44,292 matches
-
o dragoste care-i leagă dincolo de moarte pe olandeza Lucie de soțul ei Joseph, un țigan rătăcitor, care în fiecare primăvară își părăsește familia străbătînd Europa pentru a cîștiga bani... O carte minunată - au afirmat criticii din nou în fața acestei variante moderne a mitului eternei reîntoarceri. Ultimul roman, Întîlnirea, este aproape lipsit de acțiune; suspensul generat de tonul discursului narativ - pe care de astă dată unii critici nu au ezitat să-l considere cam lipsit de gust, bătînd spre "kitch"... Pe
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
despre "poezia feminină" și despre "candoarea" vîrstei primei cărți: sînt tema corporalității poemului, întîlnită rareori în poezia generației '80 și motivul realului opresor, al cotidianului cenușiu și inform care modifică structuri ale ființei interioare, le spulberă pentru a lăsa eului varianta recompunerii, a reconstituirii și reformării sale: "Sîngele tău/ se scurge/ prin mîna mea/ Mirosul lui/ dulce-acrișor/ se pierde în mine/ Sîngele tău/ se prelinge/ printre degetele mele/ Culoarea lui/ stridentă/ mi-a colorat unghiile/ Am adormit cu mîna/ pe rana
Un debut by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17054_a_18379]
-
O astfel de pasivitate, de aspirație încordată și de smerenie ipocrită, de o asemenea trăire exemplară prin delegație și vagă năzuință spre dizolvarea în unicat, nu sînt altceva, într-un plan cultural propriu-zis și într-unul simbolic mai larg, decît variantele unui Bingo metafizic, dezangajări leneșe în speranța unor compensații prin milostivenia transcendentă. Alexandra Nechita, pe care Președinetele României a păstorit-o personal, cu un amestec de evlavie și paternalism, este întruparea contextuală a acestui suflet de rentier pe care românii
O bingotă: Alexandra Nechita by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17077_a_18402]
-
apropierea geniilor sperie cugetul. A făcut-o cu prudență, cu specială considerație, în ultima sa mare lucrare vocal-instrumentală scrisă în anii anteriori războiului, în Simfonia a V-a, cu cor de femei în partea finală a lucrării. Sunt folosite versurile variantei antume, "De-oi adormi curând", ale poeziei "Mai am un singur dor". Ne-am întâlnit cu muzica lui George Enescu, în săptămânile trecute, în concertele Formațiilor Muzicale Radio. Au colaborat împreună cu Canalul România Muzical, la realizarea unui concert special, de
Marile spirite se întâlnesc cu George Enescu by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17061_a_18386]
-
cît sînt) basarabeni se simt solidari cu "optzeciștii" (ca vîrstă) Vasilache, Busuioc, regretatul V. Levițchi... M.V.: Ultimii - firește absenți din "Portret de grup (o altă imagine a poeziei basarabene)". Ce părere aveți despre antologia lui Eugen Lungu? E.G.P.: Există o variantă "austeră" a antologiei, incluzînd vreo 10 autori, și una "generoasă" (peste 30 de autori antologați). Prima însuma relieful "muntos", a doua "văile". Ca "ardelean", fie și prin adopțiune, sigur că am pledat pentru "munți". De tipărit, însă, s-a tipărit
Emilian Galaicu-Păun: Uneori, și un poet singur poate ține loc de generație by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/17057_a_18382]
-
EZ, 2322, 2000, 5); "Cu budigăii pe sticlă"; "s-a prelins pe sticlă" (EZ 2331, 2000, 8); "A vrut (...) să apară în sfîrșit "pe sticlă"?" (L, 14, 2000, 2). Se simțea probabil nevoia ca referirile la televiziune să capete o variantă argotizantă, care să se potrivească cu registrul colocvial și cu tonul lui de ironie generalizată. Televizorul era de altfel de mai multă vreme și o sursă pentru comparații familiare: expresia a vorbi ca televizorul, folosită cu sensul "a vorbi de
"Pe sticlă", la televizor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17074_a_18399]
-
