15,023 matches
-
netede a acestor structuri. Factori umorali vasoactivi Noradrenalina și adrenalina sunt eliberate din medulosuprarenale și au efecte de tip hormonal mediate de α și β adrenoceptori. Noradrenalina este și transmițător principal în joncțiunea neuro-efectoare simpatică din mușchiul neted vascular. Efectele vasculare variază în funcție de teritoriu, vasoconstricția fiind în general predominantă, dar o vasodilatație ușoară este posibilă dacă predomină receptorii β. Angiotensina determină o arterioloconstricție puternică (efectivă în domeniul picomolar), mai ales prin stimularea eliberării de noradrenalină, cu creșterea rezistenței vasculare periferice. Vasopresina
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
vascular. Efectele vasculare variază în funcție de teritoriu, vasoconstricția fiind în general predominantă, dar o vasodilatație ușoară este posibilă dacă predomină receptorii β. Angiotensina determină o arterioloconstricție puternică (efectivă în domeniul picomolar), mai ales prin stimularea eliberării de noradrenalină, cu creșterea rezistenței vasculare periferice. Vasopresina (ADH), secretată de neuroni hipotalamici în sângele de la nivelul hipofizei posterioare, nu are efecte vasculare în domeniul normal de concentrație plasmatică. Bradikinina și alte kinine relaxează mușchiul neted vascular, producând o foarte puternică arteriolodilatație, ce poate duce la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
dacă predomină receptorii β. Angiotensina determină o arterioloconstricție puternică (efectivă în domeniul picomolar), mai ales prin stimularea eliberării de noradrenalină, cu creșterea rezistenței vasculare periferice. Vasopresina (ADH), secretată de neuroni hipotalamici în sângele de la nivelul hipofizei posterioare, nu are efecte vasculare în domeniul normal de concentrație plasmatică. Bradikinina și alte kinine relaxează mușchiul neted vascular, producând o foarte puternică arteriolodilatație, ce poate duce la scăderea presiunii arteriale, dar au ca efect și creșterea permeabilității capilare, atragerea leucocitelor și contracția mușchiului neted
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
ales prin stimularea eliberării de noradrenalină, cu creșterea rezistenței vasculare periferice. Vasopresina (ADH), secretată de neuroni hipotalamici în sângele de la nivelul hipofizei posterioare, nu are efecte vasculare în domeniul normal de concentrație plasmatică. Bradikinina și alte kinine relaxează mușchiul neted vascular, producând o foarte puternică arteriolodilatație, ce poate duce la scăderea presiunii arteriale, dar au ca efect și creșterea permeabilității capilare, atragerea leucocitelor și contracția mușchiului neted visceral. Kininele sunt implicate în inflamație, în hiperemia activă de la nivelul glandelor exocrine (sudoripare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
de plasmină) și de kalikreină. Kininele sunt inactivate de kininazele I (carboxipeptidază) și II (enzima de conversie a angiotensinei). Serotonina, eliberată de celulele enterocromafine și de plachetele sanguine, induces vasodilatație sau vasoconstricție, în funcție de receptorii ce predomină în membrana miocitelor netede vasculare din teritoriul respectiv și nu are un rol bine definit în controlul local al debitului sanguin. Histamina, eliberată de bazofile și mastocite, un mediator al reacțiilor alergice, produce arteriolo-dilatație și permeabilizarea peretelui capilar. 14.5. Aspecte circulatorii specifice teritoriului vascular
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
vasculare din teritoriul respectiv și nu are un rol bine definit în controlul local al debitului sanguin. Histamina, eliberată de bazofile și mastocite, un mediator al reacțiilor alergice, produce arteriolo-dilatație și permeabilizarea peretelui capilar. 14.5. Aspecte circulatorii specifice teritoriului vascular Fiecare țesut și organ prezintă particularități circulatorii. Cele mai multe sunt prezentate la capitolele respective, deoarece sunt esențiale pentru înțelegerea funcțiilor specifice (schimburile de gaze în plămâni, formarea urinei de către rinichi, secreția hipofizară, absorbția intestinală, formarea bilei, ciclul menstrual și sarcina). Rămân
