9,893 matches
-
limitrofa,în satul Potelu, la 1 decembrie 1953. Părinții mei,oameni simpli și muncitori, cinstiți ,și azi nu stau locului ci trebăluiesc cât e ziua . Au muncă în sange.Si eu ,sora mea, copiii mei, nepoata mea, de câte ori ajungem în vatra strămoșeasca, muncim fără reținere, atât de plăcere, cât și pentru a le mai ușura lor din perena povară. Pentru că în școala generală am obtinut constant premiul I, cu toate piedicile puse de diriginta care la orele de muzică și sport
SOFIA RADUINEA [Corola-blog/BlogPost/353705_a_355034]
-
limitrofa,în satul Potelu, la 1 decembrie 1953. Părinții mei,oameni simpli și muncitori, cinstiți ,și azi nu stau locului ci trebăluiesc cât e ziua . Au muncă în sange.Si eu ,sora mea, copiii mei, nepoata mea, de câte ori ajungem în vatra strămoșeasca, muncim fără reținere, atât de plăcere, cât și pentru a le mai ușura lor din perena povara.Pentru că în școala generală am obtinut constant premiul I, cu toate piedicile puse de diriginta care la orele de muzică și sport
SOFIA RADUINEA [Corola-blog/BlogPost/353705_a_355034]
-
PUNȚI DE LUMINĂ", EDIȚIE SPECIALĂ: "LAZĂR LĂDARIU -75" Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1176 din 21 martie 2014 Toate Articolele Autorului „PUNȚI DE LUMINĂ”, EDIȚIE SPECIALĂ: „LAZĂR LĂDARIU - 75” Asociația culturală „Punți de lumină” (președinte MarianaCristescu), revista „Vatra Veche” (director Nicolae Băciuț) și Casa de Cultură a Tineretului „George Enescu” din Reghin (director Marcel Naște), în colaborare cu Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni și Despărțământul central județean Mureș al ASTREI, organizează ediția a V-a a
PUNŢI DE LUMINĂ , EDIŢIE SPECIALĂ: LAZĂR LĂDARIU -75 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353867_a_355196]
-
În acest context, vor fi lansate volumele „Profesioniștii noștri (12). Lazăr Lădariu la 75 de ani. Cărturar și patriot român”, Editura „Eurocarpatica”, Sfântu Gheorghe, și „Medalii de roua”, versuri, de Lazăr Lădariu, Editura „Nico”, Târgu-Mureș, precum și numărul special al revistei „Vatra Veche”. Tot acum va fi vernisata expoziția de pictură a artistului Marcel Naște, intitulată „Icoana - imagine și dogmă”, vor fi prezentate un recital de versuri în viziunea actorului-regizor Liviu Pancu, sceneta „Bună Vestire”, susținută de trupă de teatru „Din culise
PUNŢI DE LUMINĂ , EDIŢIE SPECIALĂ: LAZĂR LĂDARIU -75 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353867_a_355196]
-
mai fericit pentru urmași. Nu scriu pentru slava mea...Scriu pentru a slăvi Patria și meleagul natal. Scriu pentru și despre voi, Oameni, care-mi sunteți dragi și scumpi, pe care vă iubesc așa, cum îmi iubesc Mama, Limba, și Vatra strămoșească...” (p. 56) Scopul creației sale este formarea sentimentului patriotic în sufletul tinerei generații: “Se aduce o contribuție la educarea tinerei generații în spiritul dragostei față de plaiul natal, de limba maternă, de semeni, de simțire și aspirații.” (pag. 55) Poeziile
SENTIMENTUL PATRIOTIC ÎN ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DIN ÎNTREAGA LUME COORD. LIGYA DIACONESCU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353839_a_355168]
-
Să fii icoana ce veghează La tâmpla-mi tristă, când mi-e greu; Să fii și candela cea trează, Ce licărește tot mereu. Și steaua care poartă harul Și-aduce-n lume doar noroc; În cupa mea să fii nectarul Și-n vatra mea un rug de foc. Să-mi fii lumina dimineții Și lună-n nopțile târzii, Să-mi fii o bucurie-a vieții, Chiar viața mea aș vrea să fii. Referință Bibliografică: ICOANĂ / Leonte Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
ICOANĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353971_a_355300]
-
Urcă-n plai, coboară molcomă doinire. Frunza tot mai rară, norii se destramă, Peste orizonturi - cenușie vamă. “-Manoli, Manoli!”-ruga tot răzbate, Dangăt cald de clopot spre eternitate. Sprijinind tot cerul, ne “veghează piatra” Care la tot pasul ne înseamnă vatra Candela nestinsă, luminos pridvorul- Pleacă și revine, tot colindă dorul. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Umbrele amintirii de Adrian Simionescu / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 270, Anul I, 27 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George
