60,203 matches
-
atestă preocuparea organismelor medicale de profil pentru elaborarea și derularea unor programe eficiente în scopul îmbunătățirii stării generale de sănătate a populației globului. Tema sub care se derulează manifestările în 2003 - „Un mediu sănătos pentru copii“ - are ca deviză „Pregătind viitorul“, acțiunile fiind menite să promoveze ideea constituirii unui mediu mai sănătos pentru copii. De la doamna dr. Melania Arion, director adjunct al D.S.P. , am aflat că, la Timișoara, luni, 7 aprilie, în sala de conferințe de la sediul din str. Beethoven nr.
Agenda2003-14-03-7 () [Corola-journal/Journalistic/280864_a_282193]
-
autorităților locale. Acesta prevede realizarea unui centru județean de coordonare, consiliere și informare cu privire la virusul HIV. Aici se vor mai asigura servicii de stomatologie, frizerie, consiliere medicală și sprijin psihologic pentru familiile cu copii infectați cu HIV, precum și activități cultural-educative. Viitorul centru este în curs de amenajare pe str. I. Preyer nr. 9, într-un spațiu oferit de Primărie, și va fi inaugurat la sfârșitul lunii mai. C.J.T. va plăti postul de coordonator al Centrului Comunitar pentru Copii Infestați cu HIV
Agenda2003-14-03-7 () [Corola-journal/Journalistic/280864_a_282193]
-
te vei cunoaște. 1932. Ce singure ar rămâne lacrimile dacă nu ar fi patimile care să navigheze pe oceanele mântuirii lor. 1933. În patima norilor iubirii noastre se ascunde adevărul din apa vieții ce va cerne odată cu ploaia noilor nașteri viitorul. 1934. Patimile sunt la fel ca și îngerii, bune sau rele. 1935. Somnul patimilor lasă viața să treacă pe lângă tine fără să o trăiești. 1936. Adevărata viață doar alături de patimi o poți trăi. 1937. Ce ar mai rămâne din noi
Culegere de înțelepciune. In: Editura Destine Literare by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/95_a_375]
-
noi o realitate și de aceea survine din teama care e corpul realității, dar să nu uităm că și teama este realitatea unei iluzii. 2090. Fără de inimă iubirea nu ar mai înțelege timpul ce ticăie orele absurde ale realității. 2091. Viitorul este norocul iubirii din lozul încă nedesfăcut de teama ce devine astfel trecut. 2092. Niciodată nu va fi îndeajuns de multă iubire în schimb, teamă, da! 2093. A crede în realitatea Iluziei Vieții înseamnă a îmbrățișa teama iar a crede
Culegere de înțelepciune. In: Editura Destine Literare by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/95_a_375]
-
țările candidate la aderare pentru analizarea problemelor cu care aceștia se confruntă. Primarul Timișoarei, domnul Gheorghe Ciuhandu, a fost anunțat că va avea ocazia de a discuta cu domnii Pat Cox, președintele Parlamentului Europei, Giscard d’Estaing, președintele Convenției asupra Viitorului Europei, Günter Verheugen, comisar responsabil cu extinderea U.E. , și Walter Schwimmer, secretarul general al Consiliului Europei. Cu acest prilej, primarii vor semna o declarație comună și vor participa la mai multe seminarii pe teme de administrație publică locală. L. S.
