43,157 matches
-
sare/ Lumina urcă iazurile clare.// Orele-atârnă-n iarbă nemușcate/ De vietățile ce clipocesc pe spate."; " În universul nostru dens și mic/ Urșii mânâncă și nu fac nimic.// Vulpile dau de-a dura printre spini,/ Nevinovate,-aricii bruni și fini,// Sub maluri verzi racii stricați și moi/ Deprind pâraiele să curgă înapoi"; "E-atâta liniște și-atâta nemurire/ În pietrele ce nu știu să respire.// Boii se-adună galbeni lângă apă/ Și se gândesc de unde s-o înceapă.// Măgarii cresc uimiți și cruzi
Dimineața unui faun by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8234_a_9559]
-
patriotism fabulos. Imaginile sînt simple, neabătînd atenția de la mesajul exhortativ: "Încă n-am reușit/ să desenez conturul Patriei / exact precum este // de fiecare dată îl fac / cum aș fi vrut să fie // ba îi adaug niște lanțuri de munți / veșnic verzi / care cresc în afară / și împrejurul lor / tot verde - o cîmpie - / iar deasupra ei / lăcrimînd o vioară // păduri seculare / mănunchi de rîuri / ca niște crengi retezate // orașe străvechi / colier de cetăți // și cine știe cîte mii de sate? (...) încă n-
Patria în variante by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8235_a_9560]
-
poet că a venit vremea pentru așa ceva. Câte din poeme, pe restul de spațiu, vor încăpea? Bine ai venit, Carol Daniel! Discreție: "îi mulțumesc lui Dumnezeu că mă așteaptă până voi muri/ mă uit la ceas șapte și ceva ceaiul verde radioul închis/ mă plictisesc mă uit iar la ceas/ într-o țară mică moartea n-ar fi o problemă/ dacă asta nu ți-ar intra în cap de mic/ îi mulțumesc lui dumnezeu pentru asta// pe urmă stau/ stau/ staaaau
Actualitatea by Carol Daniel () [Corola-journal/Journalistic/8273_a_9598]
-
i-au părăsit surprinzătoarele omizi trecute-n fluturi, iar vulpile ca niște focuri subțiri nu le mai înfioară scoarța. Stejarii, roșcate insule, mai stăruie sălbatici, abia iviți din spume, pe când mestecenii vâslesc în alb, căci vântul a uitat pânzele lor verzi desfășurate-n ceață. (Ceață în pădure) Există Ťmiracoleť ce au loc în cazul venirii pe lume a unor poeme, minuni de care autorul este inocent. Un prieten de odinioară, poet la orele lui, mi-a povestit cum primise un asemenea
Anevoioasa desprindere de țărm by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8291_a_9616]
-
la această categorie am reținut în mod special Milky Way al Ivanei Mladenovici, (Premiul pentru cea mai bună regie) o pastorală degradată în decorul fantomatic al unei gropi de gunoi, cu doi "ciobănei" păscînd vacile pe lîngă bălțile cu păcura verde a lintiței, la marginea mormanelor de mizerie asaltate de tornade de stoluri gălăgioase. Mizeria ancestrală a celor doi, un bătrîn taciturn și un tînăr chinuit care contrasta cu Șvițera alpin-idilică și vaca sa colorată în mov a reclamei la ciocolata
Festivalul IPIFF 2008 by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8247_a_9572]
-