doar cîteva exemple recente, din surse publicistice: "cu un panseu despre revoluție sau despre poporul român"; "totul se reducea la meditații și panseuri" ("Evenimentul zilei", 2307, 2000, 8); "un recent tele-panseu al venerabilului șef de partid" ("Dimineața" 1997, 8 iulie, varianta pe Internet); "mi se părea că acest panseu simplu nu-și mai are locul" ("Ziua", 12 ianuarie 1998, editorial, varianta pe Internet). Deprecierea lui panseu a fost provocată în primul rînd de tradiția de a ridiculiza moda franțuzismelor și tendința
Pansele și panseuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17091_a_18416]
-
meditații și panseuri" ("Evenimentul zilei", 2307, 2000, 8); "un recent tele-panseu al venerabilului șef de partid" ("Dimineața" 1997, 8 iulie, varianta pe Internet); "mi se părea că acest panseu simplu nu-și mai are locul" ("Ziua", 12 ianuarie 1998, editorial, varianta pe Internet). Deprecierea lui panseu a fost provocată în primul rînd de tradiția de a ridiculiza moda franțuzismelor și tendința mai generală de a recurge la neologism pentru concepte deja acoperite în limbă de cuvinte mai vechi. În cazul de
Pansele și panseuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17091_a_18416]
-
din marii scriitori români? Să nu mi se scoată ochii cu variatele "ediții artistice", cu coperte superbe și pe hârtie de lux, tipărite, nu întâmplător, de Crăciun și de Paște. Vorbesc de edițiile serioase, de volumele muncite la sânge, cu variante, receptare critică, prefețe și postfețe profesioniste. A făcut "Editura Minerva" cuiva concurență neloaială? A luat ea pâinea de la gură vreunei edituri care ardea de nerăbdare să-i publice pe Agârbiceanu, Delavrancea, Ion Ghica, Sadoveanu, Arghezi, Coșbuc, Maniu, Pillat, Cotruș, Lovinescu
România: un ecorșeu (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17084_a_18409]
-
Gheorghe Grigurcu Pictor și prozator, Val Gheorghiu își compune o existență artistică centrată pe începutul de veac XX. Tablourile d-sale sînt stăpînite de linia expresiv-dramatică și de cromatismul abrupt al expresionismului, dar într-o variantă îmblînzită, rodată prin studiu și aburită de contemplație. Fin vlăguite, ele probează mai curînd un soi de postexpresionism distilat, distins, ușor mixat cu Jugenstilul. Grăunțele dure, colțuroase, ale viziunii au fost reținute de o sită ce-a lăsat să se
O existență artistică: Val Gheorghiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17087_a_18412]
-
a fost cules prima dată în 1831, de către D. Ardelean, însă publicat peste mai bine de un secol de Romulus Todoran în studiul Poezii populare într-un manuscris ardelean din 1831, în Anuarul Arhivei de folclor (1945), astfel că prima variantă tipărită este cea a lui V. Alecsandri, din 1850, foarte informatul Iordan Datcu alcătuiește inventarul variantelor din toate zonele foclorice ale țării, cele mai larg răspândite și mai realizate aflându-se în Muntenia și Oltenia. Odată efectuată această minuțioasă statistică
Un mit: Toma Alimoș by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17122_a_18447]
-
un secol de Romulus Todoran în studiul Poezii populare într-un manuscris ardelean din 1831, în Anuarul Arhivei de folclor (1945), astfel că prima variantă tipărită este cea a lui V. Alecsandri, din 1850, foarte informatul Iordan Datcu alcătuiește inventarul variantelor din toate zonele foclorice ale țării, cele mai larg răspândite și mai realizate aflându-se în Muntenia și Oltenia. Odată efectuată această minuțioasă statistică, cercetătorul purcede la o discutare comparativă a lor și la prezentarea motivelor, a personajelor, a conflictului
Un mit: Toma Alimoș by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17122_a_18447]
-
haiduc (voinic, viteaz), când ca pribeag sau cioban. El este înzestrat cu toate calitățile: omenie, bunăcuviință, bărbăție, spirit cavaleresc, pedepsindu-l pe vrăjmașul Manea, în numele unei străvechi etici populare. Conform schematismului dihotomic din folclor, opusul său este Manea, în unele variante hoț, în altele, tip de Don Juan, plin de răutate, câine, arțăgos, perfid, laș, atacând mișelește. Rivalitatea dintre ei este prezentată și ea, de la o variantă la alta, diferit: fie încălcarea moșiei (deși Toma priponise calul cu grijă ca să nu