Agenda2003-15-03-1 () [Corola-journal/Journalistic/280882_a_282211]
-
orice grad, acolo... Că el aruncă, sau a aruncat mânușa, că poți să-l tăi, dar mai jos de -atâta nici prin cap nu-i trece să fie. Ce dacă până acus n-a dovedit nimica, o va dovedi în viitor, când partidul lui îl va numi. Ori totul, ori nimic. Sau Cezar, sau numic. Ca sa vedeti, oameni buni. Că Cezar! Ca să vedeți unde zăcea ambiția a mare! La Răducu, domnule. La Vasilica. La poetul modest în zilele lui libere, cănd
De ce, nene Vasile, de ce?.. by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17702_a_19027]
-
cu durerea celor care n-au mai putut să se revolte și au părăsit cursa "prea devreme". Sînt cîteva dintre cuvintele realizatorilor. De fapt, spectacolul vorbește cu mare discreție și despre studenții care au abandonat cursa vieții. "Sînt nopți cînd viitorul e anulat, cînd dintre toate clipele nu mai rămîne decît cea pe care-o vom alege spre a nu mai fi", scria Emil Cioran în Demiurgul cel rău. Povestea eroinei vorbește despre sinucidere, dar nu numai. Povestea ei include povești
Să zbori spre Paradis by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17700_a_19025]
-
unelte, el sperând să nu mai fie obligat să lucreze trei-patru slujbe pentru a-și întreține familia, ci doar să se rezume la una, în restul timpului putând să se ocupe de scris. (Fiind greu de presupus că într-un viitor apropiat vor exista în România foarte mulți scriitori apți să trăiască decent doar din prestația lor literară.) Într-o noapte călduroasă din vara lui 1985, m-am întrebat ce rost are să continui, atâta vreme cât, zi de zi, sunt agresat de atâtea
Despre dialogul frânt by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Journalistic/17690_a_19015]
-
rămîne doar "un fel de Occident pe care il vedeai trecîndu-ti prin preajmă". Nu se poate vorbi în această carte de un concept de narator, de personaj, de derulare epica tradiționale. Un roman postmodern, din care nu lipsesc narațiunea la viitor sau la persoana a doua, intertextul parodic, descrierea cu funcție narativa, notele de subsol auctoriale, separarea discursului naratorului de cel al personajelor printr-un corp de litera diferit, ca expresie a unei minunări modeste că cei atît de clar prezenți
Fictiuni by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17711_a_19036]
-
mai e neapărat a indivizilor, ci a colectivităților. Paradoxul funcționează din plin în SUA. Încă nu, la fel de intens, în Europa. În România nu se observă încă rezultatele acestui fel de a înțelege multiculturalismul. Rămîne de văzut ce ne va aduce viitorul, daca modelul american se va răspîndi ori nu, și cît de repede. Invenție a liberalismului, multiculturalismul s-a întors împotriva lui. Cine dorește să rămînă liberal pînă la capăt, trebuie să evite această capcană deopotrivă ideologică și emoțională.
Despre multiculturalism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17723_a_19048]
-
poporul să prospere. Cu dispoziția aceea optimistă, care în primele luni din '90 mă făcea să mă trezesc zîmbind din somn în fiecare dimineață, în așteptarea unei noi zile de îndepărtare de totalitarism, îl întreb pe conlocutorul meu și despre viitorul literaturii. Întunecare bruscă și crispare totală. Mi-a cerut că discuția noastră să rămînă confidențială, în această parte a ei. Ulterior mi-a reînnoit cererea de confidențialitate doar în ceea ce privește citarea sursei. Iată de ce: mi-a făcut o listă cu mulți
România la sat by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17722_a_19047]
-
tău Pleșu s-a făcut încă o dată de plîns și de rîs cu așa-zisa lui demisie pe motive... tehnice?". Propria să Istorie a literaturii române I. Negoitescu o consideră drept un mesaj transmis, pește capetele contemporanilor, de-a lungul viitorului: "tu ai fost martorul credincios și pentru mine, prin aprecierile tale, pavăza de nădejde a Istoriei: dovadă, lipsa de entuziasm cu care este ea primită în România, unde toate ănoutătileă și opțiunile mele par atît de șocante, pentru destui chiar
