46,761 matches
-
că restul sutelor de mii de exemple, le cunosc toți din țara asta, cu excepția "justiției". Niște copii care Încă nu știu pe ce lume trăiesc, de când cu "democrația asta" forțează ușa beciului unui vecin și-i iau o damigeană de vin cu care se "distrează" bând tot vinul. Vecinul, nervos, nu merge la părinți, ci direct la poliție. Când copiii Încep să fie cercetați află și părinții. Vecinul recuperează și ce n-a avut vreodată În beci: o mașină arhi-plină cu
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
le cunosc toți din țara asta, cu excepția "justiției". Niște copii care Încă nu știu pe ce lume trăiesc, de când cu "democrația asta" forțează ușa beciului unui vecin și-i iau o damigeană de vin cu care se "distrează" bând tot vinul. Vecinul, nervos, nu merge la părinți, ci direct la poliție. Când copiii Încep să fie cercetați află și părinții. Vecinul recuperează și ce n-a avut vreodată În beci: o mașină arhi-plină cu canistre, damigene, vin, bani, cauciucuri etc., etc.
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
se "distrează" bând tot vinul. Vecinul, nervos, nu merge la părinți, ci direct la poliție. Când copiii Încep să fie cercetați află și părinții. Vecinul recuperează și ce n-a avut vreodată În beci: o mașină arhi-plină cu canistre, damigene, vin, bani, cauciucuri etc., etc. și se hotărăște să-și retragă plângerea. Dar prea târziu: poliția nu are voie (sau nu vrea), să Închidă dosarul și copiii se trezesc judecați și condamnați. Pentru ce? vă Întreb; pentru o prostie de tineri
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
ștergare, răsturnate în căldările cu gheață. Senzația aromată, înțepătoare și rece din cerul gurii îl făcu să-și lingă buzele și să-nghită în sec. Mirosea a rouă și rădăcini crude. Mestecă în gând gustul de pâine bună și buchetul vinului. Suava dulceață îi înțepa limba și-l amețea. Hotărî să coboare și coborî scările. Civilii nu erau prea mulți; totuși erau destui, și cei mai mulți, amestecați cu ofițerii, se luptau că hălcile și șprițurile, nădușiți, roșii de efort, parcă ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
fugă un chip mobil și nervos, cu ochelari care schiță un gest de salut scurt. Se înmuie încălzită de apropierea lui Tudor, închise ochii și-o fură somnul. Adormi îndată, epuizată de oboseală. CAPITOLUL 11 Simțindu-și sângele ca un vin în fierbere, Miluță luă asupra lui întregul risc și reușita acțiunii, contând doar pe dibăcia, norocul, puterea sa de-a se ascunde și pe rapiditatea acțiunilor sale. Era un "împielițat" cum spunea maică-sa. Putea să se țină în cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
și longevitate. Culegea și usca bureți, hribi grași și cărnoși, mai buni decât orice friptură, pe care-i întindea pe sfoară ca pe ardeii roșii, săltându-i în lada din pod; coarne dulci-acrișoare și măcieșe din care făcea ceaiuri și vin; coacăze pentru dulcețuri, ca și frunze de măcieș pentru înăcrit borșul; zmeură și mure brumate, strecurate de sub nasul ursului Tudor, pentru siropuri și dulcețuri. Câte și mai câte! Avea o cămară ca-n povești! Mere murate, mânătărci, chitoarce; slănină de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
îmbăia cu el. În toate poienile avea stupi sistematici, și-n fundul pădurii, cu mirozna vegetației luxuriante de junglă, buduroaie cu roiuri sălbatece ca pe vremea poveștilor. Din toate, miere, acritură, lapte și carne dulce de pește, ca și din vinul de coacăz negru pe care-l pritocea în butoiașe de dud îngropate-n pământ, ocrotit sub umbră de stejar, de curgea ca un foc întunecat în sânge, limpezind mintea, se-nfrupta cu măsură, rațional, niciodată mâncând să se sature, niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Ghiță! Adevărat? Nu mă minți? Păi te-aș minți eu, doamnă, da să te mintă și cerbul? Las că m-a mai păcălit o dată. Aceea-i altceva! Știu când. Când a venit tovarășu șef de la gară și i-am dat vin de coacăze negru, de nu mi-o adus nici-acu sticla-napoi. Atunci, Ghiță, atunci! Și lasă povestea cu sticla. N-o tot ține întruna până la învierea morților. Ți-am spus să vii să-ți dau câte glaje, șipuri și damigene
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