Un mit: Toma Alimoș by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17122_a_18447]
-
străvechi etici populare. Conform schematismului dihotomic din folclor, opusul său este Manea, în unele variante hoț, în altele, tip de Don Juan, plin de răutate, câine, arțăgos, perfid, laș, atacând mișelește. Rivalitatea dintre ei este prezentată și ea, de la o variantă la alta, diferit: fie încălcarea moșiei (deși Toma priponise calul cu grijă ca să nu producă stricăciuni semănăturilor), fie erotică, fie din motive religioase. Iordan Datcu relevă câteva momente încorporând o încărcătură poetică mai deosebită, ca, de pildă, așezarea mesei de către
Un mit: Toma Alimoș by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17122_a_18447]
-
Alimoș și Miorița sunt cele două dimensiuni ale noastre. Toma Alimoș este Iliada noastră, Miorița este Odiseea noastră". Împărtășind și el aceeași opinie, Iordan Datcu își încheie studiul nu numai cu o generoasă bibliografie, dar și cu reproducerea baladei în varianta V. Alecsandri, însoțită de traducerea ei în engleză, franceză, germană, spaniolă. În felul acesta se face cunoscută străinătății una dintre creațiile noastre folclorice de seamă, care prin motivul și valoarea ei literară n-a fost identificată la nici unul din popoarele
Un mit: Toma Alimoș by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17122_a_18447]
-
ale lor nestemate - adică acele clipe de geniu și frumusețe ale unui film. D.I.S. a inventat termenul de "poveste bis", ca un fel de premoniție a ceea ce va face Hollywood-ul din Pe aripile vântului sau din jocurile video cu "n" variante la același scenariu, pe care ți le poți concepe singur, dacă ai destulă imaginație. "Povestea cinematografică nu este o simplă poveste, ci o fotografie a gîndului", spunea Maestrul... Gândirea este totdeauna un act creator, căci a pricepe înseamnă a descoperi
D. I. S., Maestrul de cinema by Irina-Margareta Nistor () [Corola-journal/Journalistic/17113_a_18438]
-
la continuitate și la un anumit conformism didactic din care nici cel mai rebel pedagog nu are cum să iasă, în timp ce pe sub ochi li se perindă conștiințele cele mai dinamice, forme la fel de mobile ca starea lichidă a materiei, imprevizibilul în varianta lui absolută: adică succesivele generații de tineri care aspiră la promisiunile artei. Captivi, într-un anumit sens, în triunghiul destul de inconfortabil format din propria lor autoritate publică, deplina maturitate creatoare (și biologică) și dinamica irepresibilă din imediata vecinătate, Ciubotaru, Coita
Schimbarea la față by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17129_a_18454]
-
locului meu natal, ceea ce a observat mai demult un critic, zicându-mi: poți să te repeți cât vrei, dar mereu altfel, ai grijă, dacă ești în stare. Lucru de care trebuie să țin seamă. Înainte, așadar, de a se construi varianta șoselei de centură care, venind dinspre București, Coșereni, ocolește centrul vechi al târgului Urziceni, pe dreapta, drumul de altădată îndrăznea să intre de-a dreptul în urbe, chiar pe lângă "Cinematograful Tomescu", fără nici un fason. Puțin mai la vale, tot pe
La Monument by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15819_a_17144]
-
cea mai deplină fidelitate de inși roboți, sinucigași la poruncă. Un bărbat singuratic, o femeie inimoasă ce i se alătură, vor împiedica masacrul în secunda premergătoare exploziei, anihilând marcatorul ce clipocește roșu, sinistru. Scenariul suportă nu tocmai o infinitate de variante: există una încă neabordată de cineaști, în care avionul, racheta criminală nu se face țăndări deasupra oceanului, ci lovește chiar ținta, ducând la capăt planul infam, fără ca vizuina ticăloșilor să fie spulberată. Filmul de pe micul ecran înfățișa anume această cea