UMBRELE AMINTIRII DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354038_a_355367]
-
Și curcubeul să rămână punte Spre lumea-n care mergem amândoi. MĂRUL VERDE Ne vindem trăirile pe visuri și iluzii, Ne cântărim conștiința la margine de drum, Ne injectam în vene reci lacrimi, nu perfuzii Și ne-ngropăm speranța în vatra fără fum. Ne-ntoarcem către ceruri cu fapta asumată, Gustând din mărul verde, otravă înghițim, Când bate orologiul privind oglinda mată, Nu-i vreme să renaștem, nici timp să ne iubim. Ne cântă ciocârlia duioasă simfonie Și-o rugăciune surdă
TĂCEREA MACILOR (POEZII) de MARIA IEVA în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353106_a_354435]
-
lume, hai-hui. O LUME DEGHIZATĂ E-o lume deghizată, iubitule, în noi Și stau în poarta vieții copacii triști și goi, Iar îngerii ne spală trecutul de noroi, Căci rana de pe palme e plină cu puroi. Se-aud trosnind în vetre, toți anii ce-au trecut Și nu știu de-n zidire s-a pus nisip ori lut, Dar coasta ce mă doare eu simt nu-i a mea Când se ascund în noapte chemări de cucuvea. Botezul cu lumină coboară
O LUME DEGHIZATĂ (POEME) de MARIA IEVA în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353107_a_354436]
-
RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Istorisire > DOR DE BUCOVINA - PARTEA A DOUA - Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 1377 din 08 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului CAPITOLUL III PRIMELE CONTACTE, IMPRESII ȘI AMINTIRI Motto: „Câmpulungul este cea mai frumoasă vatră locuită de poporul român” (Nicolae Iorga) Taximetristul ne aștepta. Am recunoscut mașina după marcă și culoare. - Bună dimineața, domnule! l-am salutat eu cu zâmbetul pe buze. Cred că pe noi ne așteptați să mergem la... nu știu unde, sincer! am continuat
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
vitelor, chibzuit exploatate ca resurse naturale, dar și așezarea geografică favorabilă diferitelor activități lucrative și comerciale, au condus la dezvoltarea vizibilă și solidă a orașului Câmpulung Moldovenesc. În această direcție, un rol însemnat l-a avut construirea drumului împărătesc Câmpulung - Vatra Dornei -Poiana Stampei, în anii 1870-1878, care făcea legătura între Transilvania și Galiția. Mai apoi, între anii 1888-1918, având la dispoziție material lemnos din belșug, se construiesc mai multe fabrici de cherestea pentru prelucrarea lemnului și se începe exploatarea subsolului
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
doua zi, știrea apăru în tabloid însoțită de mai multe fotografii color cu șarpele de mare, cu pitoni uriași, crocodili și viței cu cap de om sau anaconde care înghițeau vaci. Totul se petrecea desigur în mirifica așezare Cochirleanca, veche vatră de cultură încă de pe timpul costobocilor. Cum cititorii erau familiarizați cu populațiile antice, costobocii, adică uriașii din biblie, mergeau la fix cu balaurii. Cert este că știrea a rezistat aproape o săptămână, iar domnul învățător a adăugat, din colaborări, la
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
doua zi, știrea apăru în tabloid însoțită de mai multe fotografii color cu șarpele de mare, cu pitoni uriași, crocodili și viței cu cap de om sau anaconde care înghițeau vaci. Totul se petrecea desigur în mirifica așezare Cochirleanca, veche vatră de cultură încă de pe timpul costobocilor. Cum cititorii erau familiarizați cu populațiile antice, costobocii, adică uriașii din biblie, mergeau la fix cu balaurii. Cert este că știrea a rezistat aproape o săptămână, iar domnul învățător a adăugat, din colaborări, la
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Jurnal > SCRISOARE DE INTENȚIE. 2015. VATRA ATLANȚILOR DIN CARPAȚI SAU TERRA MIRABILIS. COMUNITATE AUTOSUSTENABILĂ. PRIETENII AURICE ȘI PROTEICE ÎN ARTĂ ȘI ȘTIINȚĂ Autor: Constantin Milea Sandu Publicat în: Ediția nr. 1511 din 19 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Foto: Două coloane infinte care sprijină cerul (foto
