128,121 matches
-
așează, în cadrul Noii ordini europene, pe temelia unui naționalism integral, cele mai sincere gânduri ale mele se îndreaptă către Excelența Voastră care, însuflețit de flacăra convingerii, este entuziastul susținător al Marii Germanii de sub egida conducere a lui Adolf Hitler. în calitate de vechi prieten și admirator al Reich-ului național-socialist, pentru a cărui cunoaștere și prețuire am luptat mulți ani în patria mea, vă rog să primiți, Excelență, cele mai calde urări pentru viitorul Marii Germanii, pentru izbânda finală a Führerului și pentru fericirea
În arhive diplomatice germane Nichifor Crainic by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11678_a_13003]
-
Totul, - timpul trecând, -- s-a prescris. Ca la tribunal. Ori se îmbogăți, prin cine știe ce dovezi, care, fără a lămuri cât de cât faptele, fac parcă să se mai îndulcească nițel judecata... Așa, de pildă, recent, într-un carnet de note vechi, dau de un citat în franceză, de mână, cu o caligrafie ordonată, de profesor trecând tema lecției pe tablă. Scris ce nu-mi aparține. Fraza mă intrigă: Qui a rejeté ses démons, nous inopportune avec ses anges... Puțin mai jos
Scribul egiptean by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11699_a_13024]
-
Cristian Teodorescu Acest val de inundații care a lovit România a scos la iveală vechi hoții, neglijențe sau prostii criminale, dar și o solidaritate a oamenilor de rând, unul dintre puținele lucruri normale din țara asta. Au venit să ne ajute, în Banat, unguri, nemți, olandezi, oameni care au cultul voluntariatului și care au reacționat
Ticăloșiile de sub ape by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11709_a_13034]
-
e pistruiată cu bulboane și vârtejuri de nostalgie pură." Pentru a le regăsi, el deambulează pe străzile metropolei, căutând însă nu luxul urban, zonele rezidențiale, cartierele strălucind de curățenie și confort, ci, dimpotrivă, cariile vizibile ale Bucureștilor, pereții coșcoviți, casele vechi ruinate cu trecerea anilor și rămase, unele, ca niște imagini spectrale ale zădărniciei. Dacă sufletul casei pare să fi zburat din aceste alcătuiri fantomatice (un zid ce abia se mai ține, o scară ce nu mai duce nicăieri), ele au
Ușa stacojie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11697_a_13022]
-
într-atât s-a dizolvat Babaevski în împerecherea mitologică dintre partid și literatură, încât pentru el toate îndoielile care au frământat prima generație de scriitori realiști-socialiști sunt excluse. El nu și-a înăbușit "propriul cântec". Semeon Lipkin, un poet din vechea generație, mi-a povestit că pe Fadeev l-a îngrozit primitivismul "Cavalerului", comparându-l cu un "scaun de bucătărie". în literatura sovietică pătrundea a doua generație (și s-a dovedit a fi ultima) de realiști-socialiști, scriitori-scaune de bucătărie. Când romanul
Două eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11639_a_12964]
-
cu o femeie mai bătrână decât el și doar pentru că aceasta nu are nici o pretenție, în Rusian Woman amanta e o rusoaică ce face bișniță în piață, în Iubita mea iubea rusește bărbatul își părăsește temporar logodnica pentru un mai vechi amor, în Amanta anului 2000 petrecerea de revelion este un bun prilej de agățat alte femei... Schemele epice se repetă de fiecare dată cu minime variații: soția apare în povestire doar ca referință pentru starea civilă a bărbatului viril și
Cum se dezbracă o femeie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11716_a_13041]
-
