2,286 matches
-
dezvoltarea psihologiei, a sociologiei și a antropologiei, istoria a făcut față anexând problematică disciplinelor care puneau sub semnul îndoielii dominația ei. Atenția s-a deplasat deci către obiecte (sisteme de credințe, atitudini colective, forme rituale etc.) care aparțineau până atunci vecinelor sale. Apropriindu-și demersuri și metode de analiză care erau cele ale istoriei socio-economice, marcând în același timp o deplasare a chestionarului, antropologia istorică, practicată de specialiști precum Jacques Le Goff sau Nathan Wachtel, a putut să ocupe avanscena istoriografica și
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
te naști, determinant pentru devenirea ta. - Teribile conflicte cognitive rezolvate prin scris. Ceea ce pe el l-a determinat să se miște spre un ideal, idealul eroului sfânt, pe alții îi lasă indiferenți. Încă din copilărie, amușina urmele sfinților. Le citea vecinelor din Viețile sfinților cu un patos care smulgea de la auditoriu bocete și țipete. Ba chiar hotărâse, copil fiind, să o șteargă spre port cu gândul Athosului, să ia urma sfântului Ioan, însă un căpitan l-a izgonit spre casă. „Atunci
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
ruptura calitativă fantasmată; de la îmbunătățire la ruptură e ceva cale, după cum nici conviețuirea în paralel nu se confunda cu segregarea. − Slavă Domnului că nu! găsi Rudi momentul oportun pentru o divagație. A propos: v-am spus că am o nouă vecină peste drum? O rusoaică profesoară de balet, sau dansatoare profesionistă, n-am înțeles prea bine din prima întrevedere. Ne-am întreținut mai deunăzi pe tema lipsei de perdele la ferestrele olandeze. − Ca să vezi! Invită-ne mai des pe la tine, Rudi
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
stiliștii, știrile de la ora cinci... Alt timp, altă mantie care se Întinde peste sufletul colectiv! (09.01.2010) Unde suntem? Încotro ne Îndreptăm? După raportul nefavorabil asupra justiției din România, mai multe ziare occidentale au conchis că țara noastră și vecina din sud au intrat cu o sută de ani mai devreme În Uniunea Europeană. Am auzit de mai multe ori spunându-se, Între confrați, În media, că suntem cu o jumătate de veac Înapoi, dar o sută de ani?! Nu e
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Îi murise soțul de câțiva ani, ea devenise cam absentă, nimeni n-a consultat-o, dar cred că asta avea, nu mai știa unde se află, copiii (o fată În oraș, alta la muncă În Italia) au plătit pe o vecină s-o hrănească, se achita foarte bine, dar bătrâna a plecat Într o zi, culegând flori pe marginea șanțului, și nu s a mai Întors. Au găsit-o după câteva săptămâni moartă În pădure. Ce diferențe Între două societăți europene
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
dintre aceștia, de la regele Suediei, Gustav al III-lea, la împărăteasa Rusiei sînt gata să o facă. Dar ei mai știu că regele Spaniei, Carol al IV-lea, și Victor-Amedeo de Savoia nu au interes să intre în conflict cu vecina lor și că regele Angliei, George al III-lea, a hotărît să rămînă neutru. Chiar dacă în 1791 se vede că "prin însăși natura ei, Revoluția este dușmana tuturor cîrmuirilor și tinde să le distrugă pe toate în așa fel încît
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
au dovedit a fi cât mai puțin rusofile posibil și cu care am avut cele mai bune relații, am luat partea opresorului turc. Eroarea funestă a politicii noastre tripliciene în Orient, care aruncase Rusia, prietena naturală și cea mai bună vecină a noastră, în brațele Franței și ale Angliei, această eroare era cu atât mai vizibilă și mai clară, astfel că o amenințare franco-rusă, singura ipoteză susceptibilă să scuze o politică tripliciană, putea fi exclusă din previziunile noastre. Ar mai fi
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
și să se apropie ceva mai mult de victima sa. Într-o seară, la cină, acesta descrie, cu mult talent și voiciune, câteva scene de vânătoare la care asistase în India, satisfăcând astfel, după cum își dă foarte bine seama, interesul vecinei de masă pentru tot ce este exotic și inaccesibil, pentru aventură în toate sensurile cuvântului. Orele se scurg. Se face târziu. Doamna își trimite în cele din urmă copilul la culcare, însă nu-l urmează. Cei doi protagoniști ai flirtului
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