SCRISOARE DE INTENŢIE. 2015. VATRA ATLANŢILOR DIN CARPAŢI SAU TERRA MIRABILIS. COMUNITATE AUTOSUSTENABILĂ. PRIETENII AURICE ŞI PROTEICE ÎN ARTĂ ŞI ŞTIINŢĂ de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1511 [Corola-blog/BlogPost/353190_a_354519]
-
144 de Scrisori de tranziție din Mileniul III către prințesa X”, jumătate din aceste scrisori sunt publicate pe revista Confluențe literare. Între timp, am prezentat pe albumul foto sculpturi pe Facebook câteva proiecte culturale, printre care și schița unui site: “Vatra Atlanților din Carpați” sau “TERRA MIRABILIS HABITAT - Comunitate autosustenabilă - PROCESSIO PER CONVERSIO - Ediție Solară - Prietenii aurice și proteice în artă și știință”, în colaborare cu Raluca Crina Florescu. Pentru mine, femeia este o entitate spirituală superioară, o Stea arzătoare cu
SCRISOARE DE INTENŢIE. 2015. VATRA ATLANŢILOR DIN CARPAŢI SAU TERRA MIRABILIS. COMUNITATE AUTOSUSTENABILĂ. PRIETENII AURICE ŞI PROTEICE ÎN ARTĂ ŞI ŞTIINŢĂ de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1511 [Corola-blog/BlogPost/353190_a_354519]
-
Română de Dezvoltare BRD Grupe Societe Generale, pe numele Sandu-Milea Constantin: în lei: RO58BRDE080SV45322990800; și euro în valută: RO16BRDE080SV36875130800 Și un link cu un fragment din manifestul feminist universal: http://confluente.ro/Reportaj imaginar la un congres interna constantin milea sandu 1336997198.html Referință Bibliografică: Scrisoare de intenție. 2015. Vatra Atlanților din Carpați sau Terra Mirabilis. Comunitate autosustenabilă. Prietenii aurice și proteice în artă și știință / Constantin Milea Sandu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1511, Anul V, 19 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Constantin Milea Sandu : Toate
SCRISOARE DE INTENŢIE. 2015. VATRA ATLANŢILOR DIN CARPAŢI SAU TERRA MIRABILIS. COMUNITATE AUTOSUSTENABILĂ. PRIETENII AURICE ŞI PROTEICE ÎN ARTĂ ŞI ŞTIINŢĂ de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1511 [Corola-blog/BlogPost/353190_a_354519]
-
în: Ediția nr. 1635 din 23 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Cu obârșie basarabeană, născută la Chișinău, pe 19 septembrie 1927, copil vesel, cu ochi rotunzi ca bilele și lucitoare ca jarul, glăsuitoare de cânt moldovenesc pur, de la natura și vatra lui, dar finisat precum cristalul de șlefuitorul sticlei, artista inegalată între hotarele românești, în toate timpurile și de nimeni, Angela Moldovan aduce dovadă că vibrația melosului nu e o înzestrare de sine stătătoare a vocii. Ea este zidită în ființa
ANGELA MOLDOVAN. O ÎNTÂLNIRE CURMATĂ, AŞTEPTÂND...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353232_a_354561]
-
Autor: Liviu Pirtac Publicat în: Ediția nr. 1582 din 01 mai 2015 Toate Articolele Autorului În valea dintre Jiuri Durere mare este Când jos în mină iarăși Pe moarte se muncește. Bărbați sculptați în piatră - Puternici vel-vânjoși Strivesc pericolul pe vatră, Minerii văii cei frumoși. Intră mândri-n subterane Și iubesc viața grea, În salopete port icoane Sfințite sunt de-pururea. Ei știu când intră-n mină dară, Ei știu ce au de făcut - Și-așteaptă mult să iasă afară Din
ODĂ ORTACILOR TRECUŢI ÎN NEFIINŢĂ ÎN MINELE DE CĂRBUNE DIN VALEA JIULUI de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352576_a_353905]
-
limbi: dacă și latină populară. De exemplu, ambele „neamuri” de populație amestecată rosteau numele multor ape, plante sau animale, în denumirea veche a limbii geto-dace: Timiș, Criș, Mureș, Cerna, Dunăre, Argeș, Jiu, Olt, Buzău, Prut, Siret etc., sau: brusture, mazăre, vatră, cătun, brad, barză, mânz, viezure și multe, multe altele... Adeseori, sau de regulă, concluziile istoricilor, mai cu seamă ale celor străini, erau dictate de anumite interese geopolitice. În acest caz, cred că ar fi oportun să facem trimitere la multe
