3,476 matches
-
pe tobă, s-o bată. Circulau și niște anunțuri: A sosit bleharul, A trecut hotarul, Hai, veniți cu ce aveți: Cu blehoance, cu găleți! Dacă vreți să cumpărați Acasă nu stați! Vrei ceaune, căzănele, șăici, bidoane sau burlane? Acum repede veniți, Nu mai stați să vă gândiți! Ulița pe care intra blehariul cu căruța se umplea repede de lume și începea târguiala. Se bătea palma și ca să fie și mai cu noroc, se opreau la crâșma lui Grecu, la rachiu, pentru
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
singur în crepusculul din jur. Priveam înfrigurat spre locul unde s-a mistuit Spiritul domnesc. Parcă intrase în zidul bisericii...Din crâmpeiul de tablou votiv rămas pe peretele de piatră la care mă uitam - luminat de o rază de soare venită nu știu de unde - mă priveau ochii blajini ai domnitorului Petru Schiopu...In minte au început să-mi zumzăie gânduri fragmentare despre acest tablou votiv, scăpat ca prin minune de vitregiile prin care a trecut această biserică...M-am oprit la
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
în odaia „de din jos pentru oaspeți”. Odaia aceasta este împodobită cu cele mai frumoase scoarțe, aici se păstrează așternuturile, pernele și covoarele, clituite până la pod precum și lada de zestre a fetelor de măritat. Maria auzind gălăgia făcută de noii veniți, veni din odaia de din sus și o îmbrățișă cu drag pe mamă-sa și pe Ghiță. Apoi mama Elena o îndemnă să-i lase pe bărbați să țină sfat în odaia unde intraseră iar dânsa dori să stea împreună cu
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
mari personalități, ce-au făcut mult bine acestei țări, respectiv marele poet Mihai Eminescu și compozitorul Ciprian Porumbescu, doi moldoveni care reprezintă cu cinste poporul nostru Pentru aceasta vă rugăm să mai zăboviți un pic. Gheorghiță Gheorghiu și Costică Abaci, veniți aici. Cei doi știau despre ce e vorba. Toți trei, la circa un metru de prezidiu se așezară în formație. Apărură deodată două viori și un solist gata să dea un mic spectacol. învățătorul Obreja, deschide reprezentația cu un cuvânt
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
problemele critice generate de imposibila colaborare între ambasador și colaboratorii săi, să supraevaluez puținele acțiuni de popularizare și cu caracter cultural ale predecesorilor mei, să detaliez marcarea în Lima a 70 de ani de la Marea Unire, incluzând câteva aprecieri bine venite ale celor câțiva oficiali prezenți la expunere și la expoziția foto. Despre activitatea de informare a M.A.E. am făcut aprecieri generale, exemplificate cu cele câteva informări mai de substanță trimise în ultimele două luni. Problemele administrativ-contabile și de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
purtătorul feminin“ al proiecției empirice a animei din psihicul său. (Cum se poate vedea acum cu limpezime, făptura aceasta galactică e și sursa inconștientă a cărei proiecție multiplicată umple spațiul Poeziei lui Eminescu: făcută strict dintr-o materie „siderică“ și venită tot din „tărâmul palorilor veșnice“, ea reprezintă o stea-înger primordială, din care se vor isca acelea înseilate în marele lui studiu eminescian.) Conform descoperirii lui Jung, „fiecare bărbat poartă cu sine imaginea eternului feminin, nu imaginea unei femei anume, ci
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
în armata română care, după înfrângerea Puterilor Centrale, a ocupat Transilvania, jurase - în vibrantul său patriotism - să ia de soție pe prima fată ardeleancă pe care o va cunoaște în înaintarea prin provincia eliberată. Într-o gară, din rândurile entuziaștilor veniți să-i întâmpine pe eliberatori, s-a desprins domnișoara în costum național, care, întinzându-i un braț de flori, l-a sărutat pe obraji și care nu era altcineva decât Miți, sora scriitorului din București. În 1940, când s-a
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
valorizării esențelor culturale. Iașul își merită oamenii pe care-i are în această sferă, angrenați în îndreptarea celor indeciși, rătăciți într-un fel, spre calea adevărului și a frumosului. Uneori se simte o agonie în lumea de azi a Cetății, venită, poate, și din istoria recentă, nefavorabilă în multe privințe, poate și pentru că profeții veacului nou insistă prea mult asupra agoniei lente, poate și din farsa unor stări intelectuale. Ne aducem aminte însă de ideea filozofică potrivit căreia lumea contemporană moare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