în seara aceea m-am certat totuși cu soția?" se întreabă naratorul incurabil, tele-martor și nu protagonist, de data aceasta, martor frustrat al jocului erotic performat de celălalt. Răspunsul se află în celelalte proze. A doua povestire notabilă este Muncă veche, oameni vechi, o pastișă bucolică și paideică după Sadoveanu. Eliberat de tema sa preferată și concentrat exclusiv asupra texturii stilistice a manierei, seriozitatea lui Dumitru Ungureanu izbutește în moș Din, "profesorul" de coasă, primul său personaj simpatic și un text
Cum se dezbracă o femeie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11716_a_13041]
-
aceea m-am certat totuși cu soția?" se întreabă naratorul incurabil, tele-martor și nu protagonist, de data aceasta, martor frustrat al jocului erotic performat de celălalt. Răspunsul se află în celelalte proze. A doua povestire notabilă este Muncă veche, oameni vechi, o pastișă bucolică și paideică după Sadoveanu. Eliberat de tema sa preferată și concentrat exclusiv asupra texturii stilistice a manierei, seriozitatea lui Dumitru Ungureanu izbutește în moș Din, "profesorul" de coasă, primul său personaj simpatic și un text liric frumos
Cum se dezbracă o femeie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11716_a_13041]
-
de bine ascunsă, și mulți artiști au păstrat doar pentru ei, și pentru un cerc restrîns de prieteni, nenumărate echivalente, unele chiar infinit mai suculente și mai corozive. Cu mai mulți ani în urmă, Simion Mihuță, celebrul anticar de la Curtea Veche, a primit spre vînzare, de la un binecunoscut istoric de artă, două desene grele și pioase, ambele nesemnate. Primul reprezenta o scenă de spovedanie, dar pe sub pulpana sutanei doamna îngenuncheată mărturisea, în priză directă, o smerită și nobilă artă a felațiunii
Artistul și amorul(mic eseu asupra fantasmei erotice) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11731_a_13056]
-
fie: înțelegerea între popoare, schimb internațional de idei, în fine, tot ce poate pregăti concordia perpetuă între oameni. Ideile lui Galsworthy sunt frumoase, nu trebuie însă să ne închipuim că sunt și originale în această materie. Nu! Ideea aceasta e veche de mii de ani, fiindcă dacă ea a fost exprimată pentru prima dată în Profeți, se află în principiu la Moise, căci după cum zice Edouard Schuré: "De la Moise încoace, putem să ne zbatem oricât vrem, lumea se îndreaptă spre unitate
N. Steinhardt la 16 ani - în revista Liceului Spiru Haret by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/11701_a_13026]
-
deocamdată detaliu, se va rîndui odată singur (dar nu de la sine...). Canonul nu înseamnă, sau n-ar trebui să însemne, remarcă Mircea Martin, doar o listă de preferințe. Așa se întîmplă însă, fiindcă mai toate criteriile sînt, deocamdată, laxe. Iar vechiul canon, apărat mult mai bine, de către cei care l-au impus, de ingerințele unui regim opresiv, se ține încă verde. Mutarea pe care, cu o temelie teoretică neostentativă, dar vizibilă și foarte serioasă, o recomandă-anticipează criticul este aceea a consolidării
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11711_a_13036]
-
cu anii, o tatonare de la distanță ajunge o mereu înnoită, caldă prietenie. Amănunte de istorie literară trăită... Gîndești ca mine, sînt om cu tine?! E zicala de lume nouă (și subțire...) pe care-o întorc pe toate părțile "invitații" Dilemei vechi (ai Simonei Sora) din numărul 69, la tema Ideologia strică omenia? Răspund, în fel și chip, Paul Cernat, Sanda Cordoș, Andrei Cornea, Caius Dobrescu, Alina Mungiu-Pippidi, Carmen Mușat, Sorin Vieru. Încadrat de două citate, din Adrian Marino și din Sorin
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11711_a_13036]
-
trecerea lui György Harag. Marele nostru regizor care a prizat bine cu locul, cu trupa, care a montat aici, în anii optzeci, o trilogie Cehov... cobor niște scări și, pe un perete, o imagine aiuritoare din Pescărușul, cred, o fotografie veche, patinată, cu marginile rupte, conservată sub sticlă, o fotografie de grup din spectacol. Mă apropii, mă uit în ochii actorilor, la expresia lor. Mă emoționez. Mi se pare că la zilele Harag, organizate de Tompa acum cîțiva ani la Cluj
