2,080 matches
-
dau naștere la pui vii și îi hrănesc cu laptele produs de mamele, sunt animale homeoterme, avânt o temperatură medie a corpului de 36-38 de grade Celsius, au glande mamare sub piele, inima este cvadricamerală, cu două atrii și două ventricule, dentiția este alcătuită din dinți specializați (canini, molari, ș. a.) și prezintă 3 osișoare ale urechii medii: ciocan, nicovală și scăriță. Marea majoritate a mamiferelor au corpul acoperit de păr/blană, (în afară de cetacee, care însă pot avea urme de pilozitate). Blana
Mamifer () [Corola-website/Science/300071_a_301400]
-
și o rețea densă de vase sanguine, care transportă sângele. Inima are 4 camere, cei 2 atrii, cel drept care primește sângele dezoxigenat de la vena cava, și cel stâng care primește sângele oxigenat de la plămâni prin vena pulmonară, și cei 2 ventriculi, cel drept pompează sângele dezoxigenat spre plămâni, și cel stâng pompează sângele oxigenat spre artere. Pereții groși ai miocardului asigură circulația rapidă a sângelui, care duce mai repede oxigenul către țesuturi. Aparatul excretor la mamifere se ocupă cu filtrarea și
Mamifer () [Corola-website/Science/300071_a_301400]
-
inima mai mare și aceasta are mai multe bătăi pe minut. Masă inimii la păsări constituie 1-2% din masa corpului( la mamifere ea constituie 0,1-0,4% din masa corpului).Inima păsărilor are 4 camere, ca la mamifere, cu 2 ventricule și 2 atrii. Arterele sunt vasele de sânge, ce asigură circulația sângelui de la inimă la diverse organe.Iată lista celor mai mari artere ale păsărilor. Vezi Arterele păsărilor. Venele sunt vasele, ce transporta sângele deoxigenat de la organe la inimă. Principalele
Pasăre () [Corola-website/Science/300076_a_301405]
-
paradoxal. Amfetamina micșorează durata atât a somnului lent, cât și a celui paradoxal. Posibil, semnificația biologică a somnului constă în menținerea homeostaziei monoaminergice a creierului. Există dovezi experimentale care pledează pentru participarea adenozinei la producerea somnului. Injectarea de adenozină în ventriculul cerebral la șobolani, prelungește durata somnului lent, pe când cofeina și alte metilxantine provoacă insomnie prin blocarea receptorilor adenozinici. Este confirmată reciprocitatea și conexiunea sistemelor serotonin- și noradrenergice în mecanismele reglării ciclurilor veghe-somn. Astfel, inhibiția sintezei serotoninei și lezarea nucleilor trunchilui
Somn () [Corola-website/Science/300087_a_301416]
-
respirație este exclusiv pulmonară. Plămânii sunt alungiți.Inspirarea se face datorită lucrului mușchilor intercostali.Expirarea se face pasiv.La aproape toate reptilele, inima este tricamerală, numai la crocodili este din 4 camere. Inima prezintă 3 camere: două atrii și un ventricul. Sângele arterial este separat de cel venos mai bine decât la amfibieni datorită unui început de perete despărțitor în ventricul și amplasării principalelor vase arteriale. Sângele realizează două circuite: mare și mic. Sistemul nervos este mai dezvoltat ca la amfibieni
Reptilă () [Corola-website/Science/300112_a_301441]
-
toate reptilele, inima este tricamerală, numai la crocodili este din 4 camere. Inima prezintă 3 camere: două atrii și un ventricul. Sângele arterial este separat de cel venos mai bine decât la amfibieni datorită unui început de perete despărțitor în ventricul și amplasării principalelor vase arteriale. Sângele realizează două circuite: mare și mic. Sistemul nervos este mai dezvoltat ca la amfibieni și pești. Cerebelul, care controlează echilibrul, este foarte dezvoltat. Emisferele cerebrale sunt mari și au scoarță cerebrală. Este un sistem
Reptilă () [Corola-website/Science/300112_a_301441]
-