EPISTOLELE MARELUI EXPERT by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17710_a_19035]
-
acestuia, printr-o combustie în raport cu care gratitudinea posterității nu e totdeauna pe măsură. "Trebuie să fii un om viu și un artist postum", consilia Jean Cocteau, cu toate că, uneori, artistul, viu aidoma omului, neglijînd acea abstragere ce pare propice contractului cu viitorul, întîmpină dezagremente în relațiile cu cel din urmă. Să recunoaștem că tezele vitaliste ale autorului Femeii cu carnea albă ar fi găsit un teren de aplicare pe propriul său destin literar. În fine! Să recunoaștem în F. Aderca măcar pe
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17743_a_19068]
-
păduri, da bani cu dobîndă, adunînd creițar lîngă creițar, florin lîngă florin. Nu numai pentru ea. Dar, cu deosebire, pentru copii. Economiile, care se tot adună, le ține în trei ciorapi (pentru ea și cei doi copii), cu gîndul la viitor. Deși are bani, zgîrcita, nu dă din ei chiar si in clipe grele, cînd, totuși, s-ar fi cuvenit să cheltuiască, scoțînd banii de la ciorap (în sens propriu). Dar n-o face nici la nașterea nepoticăi, nici cînd trebuie să
Capodopera lui Slavici by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17729_a_19054]
-
războaie mondiale. Însuși prefațatorul cărții, Dan-Silviu Boerescu, ne previne că "Glose-le despre altădată ale lui Z. Ornea lasă prea puține iluzii despre mândră lume veche, transformând România interbelică într-o oglindă crudă a unui prezent ce reverberează deja în viitor." Nici vorbă de așa ceva! În realitate, cunoscutul istoric literar - care poate fi oricând, fără efort, și istoric - nu face decât să șteargă praful de pe tabloul vieții politice interbelice, ale cărui culori își recapătă astfel prospețimea. În capitolul Parlamentarismul românesc, un
DOUă CăRTI DE Z. ORNEA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17742_a_19067]
-
nostru Constantin Răzvan. Complexă în diversitate și anvergură a capitolelor cuprinzătoare (de la "File de letopiseti", la "Biografii paralele", "Indexuri complete de Soliști, Formații și Repertorii" - până la Programele integrale ale edițiilor precedente) monografia a fixat o epocă. Trecutul arată admirabil. Dar viitorul? Dintr-o echipa strălucită de inițiatori s-au stins Tudor Ciortea, Wilhelm Berger, Norbert Petri. Liviu Teodor Teclu nu mai poate fi întâlnit. Steluța Mitu, continuă cu știința și cheltuire de sine, să lege totul și să alerge fără răgaz
GONG FINAL by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17752_a_19077]
-
a nu se uită: pentru copii pînă la 9 ani!) era opera redactorului-sef, o femeie isteața și versatila, gravidă - la data aceea - si căreia, tocmai, în ședință, secretara de partid, tot constănțeanca, îi împletea de zor niște botoșei pentru viitorul plod. Albinosul s-a ales cu o muștruluiala, iar șefa și-a bombat pieptul amplu, ca să i se vadă mai bine broșa de aur înfătisîndu-i, din profil, pe Lenin și pe Stalin. Ar mai fi de spus că același personaj
Selectia inversă by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17759_a_19084]
-
acceptate numai acele democrații care pot aduce un plus de securitate țărilor aliate. În acest sens Warren Cristopher, secretar de stat al SUA, menționa: acel mai important lucru, după cum se stipulează în tratatul Atlanticului de Nord, este acela ca un viitor nou membru va trebui să demonstreze că adera la principiile democrației, libertății individuale, respectului pentru drepturile omului și că acceptă statul de drept, rezolvarea pașnică a disputelor, inviolabilitatea frontierelor naționale - pe scurt, valorile pe care le întruchipează NATO și care
Nationalism sau integrare by Mircea Naidin () [Corola-journal/Journalistic/17732_a_19057]
-