copacilor capătă, în ritmul anotimpului blând, scânteieri de smarald în bătaia razelor solare iar mirosurile vegetale devin brusc amețitoare. Acum, se simte reînvierea așteptată a naturii și omului. E același proces ancestral și totodată actual, e procesul miraculos al primăverii, venită și pe colinele noastre. 77 E atâta Busuioc în firea mea câtă victorie e în Nicolae. Doamne, ce frumos ar fi să fie așa! Vă invit la o busuioacă de Bohotin pentru a ni se dezlega mai bine limbile. La
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
pe hârtia darnică au rămas numai granulele prețioase, diamantele", prin urmare tot ce este valoare adevărată, presupunând deci toate acestea, s-ar putea face o privire critică asupra poeziei românești contemporane? Mie mi se pare extrem de interesantă o asemenea apreciere venită tot dinspre poezie, venită de la un poet care face el însuși parte dintr-un peisaj foarte variat al liricii noastre, dublat de cărturarul cu multe cunoștințe în varii domenii ale spiritului, întrezărindu-i, în același timp, o acută conștiință critică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
bune condiții. Sufocați de veleitarii zilei de foiala lor zgomotoasă și deșartă și față de politica de negare și spălare a creierelor, deși nemini licet, nu am ezitat deloc, să luăm atitudine față de "sloganurile la modă" confuze și derutante ale noilor veniți, cu aerele lor de suficiență și înfumurare specifice celor care încă nu și-au dovedit pe deplin calitatea (și care, în schimb, ar trebui să se grăbească cu dobândirea de cunoștințe și deprinderea pe care o reclamă nobila profesie de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
la Beijing împreună cu delegația guvernamentală română, condusă de Gheorghe Apostol, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, și incluzându-i pe Grigore Preoteasa, Ion Vitner și Eusebiu Camilar, ceea ce a creat impresia existenței unei unice delegații române reprezentative, venită să sărbătorească jubileul proclamării Republicii Populare Chineze. Participarea delegației române unice la festivitățile prilejuite de sărbătoarea națională a poporului chinez, la parada militară și demonstrația oamenilor muncii din Piața Tiananmen, la recepția oferită de Guvernul Popular Central etc. a fost
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
la această întrebare depinde de modul în care definim Europa de Est. Ca student, la începutul anilor '80, am fost interesat de blocul sovietic, mai cu seamă de Uniunea Sovietică. Pe când studiam la Moscova, în 1984, am întâlnit pentru prima dată oameni veniți din Europa de Est; învățau, ca și mine, rusa, dar atitudinea lor era diferită de a americanilor. Acum, cititorul va asuma imediat că noi, americanii, aveam o imagine roză a comunismului, pe când est-europenii îl disprețuiau. Lucrurile nu au fost atât de simple
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
lipsa de dezbatere politică privind metodele de privatizare și rolul statului, care a dus apoi la punerea sub semnul întrebării a detaliilor acelor procese. Marea majoritate a oamenilor politici nu a cerut renaționalizarea bunurilor privatizate ilegal, deși au existat încercări, venite mai ales din partea grupurilor populiste, de a reinvestiga procesul de privatizare. Este dificil de spus care metodă ar fi fost mai bună. Dar să nu uităm că nu există numai interese individuale, ci și interese de stat, comune, naționale. În
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
democrației și al renașterii principiului autonomiei locale? Cu excepția situațiilor spațiale limită, îndepărtate de spațiul banal, răspunsurile geografice nu sunt niciodată imediat vizibile. Astfel, doar capitalele și cu totul secundar spațiile frontierelor vestice captează inițial efectele de deschidere, concentrând efervescența noilor veniți agenții internaționale diverse, sedii de firme, ONG-uri, investiții străine directe etc. Avem de-a face aici cu banalul efect de centru-periferie și cu acela al creării capetelor de pod internaționale, adică cu tot ceea ce are mai comun funcționarea geografică
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
Polonia este de 320 euro, comparativ cu peste 1500 euro în Irlanda. Dacă ne gândim că în România, în prezent, salariul minim pe economie este sub 150 de euro, iar cel mediu 350 euro, înțelegem atractivitatea țării pentru firmele multinaționale venite să se implanteze aici... România contribuie la dumpingul social și prin faptul că furnizează pe piețele de muncă ale Europei de Vest și de Sud importante contingente de migranți temporari. Aflați majoritar în situație de iregularitate, acești migranți sunt nevoiți
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