greu. Saturația hemoglobinei, chiar la pO2 de 100 mmHg, nu este 100% ci doar 95-98% din cauza contaminării sângelui arterial cu sânge venos prin legăturile dintre circulația pulmonară și cea bronșică ca și prin vărsarea sângelui prin unele vene coronare în ventriculul stâng. O serie de factori influențează curba de disociere a oxihemoglobinei pe care o deplasează la stânga, ceea ce reprezintă o capacitate de fixare crescută a O2, sau spre dreapta însemnând o capacitate de cedare crescută (FIG 1.22). Temperatura. Creșterea temperaturii
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
de presiune hidrostatică crescută, dar cu un debit redus (1-2% din debitul cardiac). Circulația pulmonară constituie mica circulație în care presiunile sunt mai scăzute decât cele din circulația sistemică deși debitul este egal cu debitul cardiac. Circulația pulmonară începe în ventriculul drept continuând cu artera pulmonară care se divide în 2 ramuri pentru cei 2 plămâni. Pereții arteriali sunt mai subțiri și au un strat muscular mai slab reprezentat. Cele 2 ramuri ale arterei pulmonare se ramifică treptat urmând traseul căilor
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
respiratorii. FIG. 2.16. Efectele unor acțiuni farmacologice asupra musculaturii netede și secreției de mucus la nivelul căilor aeriene care influențează calibrul acestora și deci fluxul ventilator 77 2.3.1.Presiunile intravasculare pulmonare. Presiunea absolută este dată de sistola ventriculului drept în condițiile rezistenței scăzute a vaselor pulmonare. In artera pulmonară presiunea sistolică este de 20-25 mmHg iar cea diastolică de 6-12 mmHg cu o presiune medie de 15 mmHg. In capilarele pulmonare presiunea este de doar 6-9 mmHg, cu
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
mmHg/L/min ceea ce corespunde la 100 dyne/s.cm-5 . În aprecierea ei trebuie să ținem cont de presiunea arterială pulmonară, presiunea din atriul stâng și fluxul sanguin pulmonar. 2.3.3.Fluxul și volumul sanguin pulmonar. Sângele ejectat de ventriculul drept la fiecare sistolă ajunge în circulația pulmonară cu o viteză de 85 cm/s ce scade aproape de zero în diastolă. Viteza medie în artera pulmonară este de 18 cm/s. Plămânul stâng primește 45% din fluxul total iar cel
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
nivelul căilor aeriene superioare, informațiile fiind transmise prin nervii trigemen, laringian și glosofaringian. Reflexele plecate de la receptorii juxtacapilari (J) pulmonari pe cale vagală produc tahipnee în urma congestiei vasculare pulmonare, a creșterii volumului lichidului interstițial pulmonar, în edemul pulmonar produs prin insuficiența ventriculului stâng sau chiar la normali în cursul efortului fizic mai intens. Embolia pulmonară sau injectarea unor substanțe (capsaicina) în circulația pulmonară produc fie apnee, fie tahipnee în același mod. Reflexele plecate de la receptorii iritanți din căile aeriene și chiar din
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
Hiperventilația face ca lucrul mecanic ventilator să crească. Creșterea tonusului simpatic se însoțește de creșterea debitului cardiac, a frecvenței bătăilor inimii și a presiunii arteriale. Hipoxia produce vasoconstricție pulmonară și creșterea presiunii din artera pulmonară ceea ce tinde să crească munca ventriculului drept și să favorizeze apariția edemului pulmonar. Hipoxia de altitudine produce vasodilatație cerebrală, creșterea perfuziei cu tendință la edem cerebral și creșterea presiunii intracraniene. Hiperventilația excesivă crește saturația arterială a O2 dar produce hipocapnie cu alcaloză și vasoconstricție cerebrală. Adăugarea
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