Patima Medeei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11705_a_13030]
-
înnorată, cu soare sărac, face să iradieze pe figura sa britanică mai mult lumina-i interioară, contrastând cu fețele celorlalți. Botul bărcii, gata de plecare, stă săltat pe primele două scânduri ale pontonului, martor al atâtor întâmplări petrecute în spațiul vechii așezări a Bibeștilor. Exceptând figura clară, figura lăuntric iluminată a lui Vinea, peisajul sumbru de pe malul lacului, înnegurat oarecum, pare, cum zicea Titus Popovici... inconștiu,... pe când ne plimbam împreună pe lacul vara orăcăind de broaște, iarna înghețat tun, cu gheața
Ion Vinea la Mogoșoaia (12 aprilie 1963) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11725_a_13050]
-
purtător de steag al conștiinței antitotalitare, o pildă de curaj, demnitate, caracter etc. Mărturisim că ne-a uimit nu doar persistența unei atari perspective intenabile, dar și contrasemnarea ei de către cîteva nume, la rîndul lor importante, într-un număr mai vechi din Caiete critice, înțesat de hiperbole închinate fostului director al Editurii Cartea Românească. De ce să nu ne mulțumim cu recunoașterea unor merite reale ale sale și să-i atribuim altele, fanteziste? Căci adevărul este acesta, rezumat de dl Geacăr: "Om
O revizuire convingătoare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11744_a_13069]
-
prindă contur, scriitorul devine tot mai conștient de misiunea sa și de dificultatea acesteia. Cercetătorul acordă o importanță cu totul specială elementelor de comunicare directă dintre scriitor și cititorul virtual. Este vorba de fragmentele metatextuale, autoreferențiale, în care, pe urmele vechilor cronicari, scriitorii epocii își căinează soarta de a fi nevoiți să se exprime într-o limbă lipsită de tradiții literare și cu o circulație restrînsă. Informațiile aduse de Leon Volovici nu sînt noi (ar fi și dificil, la aproape treizeci
Cum s-a născut literatura română? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11715_a_13040]
-
din acei ani ai precipitării culturii și civilizației românești spre modernitate dobîndesc sens și logică. De aceea, retipărirea ei după aproape trei decenii este binevenită. n Leon Volovici, Apariția scriitorului în cultura română, ediția a II-a, revizuită, Editura Curtea Veche, București, 2004, 120 pag.
Cum s-a născut literatura română? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11715_a_13040]
-
despre ținut și locuitorii săi, despre formele naturale și despre așezări precum Cernavodă, Galați, Tulcea, Constanța sunt toate de "sorginte livrescă", observă Hobana, indicând și unele surse. Polemizează în acest punct cu ipoteza hazardată a unui Simion Săveanu, cercetător mai vechi care susținuse că Jules Verne a călătorit în România și încă în mai multe rânduri. Sprijinit totdeauna pe documente, pe cercetări sigure, rigurosul Hobana respinge exagerările, speculațiile care pornesc de la aparențe, oricât ar fi acestea de ademenitoare. În Mathias Sandorf
Jules Verne și românii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11714_a_13039]
-
loc. Femeile se adunau în bucătărie, pregătind de mîncare, iar bărbații stăteau în sufragerie, purtînd conversații cu voce scăzută. Milton aduse butelcile prăfuite din bar. Scoase sticla de Crown Royal din sacul ei de catifea purpurie și o oferi musafirilor. Vechiul nostru joc de table a fost scos de sub un teanc de alte jocuri și cîteva dintre femeile mai bătrîne au început să bată mătănii. Toată lumea știa că fugisem, dar nimeni nu știa de ce. În particular, se întrebau unii pe alții