din România. Încă n-am ajuns să ne împușcăm din motive politice, dar nici mult nu mai avem până atunci. Deocamdată, marii suspecți de corupție și liderii lumii interlope se mulțumesc să cumpere judecătorii și să facă înțelegeri "la masa verde" cu polițiștii. Deși nu m-am dus să votez - și am explicat într-un articol anterior de ce n-aveam de gând s-o fac -, nu mi-am putut reprima curiozitatea de a afla de ce n-au votat atât de mulți
Și totuși, de ce n-ați votat? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8325_a_9650]
-
de absența diacriticelor, în interior. Caietul poartă titlul “Margareta Pâslaru și creațiile sale” și supratitlul “Libertatea nu se învață...”, pornind de la primul din cele 26 de cântece. Între acestea se numără adevărate șlagăre, cum ar fi “Lasă-mi, toamnă, pomii verzi!” sau “Turneul”, dar în general sunt piese mai noi, unele elaborate în perioada când artista locuia în SUA (“Our day, Children’s day” - când i-a convins pe americani să serbeze Ziua copilului de 1 iunie, “Un pod peste Ocean
Crea?iile Margaretei by Octavian URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83396_a_84721]
-
Ghinda Făgăduinței. Imnul este redus la semnale scurte, dar deja... promițătoare. Apoi, atunci când monști-siernă îi atrag spre moarte pe toți eroii pozitivi ai filmului (la un moment dat sirenele criminale se vor transforma ele însele în ghinde de aur verde), Imnul Europei se aude și mai consistent. Aici, așadar, Imnul nu mai sprijină Lăcomia, ci mai degrabă Iluzia. Poate că în Iluzie pot fi incluse și eroarea, cultura excesivă a senzațiilor, senzaționalul sau senzaționalismul facil, atât de caracteristice culturilor de
Ice Age 4, critica Europei și relevanța muzicii by Marin MARIAN () [Corola-journal/Journalistic/83388_a_84713]
-
romanțe celebre, și canzonete (“O sole mio”) și “Traviata” (Brindisi), spre încântarea unui public exigent și cunoscător. Gala de la Deva i-a făcut pe mulți cei din sală să lăcrimeze și să se emoționeze ascultînd “Zaraza”, “Frumoasa mea cu ochii verzi”, “ Îți mai aduci aminte, doamnă?”, “Să nu-ți spui dorul nimănui”, “Dorul meu a-nnebunit”, “Smaranda”, “Mi-e dor”, “De ce m-ați dus de lângă voi?”, “Numai una”, “O adoram de-o vreme- ntreagă”, “De ți-ar spune poarta ta
Parfum de crizanteme by Fulvia MIcu () [Corola-journal/Journalistic/83416_a_84741]
-
vot. Mi-e de ajuns să văd fețele rânjitoare ce populează panourile cu candidați, pentru a-mi tăia orice chef să particip la o mascaradă. N-aș avea de ales decât între grade de ticăloșie, așa că voi ieși la iarbă verde, dacă va fi timp frumos, ori am să citesc liniștit o carte, dacă plouă. Nici la televizor n-am să mă uit, într-atât am convingerea că jocurile sunt făcute. Aceeași mână de parveniți își va distribui funcțiile și va
Eu cu cine votez?! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8438_a_9763]
-
o efemeridă... - publicată sau criticată, trece, cu mici excepții de gust, toată literatura vremii bune a veacului. Misiunea îngrijitorilor ei nu poate fi alta decît cea dintr-o strofă de Barbu: "Ei vor sălta, la drum cu Novalis/ Prin Șvabii verzi țipate în castele/ Să prade tremuratul plaiu de vis/ Prielnic potrivirilor de stele." Stele fără de-a căror atît de anevoioasă ridicare literatura de-atunci și de mai tîrziu pesemne că n-ar mai fi avut cer.