detot, o liniști Tudor. Numai că nu știu ce-o să ne facem, râse el și-o împinse s-o îndepărteze, să i se uite în ochi și s-o vadă din toate părțile. Odaia mirosea a ciuperci murate și-a vin negru de coacăză. Ești frumoasă! Ești și mai frumoasă! constată el, fericit. Dacă m-am gândit tot timpul și mi-am dorit ceva, a fost să te găsesc neschimbată! Când colo, tu ești și mai frumoasă! M-ai năucit. Sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
km și o diferență de nivel de 415 km; Peștera de la Izvorul Izei cu o lungime de 2 km și un râu interior ce creează o cascadă și un lac subteran; Peștera Baia lui Schneider (în apropiere de stațiunea Valea Vinului), Grota Zânelor ș.a. Munții Rarău cuprind un relief ruiniform cu turnuri, vârfuri piramidale și pereți verticali. Cele mai cunoscute obiective sunt Pietrele Doamnei, Popii Rarăului, Piatra Zimbrului, Piatra Șoimului, dar nu lipsesc nici peșterile (Peștera Lilieci); Munții Hășmaș constituie unitatea
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Se adaugă confecționarea și a altor obiecte din piele: curele, chimire, opinci, hamuri. 3. Instalațiile tehnice tradiționale sunt rezultatul adaptării uneltelor manuale, în vederea prelucrării anumitor produse agricole sau utilizării unor resurse. Cele mai cunoscute sunt războaiele de țesut, teascurile pentru vin, pivele de ulei, morile ș.a.. Interesul provine și din varietatea lor, precum în cazul morilor pentru măcinatul cerealelor. Deși principiul este același (frecarea a două pietre), energia folosită este diferită, în funcție de resursa cea mai ieftină dintr-o regiune: vântul în
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
amintim: plăcinta cu brânză, cârnații, caltaboșul, toba și răcitura, iar în zilele de Paște ori la hramuri sunt preparați cozonacii, colacii împletiți, pilaful și nelipsitele sărmăluțe, în foi de varză și de viță de vie. Aceste mâncăruri sunt udate cu vinuri aromate, mult apreciate în întreaga țară, precum Tămâioasa Românească, Galbenă de Odobești, Busuioacă de Bohotin, Frâncușă și Grasă de Cotnari. Situată în sud-estul țării, într-un climat mai uscat, dar favorizată de marile întinderi de apă (Dunărea și Marea Neagă
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
pătrunjel) fiind completat, la felul doi, cu saramura de crap și pește la proțap. La desert, se consuma plăcinta dobrogeană cu brânză de oi, servită cu un pahar de chefir și celebrele dulciuri turcești: șerbet, alviță, baclavale. Dintre băuturile alcoolice, vinul de Murfatlar n-are egal. În Maramureș, sunt prețuite o serie de bucate specifice civilizației păstorești, bazate pe carnea de oaie și cea de vită, la care se adaugă slana afumată și costița tăiată mărunt și păstrată în untură. Nelipsite
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
agrement rural: drumeții, hrănitul animalelor, pescuit, echitație, participarea la sărbătorile locale (nuntă, botez, horă); mâncarea tradițională, preparată în gospodărie, să asigure cel puțin 60% din hrana turiștilor; să existe produse locale, artizanale (obiecte din lemn, ceramică, îmbrăcăminte) și produse alimentare (vinuri, brânză, fructe). Satele turistice sunt prezente, cu deosebire, în zonele montane (Maramureș, Bucovina, Neamț, Bran-Rucăr, Țara Moților), pe litoral (Vama Veche) și în deltă (Crișan, Mila 23, Mahmudia). În funcție de resursele turistice predominante, se deosebesc următoarele sate turistice (Melinda C. et
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
pe toți cei dragi Pentru noi, pentru urmași. Pâine, sare și ștergar: Să muncim din nou, cu har, Pentru noi, pentru nepoți, Fără griji și fără hoți. ștefane, Măria Ta, Când va fi și ne-om vedea, Ți-oi aduce vin și pâine Din cuptorul cel de mâine. Pâine albă și gustoasă Să le pui la toți pe masă Ce luptară pentru țară, Pentru harul nostru iară. Să le dai și-un strop de vin De la cei ce de-acum vin
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
ne-om vedea, Ți-oi aduce vin și pâine Din cuptorul cel de mâine. Pâine albă și gustoasă Să le pui la toți pe masă Ce luptară pentru țară, Pentru harul nostru iară. Să le dai și-un strop de vin De la cei ce de-acum vin Să noiască limba noastră Vechea limbă românească. Ei, dragii mei, acum, după ce ne-am încărcat energetic (bateriile - cum ar spune cei mai tineri) și știm că toată lumea e cu noi, să purcedem încet la
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