sânge, t ata îl ia și își duce fiul la spitalul de la oraș. De la TârguĂOcna. Când doctorul îl consultă constat că în afară că pierduse mult sânge osul piciorului nu mai avea stabilitate. Ieșise de la locul lui, cu toate că avusese lopățelele vecinelor noastre și în plus era vorba și de o anumită infecție, greu de identificat și de vindecat. Ce facem bade, îi tăiem piciorul feciorului?, îl întreabă doctorul pe tata. Tata nici să audă de așa ceva. Se supără, ba ch iar
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
o mare f ericire. Eu pregăteam permanent țăghiile, cu ochii la vârtelnița cu sculele de fire, iar mama, parcă în întrecere cu mine, nu mai prididea bătând la stative, vatale, cum am aflat că le zicea ea când vorbea cu vecinele, referindu-se la realizarea pânzei în casă. Așa sau aproape așa, cu mare meșteșug și răbdare, printr-o muncă de colaborare, se ajungea la pânza de cânepă sau de in, necesară pentru îmbrăcămintea și lenjeria din casă. Pentru a câștiga
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
retrase în sfârșit, cu regeretele de rigoare, mai ales pentru benzină consumată până la București, deoarece era criză mare și benzină era cartelata. După această vizită inopinantă, Lăură a fost întoarsă pe dos ziua întreaga. Devenise irascibila, s-a certat cu vecinele ei de apartament, s-a încuiat în camera ei, a refuzat să meargă la plimbare. Nu se gândea deloc la prof, ci pur și simplu vizita lui neanunțata la București o enervase. Totul fusese atât de imprevizibil, că nu mai
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
Rusia, un amestec de frică și de antipatie, născut din istoria uneori tragică a relațiilor noastre cu această țară. Un asemenea complex dispare greu. Dar să privim cu atenție lumea în care trăim. Să observăm că Rusia nu mai este vecina noastră directă. Între noi și ea se interpune Ucraina țară care are relații nu prea călduroase nici cu noi, și nici cu Rusia. Să observăm că, la un volum al schimburilor comerciale dintre noi și Rusia (de aproximativ 6 miliarde
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
aici, lângă fântână,/ De muza-i drăgălașă condus cu drag de mână,/ Și pe tăbliți de ceară scriind c-un stilețel/ A muzei blânde șoapte ce aude numai el) : e vorba de o fântână familiară și publicului său fidel (Frumoasele vecine de versuri iubitoare,/ Dorite ca să vadă pe-al lor poet visând/ Și sub stejar, la umbră, minuni improvizând - I 2). La rândul ei, sclava Getta, care îl cunoaște pe Horațiu din al lumei splendid concert de admirări, îi închină o
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
sărate ori sălcii. În rezumat, privitor la valea Lohanului putem spune că: Aă formarea acestei văi este mai nouă decât a multora din văile râurilor ce brăzdează Podișul Moldovenesc, ea pare însă a fi mai veche decât aceea a Crasnei vecine de la Nord și Nord West; Bă în bazinul Bârladului, Lohanul este arteră hidografică periferică, reprezentând, indirect, maximum de înaintare spre răsărit a bazinului râului Siret, în defavoarea Prutului; Că în evoluția sa morfologică, valea acestui râu fiind supusă de timpuriu fenomenului
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
cel pe care îl ia, fiecare afecțiune cu antibioticul ei. Ziua moțăie lungită pe canapea, noaptea doarme prost. Transpirațiile o silesc să-și schimbe des pijamaua. Și pe urmă, starea ei devine satisfăcătoare. Relativ. Doarme mai bine și ziua citește. Vecina lor, Maryse, vine să-i țină companie pălăvrăgind. Aduce flori, fructe, prăjiturele uscate. Alegerea noului papă a tulburat-o pe Maryse, catolică practicantă. Pe Ioan Paul al II-lea nu-l mai avea la inimă, dar Benedict al XVI-lea
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
farmecul primei seri. Obosit, dar fără prea multe păreri de rău, porni spre Vila orelor de lumină: numai de-ar dăinui misterul, căci timp pentru a-l dezlega va rămâne mereu. E frumos afară, dar nu îndrăznește să iasă. Jacqueline, vecina de la trei, îi strecoară un bilet în cutia de scrisori, pentru a-i împărtăși dorințele ei fierbinți. Doamna F. de la parter întreabă de ea de câte ori se întâlnește cu soțul ei. Celelalte etaje îi transmit mesaje de simpatie. Dar ea nu
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
de odihnă. Și de singurătate. Sunt nu puține problemele de pus la punct în ea însăși și pentru după ea. Păstrează contactul cu tot ce se întâmplă în imediata apropiere, prin Maryse. Acum, imobilul lor e în plină criză aviară. Vecina de la patru duce o campanie împotriva papagalului pe care tânărul Ahmed îl ține pe balcon. Foarte sociabilă, zburătoarea, un cenușiu de Gabon, întâmpină cu trăncăneli și fluierături tot ce mișcă. Întâi și întâi, vecina de la patru o ia deoparte pe
