînd peste parapet brațul vergii mari, tras mai înainte. Dumnezeu să ne aibe în pază, simt că mi s-au și muiat oasele, jilăvindu-mi carnea. Ascultîndu-l pe Ahab, mă răzvrătesc împotriva lui Dumnezeu“. Ă Pregătește-te să mă ridici! îi strigă Ahab, înaintînd spre

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
se întoarseră. Ă Dumnezeule, unde-i corabia? Unde-i corabia? Printre talazurile negre și sălbatice îi zăriră în curînd silueta fantomatică și lunguiață, mistuindu-se ca Fata Morgana prin ceață; doar vîrfurile catargelor mai erau afară din apă, iar pe vergile lor, cîndva înalte, se țineau cei trei harponiști păgîni care, țintuiți acolo de încăpățînarea lor, de lealitatea lor sau poate de destin, continuau să vegheze în creștetul corabiei ce se scufunda. Cercurile concentrice începură să înconjoare ambarcațiunea singuratică, iar oamenii

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
de pînză care se coase de marginea unei vele principale, spre a-i mări suprafața expusă vîntului. BORDUL DE SUB VÎNT - bordul situat la adăpost față de direcția din care bate vîntul. BOSMAN îsau boțman) - șef de echipaj. BRAȚA îa) - a orienta vergile într-un anumit unghi în raport cu axa navei, pentru ca pînzele să ocupe poziția dorită față de direcția vîntului. BRIZANȚI - valuri puternice care se sparg de bordajul navei. CABESTAN - vinci cu tambur, folosit la manevrarea parîmelor sau a ancorei. CADRU TRANSVERSAL - una din

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]