O sfidare fără precedent by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15852_a_17177]
-
încă neabordată de cineaști, în care avionul, racheta criminală nu se face țăndări deasupra oceanului, ci lovește chiar ținta, ducând la capăt planul infam, fără ca vizuina ticăloșilor să fie spulberată. Filmul de pe micul ecran înfățișa anume această cea mai fioroasă variantă, scenele de teroare, e mare întindere și cu mii de figuranți, zbucnind prin fum și printre grămezi de moloz, țineau de realitate, monstrul care pusese totul la cale nu se prăbușea, urlând de pe schele și nici nu aluneca în recipientul
O sfidare fără precedent by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15852_a_17177]
-
venit la București, în jurul anilor 1850, Karl Storck (originar din Hessen), ctitorul unei școli de sculptură românească prebrâncușiană. Fiul acestuia, Frederick Storck - tot sculptor - i-a fost apropiat lui Constantin Brâncuși, de la care a primit trei sculpturi, printre care o variantă a Domnișoarei Pogany, păstrată un timp la Muzeul "Storck", apoi la Muzeul Național de Artă al României. Frederick Storck, căsătorit cu pictorița româncă Cecilia Cuțescu, a fost prieten cu Jean Bart, după moartea lui ridicându-i, la mormântul din cimitirul
Urmașii lui Jean Bart by Constantin Mohanu () [Corola-journal/Journalistic/15845_a_17170]
-
Pruteanu greșește limitînd motivele protejării la o rea pronunție sau la exces de cuvinte străine, din care se naște majoritatea scălîmbăielilor denunțate de d-sa. Nici nu e posibil ca textele vorbite la televiziune să păstreze ritmul, intonația și volumul variantei străine. Lasă că subtitrarea e text scris și niciodată scrisul nu se mulează pe vorbit, nici chiar în interiorul aceleiași limbi. Articolul cu pricina e o copilărie. Problema delicată e alta și anume că legea nu oferă cu adevărat o protecție
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15848_a_17173]
-
epoca modernă în tendința de anulare a criteriilor ce disting imaginarul de real. Corin Braga - 10 studii de arhetipologie ; Dacia - colecția Discobolul; Cluj - Napoca; 1999; 232 p. Visul și demonul drogului Critica pare să fi căzut de acord: visul, în varianta sa modernă, începe, în literatură, odată cu Baudelaire. E citată, de obicei, afirmația acestuia din prefața la Nouvelles Histoires, traduse din Poe, unde Baudelaire definește visul drept �sclipitor, misterios, de o perfecțiune cristalină"; o definiție comentată de Hugo Friedrich care arată
Mitul unei vieți by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15839_a_17164]
-
de ideea că opera scriitorului trebuie restituită în întregime, era inevitabil ca și aceste scrieri să se afle, aici, la locul lor. Dl. Vatamaniuc și-a remaniat, bine, aparatul critic al ediției pe care o reeditează acum, renunțînd la secțiunea variante întrucît, stăruie d-sa, scrierile lui Slavici n-au, de fapt, variante pentru că lipsesc manuscrisele, renunțînd chiar și la segmentul receptare critică și a diminuat mult în dimensiune studiul introductiv. I-a adăugat, în schimb, o cronologie iar al VII
Integrala Slavici (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15871_a_17196]
-
și aceste scrieri să se afle, aici, la locul lor. Dl. Vatamaniuc și-a remaniat, bine, aparatul critic al ediției pe care o reeditează acum, renunțînd la secțiunea variante întrucît, stăruie d-sa, scrierile lui Slavici n-au, de fapt, variante pentru că lipsesc manuscrisele, renunțînd chiar și la segmentul receptare critică și a diminuat mult în dimensiune studiul introductiv. I-a adăugat, în schimb, o cronologie iar al VII-lea volum al ediției e constituit dintr-un dicționar monografic de opere
Integrala Slavici (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15871_a_17196]