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
la nivel cerebral. Anastomozele precapilare sunt în general insuficiente pentru a preveni infarctul. Sângele cerebral este drenat din venele profunde și sinusurile durale mai ales prin venele jugulare dar și prin venele paravertebrale, oftalmice, emisare și plexurile venoase pterigoidale. Inervația vasculară este reprezentată de neuroni postganglionari simpatici vasoconstrictori din ganglionii cervicali superiori (care eliberează noradrenalină și NPY), neuroni postganglionari parasimpatici vasodilatatori din ganglionul sfenopalatin (care eliberează acetilcolină și VIP) și neuroni senzoriali din ganglionii trigeminali (care eliberează peptide vasodilatatoare: SP, CGRP
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
acoperite de proiecții astrocitare, aplicate strâns pe membrana bazală, separate de spații de ~20 nm. Asemenea proiecții acoperă și sinapsele, probabil cu rol izolator. Deci, rata de difuzie pentru molecule polare și ioni este mai mică decât în alte teritorii vasculare și scade cu creșterea masei moleculare. Rolul fiziologic al acestei bariere ar putea fi unul protector, de exemplu față de toxine, sau menținerea extremei homeostazii ionice de la nivelul lichidului extracelular cerebral. Un alt rol poate fi de a preveni scurgerea sanguină
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
cu alte țesuturi, dar cu o contribuție proeminentă a CO2 (pH-mediată) și o autoreglare importantă. Creșterea simpatică a presiunii arteriale este însoțită de vasoconstricția noradrenergică a arterelor piale, pentru prevenirea unei presiuni de intrare excesive, ce poate duce la rupturi vasculare, cu hemoragie intracerebrală și infarct. 14.6. Circulația capilară Sistemul arterial se ramifică repetat, rezultând mai mult de 40 de miliarde de capilare. Capilarele reprezintă un sistem de legătură între circulația arterială și cea venoasă și fac parte din sistemul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
cu hemoragie intracerebrală și infarct. 14.6. Circulația capilară Sistemul arterial se ramifică repetat, rezultând mai mult de 40 de miliarde de capilare. Capilarele reprezintă un sistem de legătură între circulația arterială și cea venoasă și fac parte din sistemul vascular de joasă presiune, alături de circulația venoasă, pulmonară și limfatică. Pe lângă asigurarea schimburilor nutritive, în condiții bazale și de activitate, rolul circulației capilare cuprinde și aspecte particulare, cum ar fi implicarea în termoreglare. Capilarele circulației sistemice conțin 5-7 % din volumul sanguin
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
și absorbție (~ 0,06 ml/100g/min) și în cea mai mare parte prin difuziune (~ 300 ml/100g/min). Structura peretelui capilarelor Peretele capilar este alcătuit dintr-un epiteliu unistratificat pavimentos (celule plate așezate pe o membrană bazală). Fața luminală (vasculară) a endoteliului capilar prezintă un glicokalix membranar dezvoltat (un strat de polizaharide gros de 50 nm, ce se continuă și la nivelul porilor transcelulari). Această căptușeală glicoproteică are efect asupra permeabilității peretelui capilar, conținutului veziculelor de pinocitoză, precum și asupra hemodinamicii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
în capilar, ca urmare a difuziei acestuia în țesut la nivel arteriolar. Acest fapt nu reflectă numai deplasarea O2 către destinația mitocondrială, ci și un fenomen de contracurent cu venulele din vecinătatea arteriolelor, precum și consumul de O2 la nivelul peretelui vascular. In consecință, fenomenul de șunt arteriovenos prin difuzia O2 poate deveni un factor limitant pentru aportul de O la nivel tisular în condiții de debit sanguin redus. 2 Filtrarea și reabsorbția prin peretele capilarelor La nivelul peretelui capilar rata totală
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