pentru secreția unor hormoni, printre care și secreția melatoninei. În perioada copilăriei, epifiza este mare, însă odată cu trecerea anilor, aceasta se micșorează devenind aproape inactivă la maturitate. Ca glandă endocrină, epifiza aparține "sistemului endocrin difuz". Glanda provine din bombarea tavanului ventriculului III al creierului și ajunge la cea mai mare dezvoltare în frageda copilărie. De la 7 ani celulele glandulare ale organului încep să fie înlocuite prin țesut conjunctiv, în care mai târziu se depun săruri de calciu. Printr-o tijă, numită
Glandă pineală () [Corola-website/Science/307536_a_308865]
-
ul este tunica internă a cordului. El căptușește încăperile inimii, trecând fără întrerupere de la atrii spre ventricule, acoperind și valvulele, cordajele tendinoase și mușchii papilari. ul de la nivelul atriilor se continuă cu intima venelor, iar la nivelul ventriculilor, cu intima arterelor. Endocardul inimii drepte este independent de endocardul inimii stângi. Este constituit din endoteliu, un strat subendotelial
Endocard () [Corola-website/Science/307586_a_308915]
-
ul este tunica internă a cordului. El căptușește încăperile inimii, trecând fără întrerupere de la atrii spre ventricule, acoperind și valvulele, cordajele tendinoase și mușchii papilari. ul de la nivelul atriilor se continuă cu intima venelor, iar la nivelul ventriculilor, cu intima arterelor. Endocardul inimii drepte este independent de endocardul inimii stângi. Este constituit din endoteliu, un strat subendotelial și un strat subendocardic. Endoteliul este format dintr-un epiteliu pavimentos simplu așezat pe o membrană bazală. El se continuă cu
Endocard () [Corola-website/Science/307586_a_308915]
-
de pungă (sac) cu pereți cutați musculoși ("marsipobranhii"), de la care se trage și numele de "marsipobranhiate", dat ciclostomilor. Aparatul circulator la ciclostomi, în general, se aseamănă cu al acraniatelor, dar aici deja s-a diferențiat inima, care constă dintr-un ventricul, un atriu și din sinusul venos. Conul arterial lipsește. Hematiile sângelui sunt impregnate cu pigment respirator a cărui compoziție chimică este mai simplă decât a tuturor celorlalte vertebrate. La ciclostomii adulți, organul excretor (rinichiul) este mezonefrosul sau pronefrosul. Din partea posterioară
Agnate () [Corola-website/Science/307456_a_308785]
-
-o umbră. Suflet sănătos și inimă zdravănă Aurelian a venit la mine să mă-ntrebe dacă ar putea să doarmă un pic de osteneală. - Aureliane, l-am întrebat, noi pe aicea avem pe la noi de locuit două auricule și două ventricule. Unde vrei să tragi în noaptea asta? - Dacă s-ar putea, mi-a răspuns fiorosul poet sfios, dacă s-ar putea, mi-a spus Aurelian, eu aș dormi în auricule. Închei aici, salutînd drumul unui nou poet în care nădejdea
Aurelian Titu Dumitrescu () [Corola-website/Science/302212_a_303541]
-
sub numele de organele Tömösváry. După diferiți autori ele au și funcții diferite: hidroreceptori, chemoreceptori sau receptori acustici. Inima tubulară este alungită, situat deasupra intestinului. Anterior, se continuă cu o aortă cefalică. Ea este alcătuită din mai multe camere, numite ventricule. Lateral, de la inimă pornesc câteva arterii. Diplopodele resipiră prin sistem traheian abundent, însă traheile sunt conectate. Ele se deschi în exterior printr două perechi de stigme situate în fiecare segmentla baza coxelor picioarelor, lipsind pe segmentele toracice. Tubul digestiv e
Diplopode () [Corola-website/Science/302232_a_303561]
-
circulator deschis, unde sângele circulă liber prin cavitatea corporală. La aceste animale sângele este de obicei colectat într-o serie de cavități specializate, de unde este îndreptat către inimă și reeliberat în organism. Inimile peștilor sunt bicamerale: un atriu și un ventricul. La pești, sistemul este format dintr-un singur circuit. Sângele trece prin branhii, apoi în organism, iar apoi ajunge la inimă. Inima este unicul mușchi care se contractă ritmic, pe tot parcursul vieții. Amfibienii și reptilele (exceptând crocodilii) au inimă