ADEVĂRATA OBÂRŞIE A POPORULUI ROMÂN. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895]
-
babe, Toacă tot ce s-a adus. De purcel câteva labe, Ceapă și cartofi au pus. Cârnaț adus de moșnegi, Toacă că ei sunt prea blegi, Paprika, colesterol, Le amestecă cu spor. Tralala.... Ce minune vom mânca ! Focul pâlpâie în vatră, Foc și-n inimă avem; Bătrânețea nu-i o piatră, Când mâncăm gulaș și bem. În mireasma de parfum, Ce s-a îmbâcsit cu fum, Spunem bancuri și cântăm, În timp ce burta umflăm. Tralala.... Bătrânețea nu-i chiar rea ! Bem apă
UNU MAI GULĂŞERESC de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/352688_a_354017]
-
și regionale ale spiritului românesc. Astfel, în parteneriat cu instituții din Roman cât și din țară, avem în desfășurare următoarele proiecte cultural-educative: - proiectul Cultură, Artă și Educație - Muzeul de Istorie, Roman - coordonat de muzeograf Otilia Mircea; - proiectul Istorie, Oameni și Vetre Romașcane - în parteneriat cu Farmacia Aruncus, Roman, coordonator Emilia Țuțuianu; - proiectul Cafeneaua de Jazz, Litere și alte Acareturi - în parteneriat cu Liceul Teologic Ortodox Sf. Parascheva, Agapia, coordonator prof. Elina Drăghiceanu; - proiectul Viața Culturală din Moldova - Centrul Cultural Spiritual, Văratec
EMILIA ŢUŢUIANU – OMAGIU CĂRTURARULUI ROMAŞCAN GEORGE RADU MELIDON de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352737_a_354066]
-
TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Istorie > GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU - CINE SUNT HUNII-UNGRO-MAGHIARII? Autor: Gheorghe Constantin Nistoroiu Publicat în: Ediția nr. 1171 din 16 martie 2014 Toate Articolele Autorului "Continuitatea românilor în vatra lor strămoșească - Dacia - nu a fost contestată până la sfârșitul secolului al XVIII-lea.” (Franz Joseph Sulzer-Geschichte des transalpinischen Daciens) Sensul unei rase, nații ori seminții în istorie nu constă în cuceririle și acaparările samavolnice teritoriale, provinciale, în migrațiile barbare distrugătoare
CINE SUNT HUNII-UNGRO-MAGHIARII? de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353592_a_354921]
-
ale societății deschise, ci în misiunea spirituală și jertfelnică pe care o aduc lui Dumnezeu, nației lor și indirect celorlalte națiuni. Națiunea noastră dacoromână este cea care a înrâurit dublu destinul rasei migratoare a huno-ungurilor: i-a așezat într-o vatră ca temelie a vieții și le-a dat un sens spiritual încreștinându-i la ortodoxie. Drept recunoștiință s-au învrăjbit într-o acută tendință de hegemonie, de jafuri repetate, de profanări ale sfintelor locașuri, de masacre înmiite asupra populației civile, care
CINE SUNT HUNII-UNGRO-MAGHIARII? de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353592_a_354921]
-
de a nu putea împărtăși teoria venerabilului meu amic, teorie deja susținută altă dată de Sulzer și Roesler, asupra raporturilor de filiație între ramura daco-romană și ramura macedoromână a gintei traco-latine. Comunicarea savantului nostru încântă asistența atestând străvechimea Dacoromânilor în Vatra lor multimilenară. (B.P.Hașdeu, Sur les elements turcs dans la langue roumaine. Notice lue au VII-e Congres des Orientalistes, a Vienne, le 2 octombre, 1886, Bucarest, 1886, p. 5-6, 19-20, 21, 50, ) Savantul nostru Hașdeu aflat în corespondență cu Hunfalvy
CINE SUNT HUNII-UNGRO-MAGHIARII? de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353592_a_354921]
-
la numărul prizonierilor. Cifra prezentată de Criton sau de alți adepți ai teoriei Golirii complete a Daciei ocupate în anul 271, d.Hr. este falsă, este o veritabilă găselniță pentru iarmaroc. Ea a fost îmbrățișată doar pentru a se justifica Vatra străbună rămasă goală în fosta provincie ocupată și a se impune teoria așezării migratorilor Huni în Vatra noastră părăsită, atunci. Dovadă este pseudo-teoria susținută de Sulzer și Roesler. Alt raționament este că armata romană oricât de puternică ar fi fost
CINE SUNT HUNII-UNGRO-MAGHIARII? de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353592_a_354921]