a umblat să ne dezlege. și că sunt foarte răi. Ce-am făcut imediat: am pregătit haine complete, chiar și o șapcă și niște șlapi, am făcut o colivă, aveam două unguente în casă pentru dureri reumatismale, o sticlă cu vin și le-am dus de pomană, hainele pentru o mamă săracă cu patru copii. Când am ajuns acasă, a venit o vecină și a văzut pe masă, pe o farfurie mai mică, o colivă ce o lăsasem pentru copii. M-
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
Burdun în fiecare vară îngrijea de stână, căci avea oi multe și l-au ușurat Lucache și cu Cocoloș de atâtea pelicele de miel, câte au putut duce ei în spate. Tot așa l-au ușurat pe Gheorghe Busuioc de vin, că doar și de vin aveau nevoie cei doi ușuratici. Gheorghe Busuioc era în cotul lor și cunoșteau mult mai bine cum stau lucrurile. Lucache avea doi verișori primari care terminaseră Școala de Arte și Meserii, cum se numea la
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
de stână, căci avea oi multe și l-au ușurat Lucache și cu Cocoloș de atâtea pelicele de miel, câte au putut duce ei în spate. Tot așa l-au ușurat pe Gheorghe Busuioc de vin, că doar și de vin aveau nevoie cei doi ușuratici. Gheorghe Busuioc era în cotul lor și cunoșteau mult mai bine cum stau lucrurile. Lucache avea doi verișori primari care terminaseră Școala de Arte și Meserii, cum se numea la acea vreme și cunoșteau la
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
la perfecție lăcătușărie și mecanică fină - așa că îi făceau lui Lucache tot felul de chei, iar unde nu funcționau cheile funcționa forța fizică rupând lacătul. La Busuioc a funcționat șperaclul de minune, au deschis ușa bordeiului unde Busuioc își ținea vinul, iar Lucache asigura paza, blocând ușa cu statura lui impunătoare și cu o furcă cu patru coarne în mână. Așa a umplut Cocoloș mai multe vase de diferite mărimi cu vin, pe care, după obicei, le-au împărțit în părți
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
minune, au deschis ușa bordeiului unde Busuioc își ținea vinul, iar Lucache asigura paza, blocând ușa cu statura lui impunătoare și cu o furcă cu patru coarne în mână. Așa a umplut Cocoloș mai multe vase de diferite mărimi cu vin, pe care, după obicei, le-au împărțit în părți egale. Și cum vase mici nu mai aveau, au mers acasă și au luat un drug și o frânghie și au legat un butoi de peste o sută de litri cu frânghia
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
vase mici nu mai aveau, au mers acasă și au luat un drug și o frânghie și au legat un butoi de peste o sută de litri cu frânghia de drug și l-au luat amândoi pe umeri, așa plin cu vin cum era și a umplut Lucache glugile de strujeni cu vasele cu vin. Nu s-a plâns Gheorghe Busuioc la nimeni, că până la jandarmerie legea o făceau tot cei doi. La Anul Nou era și mai și, că mergeau cei
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
și o frânghie și au legat un butoi de peste o sută de litri cu frânghia de drug și l-au luat amândoi pe umeri, așa plin cu vin cum era și a umplut Lucache glugile de strujeni cu vasele cu vin. Nu s-a plâns Gheorghe Busuioc la nimeni, că până la jandarmerie legea o făceau tot cei doi. La Anul Nou era și mai și, că mergeau cei doi și cu uratul și cum casele la acea vreme nu erau înalte
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
părinte, am fost ... La alții le luam pământul și plăteam eu în locul lor dările și așa am ajuns chiabur, mi-am făcut și crâșmă ca să-i jupoi și mai tare și le luam bruma lor de agoniseală pe lioarca de vin. Așa am ajuns cel mai temut. Alte păcate, fiule, ai mai făcut? Făcut, părinte, făcut ... am îmbătat-o pe mama, părinte, apoi am forțat-o să facă dragoste cu mine. Am regulat pe toate surorile mele ... după ce le-am îmbătat
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
și slugi, dar ei sunt ipocriți, pentru că știu că egalitatea oamenilor nu poate exista nicăieri; sunt perfect escroci, tocmai pentru că afirmă că esența comunismului este egalitatea reală a oamenilor. Premisa egalității absolute e nulă, iar socialiștii adaugă puțin sifon în vinul ăsta. Sistemele sociale trebuie definite finalist, prin ce urmăresc. Comuniștii urmăresc egalitatea anarhică finală. Ăștia sunt comuniștii — anarhiști! Prin finalitatea lui, marxismul nu e ostil anarhiei, pentru că nu poți fi egalitar decât dacă ești anarhic. COMUNISM ȘI TOTALITARISM Când se
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]