Inimă () [Corola-website/Science/303362_a_304691]
-
celor două tipuri de sânge, permițând astfel animalului o rată metabolică mai înaltă, o activitate mai intensă decât altfel. Crocodilii, păsările și mamiferele dețin inimi cu patru camere complet separate. Există astfel două „pompe”, una pentru atrii și una pentru ventricule. Se consideră că inima tetracamerală a păsărilor a evoluat independent de cea a mamiferelor. Inima este localizată la nivelul toracelui,în mediastinul mijlociu, o treime din aceasta fiind localizată la dreapta față de linia mediană și două treimi fiind localizate la stânga
Inimă () [Corola-website/Science/303362_a_304691]
-
față în raport cu plămânii; - trei margini: o margine dreaptă, o margine spre anterior și o margine spre posterior; - o bază; - un vârf. Fața sternocostală intră în raport cu sternul și coastele, iar la acest nivel se pot identifica atriile (în porțiunea superioară) și ventriculii (în porțiunea inferioară). Ventriculii sunt reprezentați mai bine de ventriculul drept la nivelul acestei fețe, cei doi ventriculi, stâng și drept, fiind despărțiți de șanțul interventricular anterior. La nivelul acestui șanț se pot identifica marea venă a inimii și artera
Inimă () [Corola-website/Science/303362_a_304691]
-
margini: o margine dreaptă, o margine spre anterior și o margine spre posterior; - o bază; - un vârf. Fața sternocostală intră în raport cu sternul și coastele, iar la acest nivel se pot identifica atriile (în porțiunea superioară) și ventriculii (în porțiunea inferioară). Ventriculii sunt reprezentați mai bine de ventriculul drept la nivelul acestei fețe, cei doi ventriculi, stâng și drept, fiind despărțiți de șanțul interventricular anterior. La nivelul acestui șanț se pot identifica marea venă a inimii și artera descendentă anterioară. Superior, ventriculul
Inimă () [Corola-website/Science/303362_a_304691]
-
spre anterior și o margine spre posterior; - o bază; - un vârf. Fața sternocostală intră în raport cu sternul și coastele, iar la acest nivel se pot identifica atriile (în porțiunea superioară) și ventriculii (în porțiunea inferioară). Ventriculii sunt reprezentați mai bine de ventriculul drept la nivelul acestei fețe, cei doi ventriculi, stâng și drept, fiind despărțiți de șanțul interventricular anterior. La nivelul acestui șanț se pot identifica marea venă a inimii și artera descendentă anterioară. Superior, ventriculul drept prezintă o prelungire ce poartă
Inimă () [Corola-website/Science/303362_a_304691]
-
bază; - un vârf. Fața sternocostală intră în raport cu sternul și coastele, iar la acest nivel se pot identifica atriile (în porțiunea superioară) și ventriculii (în porțiunea inferioară). Ventriculii sunt reprezentați mai bine de ventriculul drept la nivelul acestei fețe, cei doi ventriculi, stâng și drept, fiind despărțiți de șanțul interventricular anterior. La nivelul acestui șanț se pot identifica marea venă a inimii și artera descendentă anterioară. Superior, ventriculul drept prezintă o prelungire ce poartă denumirea de conul arterei pulmonare. Conul arterei pulmonare
Inimă () [Corola-website/Science/303362_a_304691]
-
Ventriculii sunt reprezentați mai bine de ventriculul drept la nivelul acestei fețe, cei doi ventriculi, stâng și drept, fiind despărțiți de șanțul interventricular anterior. La nivelul acestui șanț se pot identifica marea venă a inimii și artera descendentă anterioară. Superior, ventriculul drept prezintă o prelungire ce poartă denumirea de conul arterei pulmonare. Conul arterei pulmonare se continuă cu trunchiul arterei pulmonare. Ventriculii sunt separați de atrii prin intermediul șanțului coronar. Porțiunea atrială a feței sternocostale este acoperită în cea mai mare parte
Inimă () [Corola-website/Science/303362_a_304691]