însetata - în lumea aseptica în care s-a instalat - de intensitatea trăirilor lui: "nu pot să uit imaginea cuvintelor ce țâșneau ca niște stropi de sânge și așchii de dinți rupți din gură să deschisă că o caverna a unui viitor imprevizibil". Citatul este ilustrativ și pentru expresivitatea mereu dată la maximum a frazelor lui Dan Stâncă. Prozatorul nu scrie niciodată ca să scrie. El urmărește să-i provoace pe cititori și, uneori, exasperat de absență oricărei reacții, să provoace - s-ar
UN MARE SCRIITOR SOLITAR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17760_a_19085]
-
al unei firme producătoare de pufuleți ucigași, rămasă nedescoperita de Oficiul pentru Protecția Consumatorului... Dispunerea lor urmează o secventialitate neliniara (sau o dezordine parțială), în care cîteva fire epice se intersectează, din cînd în cînd, venind dinspre trecut, prezent sau viitor. Primul și, poate, cel mai semnificativ dintre ele îl are ca protagonist pe tînărul Gabriel Podină-Tohan. Poet sărac și "nevandabil", autor al unei cărți obscure expediate într-o recenzie de opt rînduri din Art Panoramă de criticul Vlad Mireanu, acesta
Lectiile fictiunii virtuale by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/17762_a_19087]
-
neutră a statelor demilitarizate. Cum se știe, s-a ratat și acest prilej și "spiritul Genevei" al coexistentei pașnice a mai spulberat o speranță, dovedită a fi o biată iluzie. Sau, altfel zicînd, speranța s-a mai mutat o dată în viitor. Într-un viitor aproape imprevizibil. Și n-au trecut decît doi ani, pînă a veni, răvășitoare, o a doua deziluzie. Occidentul a rămas impasibil la înăbușirea, de către sovietici, a revoluției din Ungaria. În loc să acționeze, i-a lăsat pe sovietici să
Exilul politic românesc by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17765_a_19090]
-
demilitarizate. Cum se știe, s-a ratat și acest prilej și "spiritul Genevei" al coexistentei pașnice a mai spulberat o speranță, dovedită a fi o biată iluzie. Sau, altfel zicînd, speranța s-a mai mutat o dată în viitor. Într-un viitor aproape imprevizibil. Și n-au trecut decît doi ani, pînă a veni, răvășitoare, o a doua deziluzie. Occidentul a rămas impasibil la înăbușirea, de către sovietici, a revoluției din Ungaria. În loc să acționeze, i-a lăsat pe sovietici să pună capăt total
Exilul politic românesc by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17765_a_19090]
-
o înțelegere cu URSS în legătură cu legitimitatea istorică a revenirii Basarabiei la patria mama. Sigur că Titulescu era conștient de poltroneria sovietică. Dar însăși semnătură lor pe un astfel de tratat, fie și parțial, ar fi oferit României argumente valabile în viitor, ca acte de stare de fapt. Fie și acordul balcanic semnat în februarie 1934 și de către URSS, care ne garanta frontierele balcanice, indirect Rusia își dăduse consimțămîntul asupra recunoașterii Basarabiei că pămînt românesc. Ce să mai spunem de strădaniile marelui
Exilul politic românesc by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17765_a_19090]
-
aceea se dedică el pasionat unei discipline severe a muncii. Muncă este dinamică, activă, celebrează prin însăși ancorarea ei într-o realitate concretă, devenirea temporală. A supraviețui echivalează, pentru personaj, cu o judicioasa împărțire a timpului în trecut, prezent și viitor, căci dimensiunea temporală este dătătoare de semnificație. "Trăind de azi pe mîine, mă las dus, timpul mi-alunecă printre degete, îmi pierd timpul, mă pierd pe mine. Reintroducîndu-mi calendarul, am pus din nou stăpînire pe mine însumi" (44, sublinierea mea
O altă robinsonadă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17771_a_19096]
-
este, si nu va fi nici de acum încolo în Europa vreo dificultate politică și "socială" căreia să nu i se asocieze problemă catolicismului român. Într-un cuvînt, pentru Europa nu-i nimic mai dificil decît rezolvarea acestei probleme în viitor, desi 99% dintre europeni poate că nici nu se gîndesc la asta în momentul de față." Cuvinte profetice. * Toate acestea, printre care cea mai grea și mai plină de consecințe este Dogmă infailibilității Papei, au rămas complet în umbră în timpul
Diviziile Vaticanului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17789_a_19114]