toate presiunile participante rămân relativ constante de-a lungul capilarului, cu excepția presiunii hidrostatice intraluminale, care scade de la capătul arterial spre cel venos, ca rezultat al curgerii sângelui împotriva unei rezistențe (legea lui Ohm). Filtrarea este foarte variabilă în diversele teritorii vasculare și condiții fiziologice locale, datorită diferențelor de coeficient de filtrare, determinate de caracteristicile peretelui capilar, precum și datorită diferitelor presiuni de intrare, determinate de căderea de presiune respectivă în amonte. Dacă sfincterul precapilar închide capilarul presiunea intracapilară este dictată de cea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
similară a presiunii arteriale, datorită rezistenței scăzute în sectorul venos, care face ca ~ 80% din creșterea de presiune venoasă să se transmită la nivel capilar. In mod normal raportul celor două rezistențe este ~4. Cu diferențe considerabile de la un pat vascular la altul, se poate considera că în medie presiunea hidrostatică la nivel capilar este de 30-32 mm Hg la capătul arterial și de 10-12 mm Hg la cel venos, cu o medie pe întreg patul capilar de ~17 mm Hg
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
intrinsecă, heterometrică, a forței de contracție ventriculare de către presarcină (volumul telediastolic), ce depinde la rândul său de întoarcerea venoasă. Circulația venoasă face parte din sistemul de joasă presiune, alături de circulația capilară, circulația pulmonară și circulația limfatică. In sectorul venos calibrul vascular crește progresiv dinspre periferie spre cord, iar suprafața totală de secțiune scade progresiv. Ca urmare viteza de circulație înregistrează o creștere progresivă (10-25 cm/s în vena cavă inferioară; 7-10 cm/s în vena cavă superioară). Viteza de curgere este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
mersului realizând o adevărată pompă periferică. Tonusul capilar menține gradientul presional. Presiunea hidrostatică favorizează circulația venoasă deasupra nivelului cordului și are efect invers pentru zonele inferioare. Refluxul sângelui spre capilare este prevenit de valve. Gradul general de umplere a patului vascular (volemia) și întoarcerea venoasă determină gradul de umplere ventriculară și astfel debitul sistolic (legea Frank-Starling). Complianța mare a venelor permite acumularea sângelui în acest sector (normal 60-70 % din volemie) fără mari creșteri de presiune. Rezistența la curgere în sectorul venos
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
se găsesc numeroase limfatice, care preiau lichidul în exces. 19.2.2. Relația ventilație-perfuzie Eficiența schimbului de gaze prin bariera alveolo-capilară este condiționată de împrospătarea aerului alveolar prin ventilație în cadrul ciclului respirator, dar și de distribuția debitului sanguin pulmonar. Rezistența vasculară pulmonară Legea lui Ohm (debit = cădere de presiune / rezistență la curgere) aplicată la circulația pulmonară evidențiază faptul că rezistența vasculară este foarte mică în acest sector. Presiunea medie sistolo-diastolică în artera pulmonară este de numai 10 mm Hg, în comparație cu 100
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
alveolo-capilară este condiționată de împrospătarea aerului alveolar prin ventilație în cadrul ciclului respirator, dar și de distribuția debitului sanguin pulmonar. Rezistența vasculară pulmonară Legea lui Ohm (debit = cădere de presiune / rezistență la curgere) aplicată la circulația pulmonară evidențiază faptul că rezistența vasculară este foarte mică în acest sector. Presiunea medie sistolo-diastolică în artera pulmonară este de numai 10 mm Hg, în comparație cu 100 mm Hg în circulația sistemică. Debitul sanguin prin cele două circulații fiind aproape identic, rezultă că rezistența vasculară pulmonară este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
că rezistența vasculară este foarte mică în acest sector. Presiunea medie sistolo-diastolică în artera pulmonară este de numai 10 mm Hg, în comparație cu 100 mm Hg în circulația sistemică. Debitul sanguin prin cele două circulații fiind aproape identic, rezultă că rezistența vasculară pulmonară este numai de 1/10 din cea sistemică. Debitul sanguin pulmonar este 6 l/min, astfel că rezistența vasculară pulmonară este ~1,7 mm Hg/l/minut. La această prezentare hemodinamică ideală se adaugă multiple alte elemente, după cum urmează