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
lor e în plină criză aviară. Vecina de la patru duce o campanie împotriva papagalului pe care tânărul Ahmed îl ține pe balcon. Foarte sociabilă, zburătoarea, un cenușiu de Gabon, întâmpină cu trăncăneli și fluierături tot ce mișcă. Întâi și întâi, vecina de la patru o ia deoparte pe mama lui Ahmed: "Du pasărea asta într-o cameră din spate!" Dar femeia îi răspunde că nu se bagă, papagalul nu e al ei, e al băiatului. Maryse, interogată la domiciliul personal, declară că
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
mama lui Ahmed: "Du pasărea asta într-o cameră din spate!" Dar femeia îi răspunde că nu se bagă, papagalul nu e al ei, e al băiatului. Maryse, interogată la domiciliul personal, declară că fluierăturile n-o deranjează. O altă vecină, Chantal, interpelată când își face cumpărăturile la Carrefour, răspunde că pasărea dă un pic de viața blocului! Nimeni nu vrea să iscălească o scrisoare de protest adresată primarului. "Numai pe mine mă deranjează papagalul ăsta!", exclamă femeia, furioasă, nevrozată. Ba
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Da, mamei dumneavoastră îi e frică de fantome. Și dumneavoastră? Nastia izbucni în râs: "Eu și mama suntem foarte deosebite." Când râdea, i se dezveleau puțin gingiile roz. "Drăguță, dar nu excepțională", conchise imparțial locotenentul. Și tare: "E din cauza unei vecine asasinate de un soț gelos, nu-i așa?" Da, o poveste veche, aproape uitată, dar în ultima vreme mamei îi este frică de orice. Prezența dumneavoastră o liniștește. Fără a desluși, cred eu, toate implicațiile spuselor Nastiei, locotenentul s-a
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
spuneau că a auzit când am mângâiat-o pe mână și i-am spus: sunt eu, Maryse, te îmbrățișez, Lolone... O chema Léone, dar considera asta bătrânicios și voia să-i zicem Lolone..." În ascensor, Maryse se întâlnise cu o vecină: "I-am spus, știți, a murit doamna F., facem o colectă pentru flori. Câți ani avea? Ca mine, i-am spus, 87. A ridicat din umeri: ehh..." Discută mult despre răposata și despre gentilețea ei. Și cât mai stă cu
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
capul în jos și mâinile atârnând. Sumbru și singur. N-a vorbit nimeni cu el. Asta i-a strâns Marysei inima: "Eu mă duc la el, i-am spus Jacquelinei. Și m-am dus. Didier, i-am zis, sunt o vecină... Îl cunosc pe Ahmed, îți aduci aminte de Ahmed? Știam că erau prieteni altădată. A ridicat trist capul: ah, Ahmed! Și a repetat: ah, Ahmed! Te îmbrățișez tare-tare, Didier, i-am zis, și mă gândesc la tine. Și pe urmă
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
își dădu seama, cred eu, că iubirea nu se va mai întoarce, fugise odată cu timpul frumos al cărui reflex înșelător fusese. Atunci, soluția... Îi face o vizită Marysei ca să-i aducă ziarele unde e vorba de Benedict XVI, asupra căruia vecina ei își ține ochii mereu țintă. Vorbesc despre doamna F. "Când mă gândesc că s-a dus înainte de mine..." " Nimeni nu știe nici ziua, nici ceasul, spuse Marysa, Domnul o să vină ca un tâlhar..." Se întorcea de la plajă, ducându-și
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
lăudă excelența vinului. "De unde l-ai cumpărat, întrebă Caterina, tot de la tatăl lui Lillișu?" "Evident." S-a băut în sănătatea celui care îl cumpărase și a celui care îl vânduse, oferind câteva sticle în plus. Locotenentul află chiar din gura vecinei lui de masă că tatăl ei era un podgorean neamț și că pe ea o chema de fapt Lilly Schuh. Numele ei, care în germană însemna pantof, o distra teribil pe Nel. Tot sărind într-un picior și repetând Lilly-Schuh
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
discutăm diseară." Rămasă singură, Caterina mai citi o dată scrisoarea, foarte lungă, și, ridicând iar capul, sfâșiată între tristețe și perplexitate, o strecură în dulap, sus de tot, sub lenjerie. Puțin după, Nel auzi zgomot de crătiți și apoi voci. O vecină, cu care Caterina se împrietenise, îi făcea o vizită în bucătărie, să discute despre rețete. Penuria, deja resimțită, obliga la ajustarea felurilor de mâncare. "Nici nu știi ce trimitem în Germania, spunea vecina, fratele meu lucrează la poștă și ne-
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]