Ce se citește și ce se scrie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8482_a_9807]
-
și nazismului și, în genere, mișcărilor de extremă dreaptă - două fațete opuse ale aceleiași utopii plăsmuite prin abateri nepermise de la logică. (Scriitorul va reveni asupra acestei opinii în Au Dieu inconnu). Șerban Romano este o adaptare a "omului cu ochi verzi" din nuvela omonimă din Euridice, victimă a nehotărârii sale. Cronica devine tendențioasă de-abia în volumul al treilea, unde figurează Vântul de martie. În principal descoperirea acestui ax coordonator, alcătuit din două nuvele concepute contrapunctic (Bijuterii de familie și Vântul
Cât de tendențioasă este Cronica de familie? Paradoxul unei receptări by Oana Soare () [Corola-journal/Journalistic/8452_a_9777]
-
arhiva oralității conferințelor, a sesiunilor în plen, ierbare stufoase cu ore presate. Am în față Analele Academiei Române, volumul de Memorii ale Secțiunii literare, din 1906-1907. Un tom la vreo 700 de pagini, avînd, între copertele ca de piele, cu cotor verde și scris auriu, desenul marmorat al mai tuturor colecțiilor de reviste vechi - unele pagini îngălbenesc de tot, altele, din cine știe ce pricină, se păstrează. Tipărit la Institutul de Arte Grafice "Carol Göbl" din Strada Doamnei. Cîndva, a stat în rafturile Societății
Actele timpului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8504_a_9829]
-
cu nume de medici, în case cu grădini în care vântul legăna pâlcuri de cârciumărese - ah! parfumul de pe urmă al straturilor de regina nopții în vântoasele seri de octombrie! Sau ultimul boboc de trandafir, la jumătatea lui noiembrie. Sau iedera verde sub zăpada ce se topea... în curtea casei, printre hortensii țâșneau brotaci, scuturând boabele de rouă, pânzele marelui păianjen cu cruce pe spinare străluceau sub soarele de după ploaie. Nopțile, cucuvăile din podurile Facultății de Medicină convorbeau cu cele de pe streașinile
Un om, un destin, un card by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8525_a_9850]
-
arhiva oralității conferințelor, a sesiunilor în plen, ierbare stufoase cu ore presate. Am în față Analele Academiei Române, volumul de Memorii ale Secțiunii literare, din 1906-1907. Un tom la vreo 700 de pagini, avînd, între copertele ca de piele, cu cotor verde și scris auriu, desenul marmorat al mai tuturor colecțiilor de reviste vechi - unele pagini îngălbenesc de tot, altele, din cine știe ce pricină, se păstrează. Tipărit la Institutul de Arte Grafice "Carol Göbl" din Strada Doamnei. Cîndva, a stat în rafturile Societății
Pornind de la ou by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8523_a_9848]
-
cu ardoare să întrupeze un ideal religios, "mîntuirea neamului", apelînd, regretabil, la instrumentele politicii. Psihologia sa mesianică a eșuat în fatala confuzie dintre mistică și acțiune, ducînd la anularea simțului ce separă ideologia de fapte. Plecînd de la principii nobile, cămășile verzi au ajuns a fi o "întrupare a Răului", printr-o gravă dereglare de comportament, care a constat în tentativa de-a instaura viziunea etic-religioasă cu ajutorul pîrghiilor vieții civile. Legionarul e un halucinat al ideii pînă la încălcarea limitelor admisibile de
Noica între extreme by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8534_a_9859]
-
aspru, un jurămînt aproape călugăresc". Gazetarul Noica de la Buna Vestire și de la Radio era aservit unei asemenea stări de spirit întrucît nu gîndea ideologic, ci trăia ideologic, își ideologiza viața. Îl va fi atras și aspectul inițiatic-ritualic al manifestărilor cămășilor verzi, trăsătura lor de sumbru cavalerism, cu tentă medievală, ce dorea a respecta un "cod al onoarei" pe care-l semnala și Alexandru Paleologu (nicadorii și decemvirii s-au predat benevol au-torităților, după execuțiile comise, ceea ce, să recunoaștem, nu e un
Noica între extreme by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8534_a_9859]
-
II-lea, a lui Antonescu și a comuniștilor, multe mii dintre ei pierind pe frontul de Est unde au fost trimiși intenționat în linia întîi. Au fost sancționați cu vîrf și îndesat. Pentru fiecare crimă pe care au săvîrșit-o cămășile verzi, au pierit măcar cîteva zeci din rîndul lor. Comparativ, căpeteniile, torționarii, propagandiștii totalitarismului comunist n-au primit nici 0,1 la sută din aceeași pedeapsă! Unii din exponenții sistemului comunist se mai află în Parlamentul României, suflînd în trîmbițele lor