De curînd în librării - Jeffrey Eugenides - Middlesex by Alexandra Coliban-Petre () [Corola-journal/Journalistic/11707_a_13032]
-
luna viitoare, la 4 mai, spre licitație celebrei case "Christie's" din Manhattan. Autenticitatea indubitabilă a lucrării a fost și este adeverită și de cel mai competent expert european, istoricul de artă Friedrich Teja Bach care, bizuindu-se pe o veche adeverință bancară și pe documentele de asigurare și expediție poștală ce au însoțit sculptura de al Paris la Bruxelles în prima jumătate a secolului trecut, a girat cu semnătura sa descoperirea și proveniența capodoperei. Acum anunțata lucrare pentru vânzare la
Un Brâncuși neștiut by Barbu Brezianu () [Corola-journal/Journalistic/11775_a_13100]
-
poștală ce au însoțit sculptura de al Paris la Bruxelles în prima jumătate a secolului trecut, a girat cu semnătura sa descoperirea și proveniența capodoperei. Acum anunțata lucrare pentru vânzare la "Christie's" provine din colecția doamnei Léonie Ricou, o veche cunoștință de tinerețe a academicianului profesor George Oprescu, care obișnuia să vorbească despre cele câteva sculpturi de Brâncuși aflate în colecția acestei protectoare a artelor și artiștilor din prima jumătate a secolului trecut. Doamna Ricou, căreia Brâncuși i-a dedicat
Un Brâncuși neștiut by Barbu Brezianu () [Corola-journal/Journalistic/11775_a_13100]
-
înțeles nimic, un bătrân înțelept și tolerant (August pălărierul) și un ins cuminte în nebunia lui, până la proba contrarie (Anghel): toți aceștia au câte un Antipa al lor, creat și modelat în acord cu propria imaginație, cu fantasmele personale. Oglinda veche și misterioasă refuză să reflecte imaginea eroului; și numai în ochii inteligentelor patrupede (cuplul canin Eromanga-Argus) acesta e văzut la scară reală... Ambiguitatea lui, structurală, este marcată așadar și printr-o încețoșare a perspectivei, printr-o diminuare a capacităților perceptive
Viața e în altă parte (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11723_a_13048]
-
D. }epeneag) nu o substituie totuși pe cea realistă, în care George Bălăiță își arată excepționale resurse prozastice. Frazele ample, savant construite, se deschid către toate zările lumii românești din anii comunismului, coborând totodată pe scara timpului și recuperând fragmente vechi, alterate și mutilate de noua societate. Lucruri mărunte care tulbură și încântă ochiul naivului și amintesc aerul altei lumi în sufletul unui mincinos", cum apare scris într-un caiet al lui Viziru. Ele apar în pagină prin lungile descrieri inserate
Viața e în altă parte (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11723_a_13048]
-
așa cum ies la "scuturat", întîmplările din carte țin de o pan-ficțiune sau de o realitate cam debilă, sprijinită pe manuscrise făcute sul. Am citit, cu alte cuvinte, niște memorii de "autor", nu de "actor" (împărțirea, cunoscută nouă din mai vechile romane ale lui Constantin }oiu, în "personaje", lato sensu, care trăiesc/ fac istoria și "personaje" care doar o scriu se actualizează și aici...). și, chiar fără pretenții de palimpsest, niște memorii de memorii. Întîi, niște caiete din studenție, din vremurile
Amintiri cu de-amănuntul by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11741_a_13066]
-
fiecare amănunt în parte și despre nici unul în chip special, demonii adormiți în detalii. Pe care nu se cade, în nici un caz, să-i alungi, fiindcă, spune Henry Michaux, descoperit, ca din întîmplare, într-o notiță stingheră, găsită "printre hîrțoage vechi", qui a rejeté ses demons, nous inoportune avec ses anges...Sau se cade, doar dacă, vorba cizmarului care voia să plece la Las Vegas, dintr-o altă "schiță", n-oi fi "din ăia care scriu la povești"...
Amintiri cu de-amănuntul by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11741_a_13066]