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
Hg, în comparație cu 100 mm Hg în circulația sistemică. Debitul sanguin prin cele două circulații fiind aproape identic, rezultă că rezistența vasculară pulmonară este numai de 1/10 din cea sistemică. Debitul sanguin pulmonar este 6 l/min, astfel că rezistența vasculară pulmonară este ~1,7 mm Hg/l/minut. La această prezentare hemodinamică ideală se adaugă multiple alte elemente, după cum urmează. In condiții normale, unele capilare sunt închise sau deschise fără debit sanguin. Când presiunea crește prin aceste vase începe să
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
multiple alte elemente, după cum urmează. In condiții normale, unele capilare sunt închise sau deschise fără debit sanguin. Când presiunea crește prin aceste vase începe să treacă sânge, astfel scade rezistența. Acest fenomen de recrutare este mecanismul principal pentru scăderea rezistenței vasculare pulmonare (fig. 83). Motivul pentru care unele vase sunt neperfuzate în condiții de presiune scăzută nu este pe deplin cunoscut, dar probabil aceasta este produsă prin diferențele de geometrie de rețea și prin prezența canalelor preferențiale de curgere a sângelui
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
este produsă prin diferențele de geometrie de rețea și prin prezența canalelor preferențiale de curgere a sângelui. Pe lângă deschiderea capilarelor, creșterea presiunii intravasculare poate duce la o creștere a calibrului. Distensia capilară pare a fi mecanismul principal pentru scăderea rezistenței vasculare pulmonare produse de o presiune intra-vasculară crescută. Rezistența vasculară a circulației sistemice este crescută în condiții bazale și prin constricția arteriolelor musculare datorită tonusului simpatic. Circulația pulmonară nu prezintă acest mecanism de creștere a rezistenței la curgere prin modificări
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
rețea și prin prezența canalelor preferențiale de curgere a sângelui. Pe lângă deschiderea capilarelor, creșterea presiunii intravasculare poate duce la o creștere a calibrului. Distensia capilară pare a fi mecanismul principal pentru scăderea rezistenței vasculare pulmonare produse de o presiune intra-vasculară crescută. Rezistența vasculară a circulației sistemice este crescută în condiții bazale și prin constricția arteriolelor musculare datorită tonusului simpatic. Circulația pulmonară nu prezintă acest mecanism de creștere a rezistenței la curgere prin modificări de calibru arteriolar. Așa cum am văzut, vasele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
prezența canalelor preferențiale de curgere a sângelui. Pe lângă deschiderea capilarelor, creșterea presiunii intravasculare poate duce la o creștere a calibrului. Distensia capilară pare a fi mecanismul principal pentru scăderea rezistenței vasculare pulmonare produse de o presiune intra-vasculară crescută. Rezistența vasculară a circulației sistemice este crescută în condiții bazale și prin constricția arteriolelor musculare datorită tonusului simpatic. Circulația pulmonară nu prezintă acest mecanism de creștere a rezistenței la curgere prin modificări de calibru arteriolar. Așa cum am văzut, vasele intrași extra alveolare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
arteriolar. Așa cum am văzut, vasele intrași extra alveolare (fig. 81) sunt supuse unor condiții mecanice diferite, astfel încât volumul pulmonar și presiunile din cadrul ansamblului toraco pulmonar influențează în mod deosebit de complex vasele pulmonare, mai ales în condițiile în care presiunea intra-vasculară este atât de mică, la aceasta adăugându-se și diferențele presionale regionale determinate de postură prin efect hidrostatic. In esență creșterea presiunii extra vasculare poate reduce calibrul vascular prin efect de compresie. Când volumul pulmonar este mic, creșterea rezistenței vasculare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]