Noica între extreme by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8534_a_9859]
-
elevii aveau asigurată nota de trecere în condițiile unui comportament decent și a unei minime bunăvoințe. Altminteri, fusesem perfect asimilat în colectiv, mergeam la toate petrecerile colegilor mei, făceam parte din echipa de fotbal a școlii, ieșeam împreună la iarbă verde. Pentru că nu am vrut să renunț la buletinul de Timișoara nu am primit niciodată o locuință și îmi amintesc și astăzi camera de la căminul de nefamiliști a Fabricii de Matrițe din Odorhei, mai ales că până atunci nu locuisem în
Viețile altora by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8536_a_9861]
-
împrejur, să văd dacă mă bagă cineva în seamă. Dacă da, îmi frecam șalele și gemeam tare ioai, ioai sau mai înfundat mîh, mîh, iar dacă nu - înșfăcam geanta și plecam în pas săltat mai departe, în timp ce cântam în poiana verde veselie multă cu băieți și fete cântă cucii cântă cu-cu cu-cu aaa-a aaa-a odiridi odirdidina odirididina u-ha. Eram țanțoșă ca fata de împărat ce se visa fecioraș. Asta era a doua poveste pe care băbuța mi-
Tovarășe de drum Experiența feminină în comunism by Sanda Cordoș () [Corola-journal/Journalistic/8558_a_9883]
-
copiii nu mă mai beșteleau Andibandicacarandi, Chiști sau Pișpi, ci mă strigau Penelopa lui Gigel, deși mi-ar fi plăcut mai mult să-mi spună Diana. Uneori însă mă întorceam acasă praf de deznădejde, cu pâinea nemâncată. Îngăimam în poiana verde veselie multă cu băieți și suferința parcă-mi era luată cu mâna. Ca să nu vadă bunica, dădeam ujina pe drum lui Ștruli, câinele lui Galamboș, sau celor șapte pisici care mă așteptau în curte. O altă etapă a căratului a
Tovarășe de drum Experiența feminină în comunism by Sanda Cordoș () [Corola-journal/Journalistic/8558_a_9883]
-
cu o pungă așa ușoară. Cum tot mai multe vecine plecau în Germania cu familiile lor, visul meu de domnișoară era să primesc cadou de Paști și de Crăciun, când unele se mai întorceau în vizită la rude, săpun Fa verde și cât mai multe pungi de plastic colorate. Abia după ce au început să apară și pungile românești, albe, albastre sau gri, cu modele simple, din câteva linii și cu un scris urât, s-a văzut clar că pungile nemțești nu
Tovarășe de drum Experiența feminină în comunism by Sanda Cordoș () [Corola-journal/Journalistic/8558_a_9883]
-
de o parte, peste cîteva zile polemistul cu pricina s-a răzgîndit pe neașteptate, declarîndu-mi că... nu-l mai interesează cronica literară, iar pe de altă parte, semnatarul prezentelor rînduri s-a văzut acuzat de duplicitate pentru că a dat undă verde unei cronici denigratoare la adresa Monicăi Lovinescu, în revista ce-o conducea... Nu o dată, ipochimeni cărora le-am făcut prefețe , referate editoriale și le-am alcătuit ediții, pe unul l-am recomandat pentru primirea în Uniune, după ce s-au văzut cu
"Scrie despre mine"! by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8644_a_9969]
-
televizor, citea un ziar din care prima pagină fusese ruptă. Kîsenka, o pisică grasă, se freca tot timpul de picioarele frumoase ale femeii, nesluțite încă de artrită. Era o pisică cu mustăți lungi, neagră, și ea frumoasă, ai cărei ochi verzi ba se aprindeau, ba se stingeau în semiobscuritate, în funcție de imaginea care apărea la televizor. Cu vârful piciorului gol, stăpâna casei împingea pisica și-și turna pe fundul paharului câte un pic de "Ballantine's". Din sticla de un litru, cumpărată
Evgheni Popov în căutarea spiritualității pierdute by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/8639_a_9964]
-
loc comun al literaturii noastre, însă Alecu Russo l-a formulat cel dintîi. "Părul, cu locul bătut pinpregiurul de vitele satului lui, ce singure astăzi mai țin divan; curtea boierească, opcină strămoșească ce nu se mai află, albind pe troscotul verde al ogrăzii mari, mari și întinsă; livada din dosul curței, biserica cu ținterimul pestriț de iarbă lungă, de sulfină aurită și de cruci negre; cumpăna fîntînei de la poartă, aninată pe răchita crengoasă; toate trec dinaintea mea, vii și în mișcare
Inventatorul melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8384_a_9709]