tot, Începând cu banii primiți. Luca face din Iuda un „simoniac” avant la lettre, care-și trădează diakonia (slujirea) achiziționând un teren personal. Din Faptele apostolilor aflăm că ucenicii aveau totul În comun, iar regula grupului era că orice nou venit Își vindea toate bunurile, aducând banii În vistieria comună. Iuda va fi pedepsit precum Simon și consoarta lui, care-și păstraseră doar pentru ei o parte din avere. Mesaj expediat pe 26 februarie 2007, ora 17.55. Îi mulțumesc și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
în care preoții poartă un falus sfințit în acordul unei muzici ce pare că vine de pretutindeni. Japonezii sunt ferm convinși că, prin atingerea acestui falus, pântecul femeilor va deveni roditor. Uneori, se întâmplă și asemenea miracole... Ca dovadă, cuplurile venite să aducă ofrande pentru bucuria de a avea un copil. Una dintre cele mai vechi legende japoneze spune că un demon s-a ascuns în trupul unei virgine și, astfel, i-a stricat nunta ce avea să urmeze. Pentru a
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
a îmbrățișat pe toți, dăruind fiecăruia câte un cadou neprețuit pentru valoarea lui sentimentală. După ce ne-a îmbrățișat a plâns, spunând că îi place familia noastră, admirându-mi copiii și respectându-mă pe mine. M-a impresionat mult această dragoste venită de la un om ce trăiește pe „planeta” numită Japonia. Am adormit cu greu... fiind răscolită de tot ceea ce s-a întâmplat în seara aceasta. Asakusa-Narita Vineri, 05. 09. 2008 Ne-am trezit în zori, am servit cafeaua fierbinte, iar în
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
timpul celui de-al doilea război mondial, este unul dintre cele mai mari orașe ale Japoniei actuale. De la gară , suntem transportați de un microbuz închiriat de Shinya, și ne cazăm la „Ryokan Tozankaku”. Acesta este un loc preferat de turiștii veniți să cunoască trecutul istoric al faimoasei capitale și să experimenteze bucătăria tradițională din Kyoto. Nu departe de „Tozankaku” se află câteva obiective turistice la care poți ajunge pe jos : Muzeul Național de Artă, Templul Kiyomizu-dera și San-ju-san Gendo. Kyoto mai
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
varul ; desi gur, n-a murit din asta ; Popularele, scurte și îndesate, rustice de-a dreptul, ca niște țărăncuțe cu pulpele groase, cu hîrtia dulce, din trestie de zahăr, și tari de-ți dădeau lacrimile ; H. Upmann, dragele de ele, venite parcă dintr-o altă lume, din lumea mor ților, desigur, fiindcă aveau un puternic iz de mortă ciune (sau de picioare - niciodată n-am putut să mă decid). Din cînd în cînd, strîngeam bani și trimiteam pe unul dintre noi
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
streseze în cutia aia, iar el, de bucurie, uda cu cîteva jeturi pe jos, prin compartiment. și dădea din coadă. Mona și cățelul au fost nedespărțiți doar pînă la București, pentru că părinții, împreună cu care locuiau cei doi prieteni ai noștri, veniți să-i ia cu ma șina de la gară, au făcut un mic atac. Prin urmare, a trebuit să-l luăm noi, care locuiam singuri. Prietenul la nevoie se cunoaște. Toate bune, numai că problema cățelului era că obișnuia să scheaune
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
BĂLĂCIOIU neagă că ar fi avut cunoști[n]ță. Atât prin poștă cât și prin persoanele care beneficiau de imunitate diplomatică ca membri ai C[orpului] D[iplomatic] francez la noi în țară, cât și prin persoane de naționalitate franceză veniți (sic!) cu ocazia unor schimburi culturale, MONIQUE LOVI NESCU și mama sa au purtat o amplă corespondență. De men ționat în special pianista MONIQUE de la Bruchallerie [Bruchollerie - nota editorilor], venită în repetate rânduri la București cu ocazia unor con certe
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
care și scrisorile de față, a început și s-a conturat prin sprijinul literar al doamnei Ioana Pârvulescu. Doamnei Gabriela Creția - pentru gradul de implicare personală, pentru generozitatea și eleganța cu care a servit interesele autoarei, pentru sugestiile generale bine venite și pentru contribuția la aparatul de note. Lui Adrian Cambose, Dumitrianei Condurache și prietenilor de la Paris - George și Cristina Pisică - pentru ajutorul lor esențial. A.C. Tabel cronologic (1944-1951) 19 august 1944 - Trupele rusești încep ofensiva pe teritoriul Basarabiei; trupele germane
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
dea lui Cosmescu, luni, la minister. - Cu acest „intermezzo“ reviu la jurnalul de... bord. Deci: plaje bună, cu tot vântul; absolut singură de la 9½ la 1. La 1½ masa la Del[ureanu], unde au venit Lisette, Piticu și Mița R. (venită azi); la altă masă et pour cause, au luat loc Bob N[egulescu] și familia. Extrem de amabilă Mița R. - m’a tratat cu nuga, la care am răspuns cu o cafea americană, descoperirea zilei de azi. Eram la masa mea
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]